17,517 matches
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ sud-estic al orașului Săcele (în sudul satului Tărlungeni) și este străbătută de drumul național DN1A, care leagă municipiul Brașov de satul Cheia, Prahova. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
drumul național DN1A, care leagă municipiul Brașov de satul Cheia, Prahova. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 181 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pășuni, păduri de foioase) montană (aflată la poalele Ciucașului, grupă muntoasă
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
lungul văii Tărlungului (afluent de de stânga al râului Negru) și adăpostește o comunitate importantă de anin ("Alnus glutinosa" și "Alnus incana"), care vegetează în asociere cu specii arboricole de frasin ("Fraxinus excelsior") și salcie ("Salix L."). La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni enumerați în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a IUCN; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). Alte specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) semnalate în sit: vulpe (Vulpes vulpes), jder (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârș ("Glis glis"); fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
brândușă de munte ("Crocus heuffelianus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), ochiul găinii ("Primula minima"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), degetăruț ("Soldanella montana"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel: Reportaj
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
minima"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), degetăruț ("Soldanella montana"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel: Reportaj
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.916 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și Lacul Bistreț. Situl Bistreț (începând din iulie 2012) este protejat prin "Convenția Ramsar" ca zonă umedă de importanță internațională . Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.916 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și Lacul Bistreț. Situl Bistreț (începând din iulie 2012) este protejat prin "Convenția Ramsar" ca zonă umedă de importanță internațională . Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege), aflate pe coridorul de migrație al râului Jiu. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), gârliță mică ("Anser erythropus"), gâscă-cu-gât-roșu ("Branta ruficollis"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), bătăuș ("Philomachus
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
Bucșani este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
comunei Bucșani. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dâmbovița, pe teritoriul nord-estic al satului Bucșani și cel sud-vestic al localității I.L. Caragiale, în apropierea drumului național DN72, care leagă municipiul Târgoviște de Ploiești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
în apropierea drumului național DN72, care leagă municipiul Târgoviște de Ploiești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 513 hectare. Pe teritoriul sitului (în "Pădurea Neagră") se află o rezervație de zimbri europeni din specia "Bison bonasus
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 513 hectare. Pe teritoriul sitului (în "Pădurea Neagră") se află o rezervație de zimbri europeni din specia "Bison bonasus". Aria protejată reprezintă o zonă depresionara (încadrată în regiune bioegeografică continentală) ce adăpostește păduri de foioase cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
cu specii de lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale cu exemplare de: firuța ("Poa pratensis"), păiuș ("Festuca strictă"), lupin ("Luzula albuș") sau iarba-câmpului ("Agrostis albă"). La baza desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), un amfibian aflat pe lista roșie a IUCN și protejat la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată la limita sud-estică a Transilvaniei cu Muntenia, în județul Prahova. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Prahova (la limita teritorială cu județul Brașov), pe teritoriul administrativ al comunei Valea Doftanei, în partea
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
a Transilvaniei cu Muntenia, în județul Prahova. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Prahova (la limita teritorială cu județul Brașov), pe teritoriul administrativ al comunei Valea Doftanei, în partea nordică a satului Trăisteni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
administrativ al comunei Valea Doftanei, în partea nordică a satului Trăisteni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 544 hectare. Situl reprezintă o zonă împădurită (pădure seculară virgină de brad și fag) încadrată în bioregiune alpină aflată
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 544 hectare. Situl reprezintă o zonă împădurită (pădure seculară virgină de brad și fag) încadrată în bioregiune alpină aflată în bazinul superior al Văii Doftanei (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri, pajiști alpine și subalpine, ape curgătoare, cheiuri, stâncării); ce conservă habitate
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri, pajiști alpine și subalpine, ape curgătoare, cheiuri, stâncării); ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice protejate
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice protejate aflate în arealul sitului se află: ursul brun ("Ursus arctos", ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau pisică sălbatică cretană ("Felis silvestris cretensis"), precum și un gasteropod ("Alopia plumbea
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau pisică sălbatică cretană ("Felis silvestris cretensis"), precum și un gasteropod ("Alopia plumbea doftanae") endemic pentru România. Flora protejată a sitului are în componență arbori: brad argintiu ("Abies alba"), zadă ("Larix decidua") și ierburi cu specii de: brâncuță ("Rorippa islandica"), orhidei cu specii de "Herminium monorchis", "Pseudorchis albida" și "Goodyera repens", brebenei ("Corydalis solida"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), silur ("Euphrasia micrantha"), orhideea
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
Larix decidua") și ierburi cu specii de: brâncuță ("Rorippa islandica"), orhidei cu specii de "Herminium monorchis", "Pseudorchis albida" și "Goodyera repens", brebenei ("Corydalis solida"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), silur ("Euphrasia micrantha"), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum") sau sugătoare ("Monotropa hypopitys") . În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Argeș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Argeș, pe teritoriile administrative ale comunelor Albeștii de Muscel, Berevoiești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
Argeș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Argeș, pe teritoriile administrative ale comunelor Albeștii de Muscel, Berevoiești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]