168,359 matches
-
ea era folosită de liniile 1 și 3, dar pe atunci în acel loc se găsea Gara Antwerpen-Sud. Pe 2 mai 2007, linia a fost și ea extinsă de la Piața Lambermont până la punctul terminus de la Bolivarplaats. Pe 27 octombrie 2007, rețeaua a fost extinsă pe linia între cartierele Luchtbal (stația „Metropolis”) și Kiel (stația „Olympiadepoort”). Nu a fost construită infrastructură nouă pentru tramvaiele acestei linii, deoarece aceastea circulă pe șine existente, în paralel cu alte linii. Doar porțiunea de pe strada "Groenendaallaan
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
2009, linia 8 urmează străzile "de Dascottelei" și "de Herentalsebaan" către cimitirul Silsburg din Deurne, fiind extinsă până la stația terminus a liniei 24. Trei ani mai târziu, în 2012, traseul liniei 8 până la cimitirul Silsburg a fost preluat linia . Extinderea rețelei de tramvai către Wijnegem și Boechout prevăzută în Masterplanul 2020, precum și construcția unui nou depou de tramvaie în Deurne, au fost stipulate în proiectul de parteneriat public-privat Brabo I. La sfârșitul lui 2009 au început lucrările la o nouă linie
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
presupune realizarea unui nou pod peste Canalul Albert. În plus față de prelungirea liniilor de tramvai s-a realizat și noul depou din Deurne, în apropierea Wijnegem Shopping Center, pe terenul pe care era situat anterior serviciul de reparații stradale. Astfel, rețeaua de tramvai din Antwerpen a ajuns să dispună de trei depouri, primele două fiind „Punt aan de Lijn” din cartierul Luchtbal și „Zwaantjes” din Hoboken. Pe 13 august 2012, linia a fost prelungită până la Boechout. Stația terminus este acum o
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
cartierul Luchtbal și „Zwaantjes” din Hoboken. Pe 13 august 2012, linia a fost prelungită până la Boechout. Stația terminus este acum o buclă de întoarcere situată la intersecția străzilor "Liersesteenweg" și "Borsbeeksesteenweg". Pe 31 august 2012, înainte de modificările de la 1 septembrie, rețeaua de tramvai din Antwerpen era alcătuită din următoarele linii*: Pe 1 septembrie 2012, diverse linii au fost prelungite, unite sau eliminate. A fost înființat și un traseu nou, linia . Aceasta folosea itinerarul prin tunel al liniei 11, iar linia 11
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
întreruptă pentru efectuarea unor lucrări de modernizare a tramei stradale. Liniile 4 și 8 au fost scurtate în consecință până la piețele Marnixplaats, respectiv Groenplaats. Din cauza lucrărilor, linia 4 nu a putut urma în totalitate traseul prevăzut în noul plan al rețelei intrat în vigoare pe 1 septembrie 2012. Pentru a face față situației, compania De Lijn a decis ca tramvaiele liniei 4 să circule pe două porțiuni distincte: o linie 4 de sud (Hoboken - Marnixplaats) și o linie 4 de vest
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
Hoboken circulau direct de la Banca Națională prin De Leien. Din 30 martie 2013, tramvaiele liniei 4 au început din nou să circule pe Strada Națională. Linia 12 a fost prelungită temporar de la Bolivarplaats până la Groenplaats, dar, pentru a respecta precizia rețelei de tramvai, a fost din nou, pe 6 mai 2013, scurtată până în piața Lambermontplaats. Din acest motiv, din mai 2013 și până în decembrie 2014, timp de 19 luni, nici un tramvai nu a circulat între Lambermontplaats și strada "Kronenburgstraat". În 2014
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
și finalizarea rampei de ieșire din tunelul Reuzenpijp de pe strada "Frankrijklei". Autobuzele interurbane 420, 421, 422 și 423 ale De Lijn nu vor mai ajunge până în Piața Franklin Roosevelt, ci vor avea stația terminus în fața gării Antwerpen-Berchem. Următoarele extensii ale rețelei au fost stabilite prin proiectul Brabo II, a cărei execuție este prevăzută între 2014 și 2018. Realizat: În execuție: Inițial, construcția unei linii de tramvai către cartierul Leugenberg din Ekeren era plănuită pentru 2007-2012. Deoarece nu s-a putut ajunge
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
și bulevardele "De Leien" de nord, până la cazarma Luchtbal, așa-numita stație Havanasite. În 2019, tramvaiul 1 va ajunge până la parcarea P+R Luchtbal, iar tramvaiul 7 va fi scurtat până la Căpitănia portului. Tot în 2019, în cadrul unei reforme a rețelei, va fi modificată numerotarea liniilor de tramvai și autobuz din Antwerpen. Masterplanul 2020 pentru mobilitate în Antwerpen prevede, pe lângă investiții în transportul rutier și fluvial, un număr de extensii ale liniilor de tramvai existente precum și înființarea de noi linii. În
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
precum și înființarea de noi linii. În iunie 2013 s-a făcut cunoscut că trei din aceste proiecte, tramvaie spre Wilrijk, Kontich și Beveren vor avea prioritate. Pe 27 mai 2014 a fost lansată licitația pentru realizarea proiectului de prelungire a rețelei de tramvai spre Kontich și Wilrijk. Implementarea extinderii liniei de tramvai până la Beveren se va face odată cu reamenajarea tramei stradale a N70. Masterplanul 2020 prevede: Încă nu se cunoaște cu precizie perioada de realizare a celorlalte extensii de linii prevăzute
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
și Wilrijk. Implementarea extinderii liniei de tramvai până la Beveren se va face odată cu reamenajarea tramei stradale a N70. Masterplanul 2020 prevede: Încă nu se cunoaște cu precizie perioada de realizare a celorlalte extensii de linii prevăzute în Masterplanul 2020: Ecartamentul rețelei de tramvai din Antwerpen este de 1.000 mm (ecartament metric), iar tensiunea de lucru a firului de contact este de 600 de volți. Rețeaua de tramvai nu poate fi folosită decât de vehicule unidirecționale, din cauza absenței macazurilor și a
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
cu precizie perioada de realizare a celorlalte extensii de linii prevăzute în Masterplanul 2020: Ecartamentul rețelei de tramvai din Antwerpen este de 1.000 mm (ecartament metric), iar tensiunea de lucru a firului de contact este de 600 de volți. Rețeaua de tramvai nu poate fi folosită decât de vehicule unidirecționale, din cauza absenței macazurilor și a sensurilor complet separate ale liniilor din premetrou. Până la introducerea, în anii 1960, a tramvaielor PCC, alimentarea de la rețea a vehiculelor din Antwerpen se făcea cu ajutorul
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
de contact este de 600 de volți. Rețeaua de tramvai nu poate fi folosită decât de vehicule unidirecționale, din cauza absenței macazurilor și a sensurilor complet separate ale liniilor din premetrou. Până la introducerea, în anii 1960, a tramvaielor PCC, alimentarea de la rețea a vehiculelor din Antwerpen se făcea cu ajutorul troleelor, precum la troleibuze. Ulterior, acestea au fost înlocuite de pantograf. Pe 31 decembrie 2014 erau în exploatare în Antwerpen 238 de tramvaie, din care: Pe 31 decembrie 2016 cifrele erau următoarele: Între
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
7001 (fost 2001) circulă în serviciu regulat, dar este vopsit în culoarea crem folosită de tramvaiele MIVA din anii 1960 și până în 1980. O a doua comandă de 22 de tramvaie (numerotate 2039-2060) a fost livrată în 1962. După preluarea rețelei de tramvai de către MIVA a fost plasată o a treia comandă, în 1964, pentru încă 40 de tramvaie PCC. Acestea (numerotate 2061-2100) au fost livrate în 1966. O a patra solicitare pentru 25 de vehicule (2101-2125) a fost transmisă în
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
câte două vagoane, circulă uneori pe liniile 2, 4, 6, 9, 10 și aproape tot timpul pe liniile 7 și 24. Unele din ramele PCC2 nemodernizate încă mai circulă pe liniile 4, 6, 8, 11 și 12. Începând din 1999, rețeaua de tramvai din Antwerpen este deservită și de tramvaie moderne cu podea joasă de tip HermeLijn. Sunt folosite patru serii: 1, 2A, 2B și 3. Prima serie de 31 de tramvaie (numerotate 7201-7231) a intrat în serviciu în perioada 1999-2000
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
exploatare. Pe 20 februarie 2014, De Lijn a făcut public că va demara procedurile de achiziție a 146 noi tramvaie, al căror cost se va cifra la 320,2 milioane de euro. Din acestea, 66 de tramvaie sunt prevăzute pentru rețeaua de transport din Antwerpen. Este vorba de rame cu o lungime de 32 m și o capacitate de aproximativ 260 de persoane. În momentul recepționării, așteptată a avea loc în anul 2018, o parte din vechile tramvaie PCC vor fi
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
vorba de rame cu o lungime de 32 m și o capacitate de aproximativ 260 de persoane. În momentul recepționării, așteptată a avea loc în anul 2018, o parte din vechile tramvaie PCC vor fi scoase definitiv din serviciu. În rețeaua din Antwerpen circulă doar tramvaie unidirecționale, cu o singură cabină pentru vatman. Din acest motiv, pentru a putea permite circulația tramvaielor în ambele sensuri ale traseelor, au fost prevăzute bucle de întoarcere în toate punctele terminus ale liniilor, precum și în
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
și să-i doboare pe liderii Tezcas-ului, una dintre bandele locale, după ce aceștia l-au răpit și ucis pe Horatio, el refuzând să coopereze cu ei. Aflând că Blume plănuiește să instaleze un circuit de sateliți pentru a trece de rețeaua de comunicații subacvatică, care i-ar permite lui Blume să aibă controlul absolut al informațiilor electronice și al burselor, ei se infiltrează în zona lansării pentru a crea o "portiță de scăpare". Pentru a-i doborî pe Blume și Dušan
Watch Dogs 2 () [Corola-website/Science/337203_a_338532]
-
cunoscută pe scară largă. Acest pod a continuat să fie cel mai lung din Europa o lungă perioadă de timp, cu o lungime totală de 1483 m: suprastructura sa avea 13 deschideri, fiecare a câte 107 m lungime. Podul conecta rețeaua de cale ferată din centrul Rusiei cu regiunea Volga și Siberia. La lucrările de construcție au participat aproximativ 2.500 de oameni, a fost nevoie de peste 10 mii de metri cubi de zidărie și aproximativ 6,5 tone de fier
Nikolai Beleliubski () [Corola-website/Science/337214_a_338543]
-
Wright ca expert pe durata Campionatului European, și prezentatoarea de evenimente sportive a Channel 4, Emma Spencer, s-a alăturat în 2014 ca expert în cursele de cai. 888sport a beneficiat de expunere media pentru modul în care a folosit rețelele de socializare înainte și în timpul luptei dintre George Groves și Carl Froch din 2014. Tweet-urile amuzante ale companiei au condus la de două ori mai multe mențiuni referitoare la box, în comparație cu cea mai apropiată rivală. Compania a sponsorizat un număr
888Sport () [Corola-website/Science/337234_a_338563]
-
alte puncte de prezență regionale fiind situate în orașele Constanța, Timișoara și Craiova. InterLAN mai are și un punct de prezență în centrul de date Equinix FR5 din Frankfurt, Germania. După anul 2000, în orașele mari din România apărea fenomenul "rețelelor de bloc" și apoi "de cartier", organizate sub formă de LAN-uri. Extinderea acestora a adus ideea de interconectare, pentru a face schimb de trafic local pe care rețelele să nu îl mai consume din abonamentul furnizorului de internet. Astfel
InterLAN Internet Exchange () [Corola-website/Science/337231_a_338560]
-
Germania. După anul 2000, în orașele mari din România apărea fenomenul "rețelelor de bloc" și apoi "de cartier", organizate sub formă de LAN-uri. Extinderea acestora a adus ideea de interconectare, pentru a face schimb de trafic local pe care rețelele să nu îl mai consume din abonamentul furnizorului de internet. Astfel, în anul 2005 primele rețele locale s-au interconectat între ele prin cabluri de fibră optică formând un nod de schimb de trafic denumit "Interconnected Local Area Networks". În
InterLAN Internet Exchange () [Corola-website/Science/337231_a_338560]
-
de cartier", organizate sub formă de LAN-uri. Extinderea acestora a adus ideea de interconectare, pentru a face schimb de trafic local pe care rețelele să nu îl mai consume din abonamentul furnizorului de internet. Astfel, în anul 2005 primele rețele locale s-au interconectat între ele prin cabluri de fibră optică formând un nod de schimb de trafic denumit "Interconnected Local Area Networks". În anul 2006 rețelele de cartier înființează Asociația Interlan, o organizație care urma să le reprezinte interesele
InterLAN Internet Exchange () [Corola-website/Science/337231_a_338560]
-
îl mai consume din abonamentul furnizorului de internet. Astfel, în anul 2005 primele rețele locale s-au interconectat între ele prin cabluri de fibră optică formând un nod de schimb de trafic denumit "Interconnected Local Area Networks". În anul 2006 rețelele de cartier înființează Asociația Interlan, o organizație care urma să le reprezinte interesele și să administreze nodul de interconectare. Tot mai multe astfel de mici companii se alătură Asociației și se conectează la . În scurt timp se deschide un nou
InterLAN Internet Exchange () [Corola-website/Science/337231_a_338560]
-
devine o companie de sine stătătoare patronată de Asociația Interlan. În Internet Exchange se conectează primii operatori internaționali precum și furnizori de conținut (Google, Akamai). În București, circuitele aeriene care asigurau legăturile între POP-uri au fost mutate în subteran în rețeaua Netcity, astfel că mai multe puncte de prezență din cartiere au fost dezafectate, majoritatea legăturilor fiind concentrate în centrele neutre de colocare NXDATA-1 și NXDATA-2 din zona Pipera. Totodată apar și primele legături regionale cu Republica Moldova și Bulgaria. Începând cu
InterLAN Internet Exchange () [Corola-website/Science/337231_a_338560]
-
la București unde participă peste 500 de delegați din întreaga lume. În prezent InterLAN Internet Exchange are un volum de trafic zilnic cu vârfuri de peste 100 Gbps, având peste 60 de operatori conectați: furnizori de servicii internet, furnizori de conținut, rețele educaționale, organisme financiare, instituții de stat etc. Rețeaua InterLAN între punctele de prezență este formată din legături redundante de fibră optică cu viteze între 1 și 10 Gbps. În București, InterLAN are o rețea proprie subterană de 40 km de
InterLAN Internet Exchange () [Corola-website/Science/337231_a_338560]