17,675 matches
-
spontan. Rețeaua de străzi a cuprins dou) sau mai multe artere majore, ce făceau legătura cu satele și orașele învecinate, și o structură complicată de străzi secundare lipsite de direcționare, un adevărat labirint. Ca o consecință a evoluției specifice a așezărilor urbane, a conturării zonelor funcționale, a anumitor trăsături tradiționale de civilizație, a apărut și cea de-a treia dimensiune, în plan vertical, un alt element specific fizionomiei orașului 101. Până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea orașele au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un singur nivel, de obicei grupate câte dou), cu un mic spațiu pentru grădină și curte; au avut în plan o formă dreptunghiulară, iar acoperișul din țiglă”. Odată ajunși la capătul acestui periplu istoric, apreciem că metamorfoza citadină a vechii așezări a Bacăului a început târziu, abia în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea. Acest fapt este indicat nu numai de evoluția demografică pozitivă din intervalul 1821-1859 (de la 952 la 8.972 locuitori), dar și de creșterea semnificativă a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
numărul probabil al populațiunii (pentru exactitate, criteriul se numea Populațiunea probabilă). Articolele legii din anul 1882 pun în evidență caracterul fiscal al operațiunilor de numărare a locuitorilor țării, acestea având menirea de a înlesni recensământul fiscal, în vederea întocmirii bazei de așezare a impozitelor. În absența unor criterii moderne de recenzare - nu existau categorii de clasare, nu exista o unitate de direcție în conducerea operațiunilor de culegere și de interpretare a datelor ș.a. - aceste pseudo-recensăminte au generat date finale cu valoare cel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
considerăm cele mai importante: mediul urban a atras, în întreaga lume, elementele dinamice ale societății, dornice de un trai mai bun, oferind acestora multiple oportunități de angajare în câmpul muncii sau de dezvoltare a unor afaceri; legislația comunală, care interzicea așezarea străinilor la sate fără autorizația consiliului comunal și care refuza acestora dreptul de a deține proprietăți funciare. Nu este deloc lipsit de importanță să reamintim faptul că acest „dezechilibru” al demografiei urbane din Moldova este surprins într-o perioadă în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
96 creștere a numărului de locuitori, iar cel de-al doilea aduce cuvenitele nuanțări în ceea ce privește harta etnică a demografiei locale. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa impresia unei așezări cu o structură citadină embrionară. După cum am arătat încă din primul subcapitol, în preajma anului 1821 Bacăul avea puțin peste 1.000 de locuitori, cifră ce plasa orașul în rândul centrelor urbane mici și foarte mici din Moldova. Ulterior revoluției lui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cea religioasă: casa lui Morțun (1774) - sediul isprăvniciei și, ulterior, sediul Eforiei/Primăriei Bacău - și vechile biserici creștine ale orașului - biserica Precista (1491), biserica catolică și biserica Sfântul Ioan (construită între anii 1803-1813). Mai mult ca sigur, structura socială a așezării era una specifică perioadei fanariote: o elită politică și una cultural-religioasă profilate în jurul elementelor grecești și, la baza piramidei sociale, categoriile scutelnicilor, poslușnicilor, ale micilor negustori și meseriași, precum și numeroasele lor slugi. Fenomenul degrecizării instituțiilor politice și bisericești, ce a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost, din punctul nostru de vedere, oborul de vite. Această perspectivă ne-a fost sugerată de conținutul unuia dintre dosarele anului 1857 din fondul Primăriei Bacău: în acest an, oborul de vite a fost mutat din zona centrală a așezării pe malul drept al Bistriței, în zona de nord, lângă moara Meleca. Așadar, până în anul plecării trupelor austriece din Bacău (1857), viața orașului, toate acumulările demografice și arhitectonice, întreaga pulsație economică a așezării au gravitat în jurul acestui nucleu vital - oborul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost mutat din zona centrală a așezării pe malul drept al Bistriței, în zona de nord, lângă moara Meleca. Așadar, până în anul plecării trupelor austriece din Bacău (1857), viața orașului, toate acumulările demografice și arhitectonice, întreaga pulsație economică a așezării au gravitat în jurul acestui nucleu vital - oborul de vite. Aici, chiar în apropierea casei lui Morțun - probabil, locul în care se plăteau taxele comerciale - se adunau, cu ocazia tradiționalului târg săptămânal, locuitorii din satele aflate în imediata apropiere a Bacăului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în jurul acestui nucleu vital - oborul de vite. Aici, chiar în apropierea casei lui Morțun - probabil, locul în care se plăteau taxele comerciale - se adunau, cu ocazia tradiționalului târg săptămânal, locuitorii din satele aflate în imediata apropiere a Bacăului. De altfel, așezarea în spațiu a fostului târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o uliță armenească - veritabilă arteră comercială ce deservea, în special, nevoile locuitorilor din satele Călugăra și Mărgineni. Importanța economică a drumului de Vest al orașului a fost puternic diminuată de apariția liniei ferate Adjud-Bacău-Roman (1872) - ce a tăiat legătura cu așezările rurale mai sus menționate. Locuitorii evrei au fost atrași cu precădere de spațiile ce le-au permis utilizarea energiei râului Bistrița și, în general, de locurile cu vad bun. În consecință, aceștia au ocupat masiv zona de Est și NordEst
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
abia după instaurarea regimului comunist în România, Bacăul s-a putut extinde în zona de Sud, călcând în picioare tradițiile legate de Țarina orașului. II. B. Arhitectura orașului Peste tot în lume, momentul de debut al evoluției citadine a unei așezări a fost condiționat de întrunirea a cel puțin dou) criterii fundamentale: recunoașterea dreptului de proprietate pentru locuitori și angajarea majoritară a acestora în activități socio-profesionale neagricole. După cum am încercat să demonstrăm până acum, Bacăul a reușit să îndeplinească aceste condiții
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de a echivala această situație cu realitățile citadine din cele dou) Principate dunărene sunt cu totul inutile. Aici, arhitectura urbană era una specifică „începuturilor de drum”. Bacăul, de pildă, chiar și la jumătatea secolului al XIX-lea lăsa impresia unei așezări al cărei viitor citadin era, încă, incert: centrul localității este dominat de sediul Eforiei (casa lui Morțun) și oborul de vite, iar zona mediană de hanurile și de puținele biserici construite acum - biserica Buna Vestire (1820), biserica Sfântul Nicolae (1838-1848
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
una termoelectrică, situată în curtea Primăriei, în care funcționează 3 motoare vechi, care amenință de a înceta să mai funcționeze din zi în zi și care consumă combustibil mult și produce foarte puțin. În ceea ce privește uzina hidroelectrică, din cauza defectuozității inițiale a așezării ei, în timpul iernei, funcționează foarte puțin, după cum și vara, când este secetă, de asemenea nu poate funcționa. În timpul iernei, mai mult de jumătate din oraș este în întuneric”. II. D. Incendiul - o altă „soluție” pentru modernizarea citadină. Efectele benefice ale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
precizat, până în anul 1857 - anul în care oborul de vite a fost mutat din centrul orașului în zona de Nord a acestuia - structura stradală a Bacăului a fost una extrem de simplă, aceasta descriind, în mare, forma unei cruci: din inima așezării - oborul - porneau cele patru trasee importante - spre Vest, drumul Călugăra (ulița Armenească), spre Nord, drumul care făcea legătura cu orașul Piatra Neamț (cu o ramificație ce lua calea Romanului, prin intermediul podului de lemn din susul Bistriței), spre Sud, drumul Bacău-Focșani și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Anica prin formalnicul său testament mă lasă dispozant pe tot avutul ei, și eu netăgăduind vechea legătură și hotărâre între noi, zic și hotărăsc acum aceste și anume: 1. Jumătate din moșia Mijlocenii, pe care am sat întreg Chetrișul cu așezare, cu Biserică de piatră și cu dou) mori pe pârâul Racovei, tote făcute de mine, precum și cu dou) părți din moșia Tămașii (...) și partea mea ce am în moșia Buhociul, aceste proprietăți tote în ținutul Bacăului, le afierosesc a fi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nemeritate: „În această ridicare a noastră n-am avut boieri cu dragoste de târgul lor, care să stăruiască pentru noi sau să cheltuiască din avutul propriu pentru a înfrumuseța orașul cu palate, vile sau parcuri. (...) De aceea am rămas o așezare de barăci, cu ulițe desfundate și cu zidurile caselor egrasiate de urină”. II. G. Ordinea și siguranța publică. Paza orașului Poliția comunală Bacău a fost înființată în anul 1864, odată cu intrarea în vigoare a legii de organizare a comunelor. Potrivit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
jumătăți a secolului al XIX lea, după cum ne indică sursele literare și documentele de arhivă, Bacăul avea o economie extrem de rudimentară, textura sa amintind, mai curând, de practicile specifice Evului Mediu. În acest sens, cea mai bună dovadă o constituie așezarea de venit pentru cutia târgului (bugetul locală, stabilită de Ioniță Sandu Sturdza pe 23 iulie 1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
P.M.; mai - 19-22 P.M.; iunie-august - 20-23 P.M.; septembrie - 19-22 P.M.; octombrie - 16 19 P.M.. În perioada interbelică, odată cu instalarea guvernului liberal condus de I. I. C. Brătianu (1922-1926), România a cunoscut un amplu proces de normalizare a vieții politico-sociale și de așezare a principalelor sale componente (statală, culturală și socio-economică) în albia identitară. Marile tensiuni sociale, manifestate violent la nivelul întregii țări în perioada 1918-1921, s-au mutat, începând cu anul 1922, din stradă în forul legislativ al țării, Parlamentul. În orașul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1821-1941 a pus în lumină dou) aspecte tematice - ritmul de creștere a numărului de locuitori și compoziția etnică a orașului. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa impresia unei așezări cu o structură citadină embrionară. După cum am arătat încă din primul subcapitol, în preajma anului 1821 Bacăul avea puțin peste 950 de locuitori, cifră ce plasa orașul în rândul centrelor urbane mici și foarte mici din Moldova. Ulterior revoluției lui Tudor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la periferie spre centru. Spre deosebire de aceștia, în pofida faptului că au beneficiat de recunoașterea tuturor drepturilor, etnicii români lasă impresia unei neadaptări cronice la mediul urban și, în general, la fenomenul modernității. Studiind repartizările statistice, am observat o coincidență frapantă - harta așezării în spațiu a diferitelor etnii - cu zona centrală ocupată de evrei și armeni și cu românii poziționați la margine - urma același desen distinct și bine conturat al hărții ocupaționale - grupați aparte, românii erau preponderent bugetofagi, în timp ce evreii erau în număr
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ansamblul regiunilor de coastă mediteraneene, neatingînd mai mult de 100 de kilometri în interiorul teritoriului. Cardialii sînt încă atașați structurilor trecutului: cules, adăposturi sub stîncă, dar în același timp ei practică creșterea oilor și a caprelor; cultivă grîul și orzul. Există așezări în aer liber, sate abia conturate, ca în cazul sitului de la Courthéson în Vaucluse cu colibele sale circulare. Către mileniul al IV-lea, influența grupului cardial atinge regiuni mai nordice (situl de la Roucadour în Lot), dar această răspîndire rămîne foarte
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o bază de expansiune către interiorul țării pentru fenicienii care tocmai au fondat Cartagina în Africa de Nord, pentru etruscii din Italia centrală și pentru greci. Etruscii încep să exporte vin și ceramică. Grecii din Insula Rodos le fac concurență. Dar prima așezare se datorează unui oraș grecesc din Asia Mică, Phoceea, care, în 600 î.I.C., creează Massalia cu portul său din Lacydon, în fundul radei actualului Vieux-Port din Marsilia: cu această fondare, cunoscută din surse scrise (documentul 2, p. 23), țara noastră
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
au o influență foarte puternică asupra societății galice, ca druidul eduenilor, Diviciacos, care era de asemenea magistratul (vergobret) cetății sale pe la 60 î.I.C. Această evoluție politică și religioasă corespunde de asemenea unei transformări profunde a habitatului cu amenajarea de așezări fortificate, acele oppida (oppidum, la singular). Oppida și exploatarea teritoriului. Începînd din secolul al II-lea î.I.C., se observă în Galia celtică o evoluție a siturilor fortificate cu dezvoltarea de fortărețe vaste, puternice, al căror rol nu este doar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
restabilită; celții salieni sînt învinși, iar capitala lor, Entremont, distrusă. La poalele acesteia, învingătorul, Caius Sextius Calvinus, stabilește o garnizoană căreia îi dă un nume ce asociază calitățile termale ale sitului și numele său, Aquae Sextiae ("Apele Sextiene", Aix-en-Provence), prima așezare romană în Galia, în 122 î.I.C. Probabil la acea epocă eduenii din regiunea Burgundia încheie o alianță cu Roma. În 121 î.I.C. alobrogii din Dauphiné și arvernii regelui Bituit sînt învinși la rîndul lor. Unul dintre învingători, Cnaeus
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
această epocă îi revine împăratului Probus. Galia la sfîrșitul secolului al III-lea. Prima impresie care rămîne despre această perioadă este ruinarea țării. Astfel, în regiunea orașului Autun (document 1 p.80), viile sînt în paragină, canalele de drenare ale așezărilor de pe Saône sînt inutilizabile; orașul însuși nu mai este decît o îngrămădire de clădiri distruse. În mai multe regiuni, precum Somme, săpăturile atestă dispariția vilelor. Pe de altă parte, barbarii învinși sau foști prizonieri galo-romani, recuperați de la germani, au fost
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]