17,439 matches
-
Emil Gulian, „Pregătiri pentru călătoria din urmă”, „România literară”, 1932, 13; Șerban Cioculescu, Poezie și ortodoxie, ADV, 1932, 14 853; Călinescu, Cronici, II, 34-36; Pompiliu Constantinescu, [Paul Sterian], VRA, 1932, 241, 1933, 317; n.crev. [N. Crevedia], D. Paul Sterian, „Calendarul”, 1932, 105; Radu Brateș, „Pregătiri pentru călătoria din urmă”, GR, 1933, 3; Constantin Micu, „Poeme arabe”, „Herald”, 1933, 2; Ion Plăeșu [Mircea Eliade], „Poeme arabe”, „Credința”, 1933, 4; Al. Robot, Două volume de poezii, RP, 1934, 4 801; Predescu, Encicl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
creează ritmul primordial al timpului, adică alternanța dintre zi (lumină) și noapte (întuneric) (Gn 1,3-5). În a patra, ziua centrală a săptămânii, Dumnezeu instalează „marele orologiu” al universului pentru a bate ritmul anului, ceasul aștrilor care făcea posibilă stabilirea calendarului (1,14-19). Precum știm, calendarul este una dintre descoperirile cele mai importante ale Mesopotamiei. Gn 1 reia și interpretează aceste date pentru a spune că Dumnezeul lui Israel este Domnul timpului și al istoriei. În sfârșit, în ziua a șaptea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
adică alternanța dintre zi (lumină) și noapte (întuneric) (Gn 1,3-5). În a patra, ziua centrală a săptămânii, Dumnezeu instalează „marele orologiu” al universului pentru a bate ritmul anului, ceasul aștrilor care făcea posibilă stabilirea calendarului (1,14-19). Precum știm, calendarul este una dintre descoperirile cele mai importante ale Mesopotamiei. Gn 1 reia și interpretează aceste date pentru a spune că Dumnezeul lui Israel este Domnul timpului și al istoriei. În sfârșit, în ziua a șaptea, Dumnezeu se odihnește (2,1-3
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
erotice sau patriotice. Poezia sa a fost aspru criticată de unii contemporani, ca un rău exemplu de imagini, idei și limbă. Înțelegător, autorul renunță la versuri și publică numeroase schițe umoristice și istorioare în diferite periodice, mai cu seamă în calendarele sibiene apărute între anii 1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
versuri și publică numeroase schițe umoristice și istorioare în diferite periodice, mai cu seamă în calendarele sibiene apărute între anii 1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea incapacității bărbatului de a rezista la insistențele curiozității feminine. Cunoscând limba germană, P. a localizat o dramă după E. Raupach - Sâmbăta morților (1906). A tradus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
spre Dumnezeu, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Miron Pompiliu, „Flori de toamnă”, CL, 1883, 10; Mefisto, „De pe la noi”, F, 1899, 17; Chendi, Scrieri, I, 316-320; Gh. Cardaș, Teodor V. Păcățian, PAU, 302-305; I. Lupaș, Teodor V. Păcățianu, Sibiu, 1941; Elena Dunăreanu, Calendarele românești sibiene (1793-1970), Sibiu, 1970, passim; Aurel Cosma, Prin Timișoara de altădată, Timișoara, 1977, 126-136; Dicț. lit. 1900, 666-667; Horia Stanca, Teodor V. Păcățian, T, 1990, 9. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
ale marilor mucenici aleși și ale tuturor sfinților însemnați, care se adaugă cu psalmul ales, când se cântă Polieleul, începând din ziua a opta a lunii septembrie. Alcătuirea lui chir Filothei monahul, fost logofăt al lui Mircea voievod. Orânduite după calendarul bisericesc, cele trezeci și trei de pripeale glorifică în scurte versete principalele sărbători, precum și pe unii sfinți; de exemplu, La Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos: „Veniți, împreună cu cetele îngerești, să cântăm slavă celui dintru înălțime, lui Dumnezeu, zicând: Celui ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
exilului românesc anticomunist, precum „Luceafărul” și „Caete de dor”. În iunie 1950 emigrează în Canada, la Windsor, apoi la Toronto. Colaborează cu poeme, pagini de proză și eseuri la „Vers”, „Îndreptar”, „Dacia”, „Înșir’te mărgărite”, „Arc”, „Semne”, „Carpații”, „America” (în „Calendarul” căreia îi apar fragmente din romanul Băiatul drumului), „Cuvântul în exil”, „Buna Vestire”, „Ființa românească”, „Exil”, „Revista scriitorilor români” ș.a. Întrucât diploma universitară nu îi este recunoscută, se vede nevoit, spre a deveni profesor secundar de limbile germană și franceză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
o dată încrâncenat în spovedania sa mistică: „Și iată acum, Doamne, năvălind tăvălug/ Noaptea Asiei, peste Putne, Ceremușuri;/ Arde Biblia Bucovinelor, arde aieve,/ Până-n zenit ca un rug”. Poetul se definește și aici „băiatul drumului”, ca și în prozele publicate în „Calendarul «America»”, începând din 1952. Sensul căutărilor privește întoarcerea, răscumpărarea și datoria asumată față de un trecut răvășit de o istorie bolnavă: „Mă cheamă, mamă, glas din pământ,/ Mă cheamă mormintele, fagii;/ Mă dor anii pribegi, m-apleacă desagii./ Aș vrea să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Bucovina. Iorga își pusese "Neamul românesc" la dispoziția Ligii chiar și înainte de aceasta. La 10 iunie 1907, Iorga a devenit membru al Comitetului Central al Ligii, iar la 2 iunie 1908 devenea Secretar General. În fiecare an se edita un calendar superb, care conținea portrete și istorii ale vieților unor eroi și scriitori naționali, precum și folclor și fotografii reprezentînd costume populare. Iorga îl considera "calendarul idealismului românesc"220. Liga publica lucrări pe teme patriotice și sociale și organiza conferințe, încercînd să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al Ligii, iar la 2 iunie 1908 devenea Secretar General. În fiecare an se edita un calendar superb, care conținea portrete și istorii ale vieților unor eroi și scriitori naționali, precum și folclor și fotografii reprezentînd costume populare. Iorga îl considera "calendarul idealismului românesc"220. Liga publica lucrări pe teme patriotice și sociale și organiza conferințe, încercînd să cîștige simpatie pentru țărănime. Publicațiile ei erau strecurate pe furiș în Austro-Ungaria sub coperți nevinovate ca Noi metode de cultivare a cartofilor și răspîndite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înainte. Iorga i-a stabilit noi țeluri: ridicarea nivelului cultural al țărănimii, încurajarea excursiilor în mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea să devină utilă în domeniul colaborării culturale cu minoritățile, al organizării de congrese și expoziții și al editării calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Românesc". Cele două inovații aduse de Iorga în cadrul Ligii Culturale după război au fost Teatrul Popular și școala Misionară 148. Este regretabil că nu a organizat niciodată o campanie generală de alfabetizare. În perioada aceasta, s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a stabilit noi țeluri: ridicarea nivelului cultural al țărănimii, încurajarea excursiilor în mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea să devină utilă în domeniul colaborării culturale cu minoritățile, al organizării de congrese și expoziții și al editării calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Românesc". Cele două inovații aduse de Iorga în cadrul Ligii Culturale după război au fost Teatrul Popular și școala Misionară 148. Este regretabil că nu a organizat niciodată o campanie generală de alfabetizare. În perioada aceasta, s-a înregistrat pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
p. 204 1 O viață de om..., vol. II, p. 311. Iorga a plasat această inscripție pe catafalcul lui Mihai Viteazul 2 "Neamul românesc", 22 iunie 1914. Trebuie acordată atenție datării: pînă în 1919, datele ziarelor românești concordă cu vechiul calendar ortodox, astfel că 22 iunie corespunde zilei de 5 iulie 3 Winston Churchill, The World Crisis, 1915, New York, 1929 4 "Neamul românesc", 20 iulie 1914. Profunda ostilitate a lui Iorga față de Contele Istvan Tisza avea două motive: hotărîrea lui Tisza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
CEE (cu cartierul general la Bruxelles) cuprindea aceleași șase state care formaseră CECO În urmă cu șapte ani. Este important să nu exagerăm importanța Tratatului de la Roma. El repezenta mai mult o declarație de bune intenții. Semnatarii săi schițaseră un calendar pentru reduceri tarifare și armonizare, deschiseseră perspectiva unor eventuale alinieri monetare și căzuseră de acord să promoveze libertatea de mișcare a mărfurilor, monedei și forței de muncă. Cea mai mare parte a textului forma un cadru pentru instituirea de proceduri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și vinul Euharistiei. Arta creștină a folosit simboluri specifice pentru reprezentarea anotimpurilor și a lunilor, folosind strugurele drept imagine a lunii septembrie, perioada culesului. De altfel, Fabre d'Eglantine nu va fi recurs la altă sursă de inspirație atunci când, în calendarul republican, a înlocuit septembrie cu "recoltător" (luna recoltei)13. II. De la Dionisos la Noe Din India vedică, zeul Sôma se identifică treptat cu divinitățile locale ajungând să se suprapună cu cultul lui Dionisos. Legenda spune că acest zeu străin ajuns
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fi inventat tăiatul viei păscând într-o podgorie; sfântul Vincențiu era diacon și avea îndatorirea de a turna vinul în potir în timpul sfintei liturghii, etc. De fapt, toată această hagiografie ascunde probabil alte realități mai vechi, după cum o dovedește studiul calendarului. II. Sfinții ocrotitori ai viticultorilor 31 Cei aproximativ treizeci de sfinți ocrotitori ai viticultorilor în Franța pot fi clasificați în funcție de bresle, de regiuni și de calendar. Printre aceștia se numără sfinții ocrotitori ai viticultorilor înșiși: sfântul Antonin, abate, prăznuit în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fapt, toată această hagiografie ascunde probabil alte realități mai vechi, după cum o dovedește studiul calendarului. II. Sfinții ocrotitori ai viticultorilor 31 Cei aproximativ treizeci de sfinți ocrotitori ai viticultorilor în Franța pot fi clasificați în funcție de bresle, de regiuni și de calendar. Printre aceștia se numără sfinții ocrotitori ai viticultorilor înșiși: sfântul Antonin, abate, prăznuit în Franța pe data de 14 februarie; sfântul Friard, prăznuit la data de 1 august; sfântul Gautier este prăznuit la data de 9 aprilie; sfânta Genoveva este
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Vincențiu începe, fără îndoială, pe o notă religiosă, însă odată terminată sfânta liturghie începe petrecerea. Se mănâncă și se bea din belșug, iar petrecerea tradițională evocă vechile rituri agrare; căci marele ciclu al naturii își spune cuvântul, iar sfinții din calendar, prăznuiți odată cu aceste serbări, au știut să "profite" de aceasta. Capitolul IV VINUL ȘI SĂRBĂTORILE SALE Era creștină a fost deseori supranumită "era dionisiană", deoarece, în anul 525, un călugăr pe nume Dionisie 42 cel Mic a avut primul ideea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
început să fie aprinse în perioada solstițiului de vară, în timp ce luna Mariei (luna mai)44 a urmat sărbătorilor de primăvară, în care se celebra reînvierea vegetației... Biserica a supus liturghia contingențelor vieții agrare cu scopul de a obține un singur calendar al sărbătorilor, îmbinând aniversările religioase cu cele laice. Sărbătorile vinului fac foarte bine dovada acestui compromis. I. O băutură "festivă" Dacă punem unul lângă altul cuvintele "vin" și "sărbătoare" obținem, prin definiție, o tautologie, deoarece, pentru civilizația vinului, masa a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
suficientă prospețimea unui vin nepretențios, popular, vesel pentru ca o nouă sărbătoare a bucuriei și recunoștinței, o nouă sărbătoare națională improvizată să se ridice precum un armăsar nărăvaș în muzica acordeoanelor și freamătul zurgălăilor. Acest sfânt plin de viață ignorat de calendarele oficiale, era mult mai venerat și mai cinstit decât cei trecuți în lumea de dincolo, relicve uitate în indiferența generală. Zile trecute în calendar, precum cea de 11 noiembrie, Ziua Armistițiului, și cea de 15 noiembrie, Ziua Sfântului Albert cel
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un armăsar nărăvaș în muzica acordeoanelor și freamătul zurgălăilor. Acest sfânt plin de viață ignorat de calendarele oficiale, era mult mai venerat și mai cinstit decât cei trecuți în lumea de dincolo, relicve uitate în indiferența generală. Zile trecute în calendar, precum cea de 11 noiembrie, Ziua Armistițiului, și cea de 15 noiembrie, Ziua Sfântului Albert cel Mare, au ajuns să fie mai puțin importante decât ziua de 14 noiembrie, închinată acestui aducător de pace și bucurie, "sfântului" Beaujolais Nouveau. Partizanii
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
scaunele fiind deci, mai puțin utilizate. 11 R. Dion, Le Paysage et la Vigne, Essais de géographie historique, Paris, Payot, 1990, p. 193. 12 J. Chevalier et A. Gheerbrabt, Dictionnaire des symboles, Paris, Robert Laffont-Jupiter, 1986, p. 1016. 13 În calendarul popular al românilor, luna septembrie poartă denumirea de răpciune, de la termenul latin rapire ce semnifică a smulge, cu referire la timpul culesului, al recoltatului. (n.trad.) 14 Ceres, Liber și Libera aveau un templu pe muntele Aventin aproape de Tibru (și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
suntem pe malul celălat, la capătul vieții, nouăzeci spre nouăzeci și unu de ani, nădăjduind și mulțumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale. Datorită modestiei sale, el nu a devenit un nume prea cunoscut, dar faptele lui rămân înscrise în calendarul legionar. Pregătit sufletește pentru a înfrunta povara anilor, cu aceeași credință statornică și pururea vie în Hristos și dreapta cauză pentru care el a pătimit, mulțumește Cerului pentru tot ce i-a dăruit, ani mulți de viață și virtuți în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Mihai Pop, Nicolae Bot și Ioan Viorel Boldureanu, pe semioticiana Pia Brânzeu, pe hermeneutul Ilie Gyurcsik și pe lingvista Luminița Frențiu, ale căror texte sunt incluse în carte. SCRIERI: Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1998; Curs de folclor. Lecții despre calendar, Timișoara, 1998; Pentru o mitologie difuză, Timișoara, 2000; Folclorul. Ce facem cu el?, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Györfy-Deák György, Adevărul despre Drăculea, „Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în sacru și profan, O, 1998, 7; Ion Șeuleanu, „Șapte eseuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]