21,524 matches
-
din minută în minută. Taximetre și automobile particulare: toate pline. Trenuri, trenuri orășenești pe pilastre aleargă la al doilea etaj tăind străzile: toate pline. Însfârșit metropolitanele cu zgomot de tunet și răpeziciune colosală: toate arhipline. Supt pământ, stațiunile luxoase și curate totul cu electricitate, fără fum, fără căldură, o frumuseță ș-o plăcere. Schutzmani tineri, chipeși și îndatoritori, în uniforme ireproșabile, cu coiful nou cu cocarde mari. Uniformele s-au păstrat și la alte îndeletniciri ale oamenilor: le vedem pretutindeni, purtate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu politeță la dușuri, la bazinuri, stă de vorbă cu d-ta, îți face cunoscut că a fost prin București în vremea războiului (vin bun Deal Mare, Odobeșt!) dar masajul lui nu face două parale. De altminteri cași baia. Foarte curat și rânduit însă, la al 4-lea etaj! Când ies, îmi dă înapoi 3 mărci. Nu știu de ce. Scump. O baie de aburi 7 mărci. Un dejun 7 mărci. O cafea 1 marcă. Un guler 1 m. 50. Un loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moșneag pe brînci Ioane al meu! aesta aiasta zice (cântă) icea (aici) chizeș nouă (haine) maiu orătenie rânză rărunchiu plămâni a vărui a murui faur haizaș deșințat măi! 28 Aug. Vazcău. Munteni în straie albe, cu înfățișare de Moldoveni. Populație curat românească. 29 Aug. Bèliu. Între păduri. Români, sumane albe, cu flori negre și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita. 2 Sept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noastre, când suntem la înghețată, apare. Un om mărunțel, uscat, smead, cu ochii vii și foarte negri. Ras și îmbrăcat corect. Vechi chelner și om al meseriei. Ne bucurăm, am însă îndată o deziluzie. D. Tocilă deși are nume așa curat, vorbește o limbă românească șovăitoare și cam încâlcită. E de loc dela Mălini, din județul Folticeni, fost Suceava, lângă vechea graniță austriacă. Tatăl său pare să fi fost exploatator de pădure și negustor de lemne. A plecat de acasă dela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comis Anușca Nastea Sofica Alexa Teoctist de nimene siliți, nici asupriți egumen Probota Ioasuf Putna Varlaam la m.rea Zografu hram Sf. Gheorghe pentru odihna sfânt-răposaților noștri. Maria 13 Sept. 1471 în ziua venirii ei donație pentru bolniță Cu inima curată și luminată pg. 162 din toată voia noastră cea bună și cu ajutorul lui D-zeu. A scris Isaiia pisar din Suceava Toma logofăt Cine va face altfel decât scrie în această carte, este potrivnic nouă 13 Aug. 1471 Stanciu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împreună cu mine cu fierbinți lacrimi, și am dat făgăduință lui D-zeu și prea-curatei lui maice, că de mă voiu întoarce iarăși la scaunul meu cu bine și biruitor, atuncea din temelie voiu înnoi Sf. M-re a Adormirei prea curatei fecioare, iar părinții încă au înmulțit ruga cătră Dumnezeu, dând multe laude, făcând denie pentru mine, și dându-le sărutare am zis: Părinți sfinți, rugați pre D-zeu și mă ertați, și m-am despărțit de dânșii și m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mea Georges Armand Masson și o vor mai spune-o și alții. Destinul a trebuit să se împlinească, și n-am cel puțin impresia că ași fi făcut ceva care să dureze și să mai continuie în ce am avut curat și nobil. Cartea bună ar urma s-o scriu de acum înainte. Cine știe! În ultimul timp au căzut în jurul meu o serie de prietini. Odihniți-vă în sfârșit, suflete trudite! Ibrăileanu, Stere, Topîrceanu, Pătrășcanu. 25 Dechemvrie. Alaltăieri a plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
secol, Crăciunul la orașe se petrecea cași la țară: era adică o sărbătoare creștinească de hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele de stea aveau în ele ceva înflorit și vesel, colindele se ridicau, sara, spre stele ca suspine telurice. Veselia cea mare a tineretului era concentrată asupra serbării sfântului Vasile ajunul anului-nou. Ș-acuma la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Se luminează apoi și rămânem tot deasupra grămezilor lânoase de nouri. Vom ajunge la Moscova cătră ora 14 rusă (13 Buc.) Ora 2 fără 1/4 ajungem, după ce am trecut pe deasupra unei regiuni mari de uzine, fabrici și culturi aliniate, curate, rânduite. Lăsăm bagajele lângă avion, singure. Au deschis câte un ochi și se autosupraveghează însă nimene nu le vrea răul. 7 d.a. Uzkoe. Suntem găzduiți într-un palat casă de vară a prinților Trubețkoi, la 18 km. de Moscova. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În Maramureș, în munte, încă se întrebuințează focul primitiv aprinzând lemnul prin frecare. I se zice foc viu. Se trec oile pe subt el, ca să fie ferite de molime. Ritualul vechi pretinde ca cei care îl produc să fie "oameni curați". *1 Cultura e în legătură nu numai cu limba, credințile religioase și politice, ci și cu ceiace au produs, lent, pământul și apele, faună, floră, îndeletniciri, meșteșuguri și arte, temperatură, alimentație. Nătângului nu-i este de învățătură, ci vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Don, unde eram așteptați de scriitorii de aici, membri ai Uniunii scriitorilor sovietici. Am fost călăuziți de un cazac cu înfățișare masivă, care a scris romane despre căzăcimea Donului. La hotelul aeroportului, ne-a servit o tovarășă cu forme masive, curată și veselă, cât am stat de vorbă cu căpitanul aeroportului și romancierul cazac. Am dormit foarte bine, însă foarte puțin într-un hotel comod cu camere largi. La ora 6 1/2 am plecat; am urcat la 2500 m. altitudine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rasei albe, pe care l-au păstrat. Îmbrăcămintea bărbaților e neagră (portul național ostășesc); tot în negru se afla învesmântată o gruzină tânără, elegantă, subțire, care înainta și se retrăgea cu grație când anunța numele programului. Asemenea tipuri estetice și curate ale rasei mai m-au tămăduit de obsesia nasurilor din sală. Valeriei 6 îi plac însă năsoșii, găsindu-i importanți și prestigioși. De asemenea găseam și eu o înfățișare epică unei femei care se desfăcea parcă din episoadele legendei lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
șiboțăli" e o glumă ce n-are nimic cu știința. Limba literară a Românilor e destul de veche. Operele cronicarilor moldoveni sunt dovadă că graiul lor, care e și al poporului, nu e dialectal. Cantemir arată în Descrierea Moldovei că limba curată se vorbește în orașul de scaun, în jurul Curții domnești, și numai proștii și neștiutorii o diformează. Alfabetizarea poporului în Moldova datorită stăruinții PMR, e complectă. Am putut constata asta mai ales în partea de miazănoapte a țării. Deci dreapta rostire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fata lui, și copiii cari aveau să rămâie pe drumuri, erau nepoții lui. Altă dată, tot pe vreme de iarnă, intru în sat la Roșcani. Sat cuprins, de buni gospodari. Era Duminică. Veneau de la biserică bărbații gravi îmbrăcați cu cojoace curate și femeile cu cațaveici, pășind c-un fel de smerenie și cuviință. În sat băntuia molima scarlatinei, erau bolnavi și copiii învățătorului, de aceea, preotul, după sfânta slujbă, spusese oamenilor să vie la sfătuirea învățătorilor tot la biserică. Au venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toată ziua prin părțile cele mai frumoase ale moșiei și la hapcă. Duminica chiamă lăutarii și face joc la poarta curții. Se strânge satul la priveală și flăcăii și fetele joacă. Acu într-o Duminică, era un flăcău mai chpeș, curat îmbrăcat, al unei văduve. Cucoana a trimes pe fete să-i spue să vie s-o poftească și pe ea la joc. Flăcăul a venit și s-a închinat la scară și cucoana a coborât și a jucat cu el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
băi. August e luna mănăstirilor. În cei mai mulți ani o vreme uscată de secetă astâmpără umezeala văilor și a codrilor ș-un cer senin și cald se boltește deasupra vechilor așezări din munții moldovenești. Orășenii se așează în liniște în căsuțele curate și gospodărești din jurul mănăstirilor. Natura blândă și poetică îi împresoară din toate părțile... Natura e aproape de ei și n-o observă Viața și îndeletnicirile lor... Ce erau odată lăudatele mănăstiri... Domnii și boerii binecredincioși de odinioară... Poporul dădea Poporul robea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să creadă că s-au întâmplat așa lucruri pe care el mai întăiu le-a dorit să se întâmple așa. Satisfacția de a face pe alții să creadă că ai fost așa și nu altfel. Om politic care a început curat, ca un râu la izvorul lui și care înaintând și sporind, se tulbură și se înămolește. Alăturatul protest al Societății Scriitorilor Români asupra căruia ați binevoit a cere avizul meu se referă la dreptul de proprietate al autorilor dramatici asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mă delectez cu Memoriile lui Beaumarchais. Iată o îndeletnicire lectura care-mi place cu mult mai mult decât scrisul. Amintirile mele despre Anghel și Iosif sunt legate cu debuturile mele și cu tinereța. Sunt amintirile unei prietinii strânse, delicate și curate: cimitir, în amurgul altui veac. Dintre cei mulți de atuncea, am rămas aproape singur. Cea din urmă întâmplare vânătorească a mea a avut loc în codru la Borosești, lunea trecută. Mi-a părut rău că lipseau din apropierea mea Topîrceanu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-lea și a tatălui său, Bogdan. În primul act, tipic pentru formulele de vasalitate pe care le cuprinde, Ștefan se angaja să slujească cu credință regelui Cazimir: „Făgăduim de asemenea că de aci înainte și pe viitor vom păstra credință curată și dreaptă domnului Cazimir craiului și sfintei sale coroane leșești, că vom face tot binele pentru domnia sa și pentru cinstea lor, că vom lucra în toate locurile spre folosul lor și nu vom fi niciodată părtași, fie prin noi înșine
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care stabilesc definitiv participarea lui Ștefan la campania din 1462.” N. Iorga, dând crezare cronicarului bizantin și celor două scrisori italienești, a socotit că este însă necesară o explicație, care să-l disculpe pe Ștefan: „purtarea lui Ștefan apare mai curată, mai îndreptățită, nu numai din punctul de vedere românesc, creștin. N-a fost trădarea prietenului în primejdie, ci continuarea unei lupte anterioare, alături de dușmanii celui care era încă de dinainte dușman.” Numai că cronicarul bizantin și cel turc au imaginat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plate, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară, ori din miere curată când le vor vinde, sau pentru orice vor vinde; sau iarăși unde vor cumpăra, ori marfă vie ori moartă: sau boi, sau ialovițe, sau berbeci, sau cai, sau iepe, sau iarăși orice fel de marfă: sau fiare, sau jderi, sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plute, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară sau din miere curată, atunci când vor vinde asemenea produse. Erau scutiți de vamă atunci când vor cumpăra “ori marfă vie ori moartă: sau boi, sau ialovițe, sau berbeci, sau cai, sau iepe, sau fiare (animale sălbatice), sau jderi, sau helgii”. Nu aveau să plătească vamă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Neamț cântarele de pește de la Chilia. Domnul cerea pârcălabilor de la Chilia și dregătorilor acestora să respecte cele scrise în privilegiu “iar care din pârcălabi sau din dregători nu vor da aceasta, aceștia ne vor plăti 50 de ruble de argint curat și fără aceasta încă vor vedea și pedeapsa domniei mele.” Ctitorul Arhitectura. Potrivit tradiției, Ștefan cel Mare a zidit câte o biserică după fiecare bătălie. În însemnările sale de călătorie, sirianul Paul de Alep scria, la mijlocul secolului al XVII-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din copilărie și jurnaliști acreditați, nu publicul cititor, dornic de carte. Acestea, sunt metode caracteristice defunctului Partid Comunist, nomenclaturii, când nu aveau acces la evenimete legate de viața unui demnitar, decât aceia care erau acreditați si cu dosar de cadre ”curat”. În biografia lui Ion Iliescu sunt foarte multe enigme. Acestea sunt generate de tendința fostului președinte de a-si ascunde adevărata biografie a sa și a familiei sale. Persoanele din familie, care nu merită atenție din partea sa, fie sunt omise
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]