18,011 matches
-
reclamă și publicitate pentru afișajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcția lor, realizării de reclamă și publicitate. ... Norme metodologice: 170. Intră sub incidența prevederilor art. 272 alin. (3) din Codul fiscal și afișele expuse în exteriorul clădirii, prin care se fac publice spectacolele de natura celor prevăzute la art. 273 din Codul fiscal, dar numai cele de la sediul organizatorului și/sau locul desfășurării spectacolului, fiind asimilate celor amplasate în interiorul clădirilor. Codul fiscal: Capitolul VII Impozitul pe
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
O protuberanță solară (numită uneori și proeminență solară) este o uriașă formațiune luminoasă (poate atinge o lungime și de ordinul a 1.000.000 km, cât 80 de diametre pământene) care se extinde de la suprafața Soarelui spre exterior, de multe ori sub formă de buclă. Proeminențele sunt ancorate de suprafața Soarelui în fotosferă și se extind spre exterior în coroana solară. În timp ce coroana este formată din gaze ionizate extrem de fierbinți, în starea de agregare plasmă, și nu emite
Protuberanță solară () [Corola-website/Science/320388_a_321717]
-
și de ordinul a 1.000.000 km, cât 80 de diametre pământene) care se extinde de la suprafața Soarelui spre exterior, de multe ori sub formă de buclă. Proeminențele sunt ancorate de suprafața Soarelui în fotosferă și se extind spre exterior în coroana solară. În timp ce coroana este formată din gaze ionizate extrem de fierbinți, în starea de agregare plasmă, și nu emite lumină vizibilă, proeminențele conțin plasmă mult mai rece, similară cu cea a cromosferei. O proeminență se formează în aproximativ o
Protuberanță solară () [Corola-website/Science/320388_a_321717]
-
membrane caută să depășească limitele vechilor materiale cum ar fi rășini poliuretanice, PVC și HDPE. În general, noua tehnologie în membrane de hidroizolare se bazează pe materiale polimerice ce sunt extrem de aderente pentru a crea o barieră invizibilă in jurul exteriorului unei structuri. După ce hidroizolarea fundațiilor s-a efectuat, devine foarte dificil de reparat deoarece presiunea apei este negativă (venind dinspre exterior spre interior). Dificultatea apare când o membrană nu poate rezista la presiunea hidrostatică din interiorul suportului și prin urmare
Hidroizolație () [Corola-website/Science/320447_a_321776]
-
de hidroizolare se bazează pe materiale polimerice ce sunt extrem de aderente pentru a crea o barieră invizibilă in jurul exteriorului unei structuri. După ce hidroizolarea fundațiilor s-a efectuat, devine foarte dificil de reparat deoarece presiunea apei este negativă (venind dinspre exterior spre interior). Dificultatea apare când o membrană nu poate rezista la presiunea hidrostatică din interiorul suportului și prin urmare se străpunge. Apa poate intra în fundație pe diferite căi inclusiv prin îmbinări, pereți sau pardoseli. Diferitele sisteme de hidroizolare a
Hidroizolație () [Corola-website/Science/320447_a_321776]
-
diferite căi inclusiv prin îmbinări, pereți sau pardoseli. Diferitele sisteme de hidroizolare a fundației tratează aceste probleme. Sunt multe sisteme disponibile cu diferite costuri, cu diferite eficiențe și modalități de instalare. Hidroizolarea fundațiilor se poate face pe interior sau pe exterior. Deoarece fundațiile și pereții structurilor subterane pot fi din cărămidă, bolțari, beton și uneori chiar lemn, este important să alegeți cel mai potrivit sistem de hidroizolareîn funcție de structura și natura fundației.
Hidroizolație () [Corola-website/Science/320447_a_321776]
-
elaborat “Novus Atlas” cunoscut ca „Geografia blaviana” conținând 6 tomuri și 400 de hărți. El face referiri la prima triangulație executată în Țările de Jos în anul 1610. Hărțile olandeze conțineau numeroase elemente decorative fin elaborate atât în interiorul cât și exteriorul hărții (roze ale vânturilor, animale reale și fantastice, etc.). De obicei, aceste decorațiuni ocupau zonele neexplorate, necunoscute. Alți cartografi celebri din Țările de Jos din această perioadă, au fost: Frederik de Wit, Hendrick Doncker, Johannes Janssonius, Justus Danckerts și Nicolas
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
încă din 1848 și constă în proprietatea substanțelor feromagnetice de a se dilata sau contracta în procesul lor de magnetizare. Există și un fenomen de magnetostricțiune inversă care constă în faptul că o bară feromagnetică deja magnetizată este supusă din exterior unor deformări mecanice, intensitatea sa de magnetizare creste sau scade în funcție de mărimea deformației imprimate. Intensitatea manifestării magnetostrictive depinde de natura materialului feromagnetic, de tratamentul la care a fost supus, de temperatura de lucru, de intensitatea câmpului magnetic utilizat și de
Ultrasunet () [Corola-website/Science/320470_a_321799]
-
Bisericuța din lemn este lucrată din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică. Are o formă dreptunghiulară, cu o lungime totală de 13 de metri, lățime de 5,50 metri și o înălțime de aproximativ 4 metri. Este înconjurată la exterior de un brâu în torsadă, săpat în grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fără turlă. Iconostasul, sculptat în lemn de tei în 1814, este o veritabilă operă de artă, ca și multe dintre icoanele de lemn care împodobesc bisericuța în
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
la mai multe specii de o platoșă cuticulară numită lorica. Rotiferele au un număr definit, specific, de celule. Astfel, "Epiphanes senta" are 959 celule. Aparatul digestiv este format din orificiul bucal, faringe, esofag, stomac, intestin, cloacă, care se deschide la exterior prin orificiul anal. În faringe se află un aparat masticator, numit mastax, care constă din 7 piese numite trofi sau maxile: una impară, fulcru, 2 rami, 2 unci și 2 manubrii. Fulcrul și ramii formează incusul (nicovala), iar uncii și
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
inscripția, din pragul de sus,ce consemnează „FĂCUTU-S-AU ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ ÎN ZILELE LUI APAFI MIHAIU CRAIU DIN ARDEAL ANUL DOMNULUI 1690 MESETA APRILIE, 20 ZILE,POPA LAZĂR”. Desigur meșterul făurar. Pe o bârnă a peretelui sudic, la exterior, au mai fost lăsate câteva slove, dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este cel clasic cu altarul și pronaosul în prelungirea navei. Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe pământ, fără tălpoaie
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
Talpalari a fost inclusă pe vechea Listă a monumentelor istorice cu codul 24 B 406. Biserica Talpalari are formă de cruce, cu un turn-clopotniță deasupra exonartexului. Absida altarului și cele două abside laterale sunt semicirculare în interior și poligonale în exterior, fiind mai joase decât acoperișul bisericii. Zidurile exterioare ale edificiului sunt împodobite de jur-împrejur cu nișe trilobate (pe două registre: sub streașină și deasupra ferestrelor) și nișe rombice (la nivelul ferestrelor). Nișe trilobate sunt prezente și pe turnul-clopotniță, intercalându-se
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
din scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada apuseană talpa a fost înlocuită cu o grindă nouă. În exterior bârnele pereților sunt împunse peste tot cu sfredelul, iar în orificiile rezultate sunt introduse mici cuie de lemn, cu rostul de a prinde și fixa tencuiala. Șarpanta acoperișului în trei ape are o înclinare domoală, străpunsă deasupra pronaosului de un
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
ca în verile călduroase să fie tunși. Cele mai întâlnite boli: displazia de cot și cea de șold, luxația patelară, dereglările tiroidiene, afecțiunile oftalmologice. Prezintă aptitudini foarte bune ca și câine de paza se adaptează foarte bine pentru viața în exterior, în curtea unei case. Pot fi crescuți și într-un apartament, ca și animale de companie, pentru că sunt destul de receptivi la dresajul de maniere și au un nivel de activitate redus. În România rasa a pătruns mai exact în anul
Chow chow () [Corola-website/Science/317970_a_319299]
-
unde se pătrunde printr-o scară camuflată de o ușă aflată în spatele stranei din marginea sud-vestică. Deasupra cafasului se află clopotnița, care se sprijină pe bolta pronaosului și se află la etaj, sub acoperișul obișnuit, fără să se observe în exterior, ca la cele mai multe biserici. Această încăpere are șapte ferestre, dintre care șase sunt circulare (câte două pe latura sudică, vestică și nordică) și una încheiată în semicerc (în axa contraabsidei). O altă intrare se face printr-o ușă amplasată pe
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
moaștele a trei sfinți: Haralambie, Teodor Stratilat și Mihail Sinador (Mihail al Sinadelor), aflate și astăzi spre cinstire în partea dreaptă a naosului , într-o cutie argintată cu inscripții grecești. În altar se păstra o bucățică din Crucea Mântuitorului. În exteriorul bisericii, lângă peretele nordic al pridvorului, se află o piatră funerară de marmură cu următoarea inscripție în limba română cu litere chirilice: ""Suptŭ această peatră odi[hnesc] robii lui Dumnezeu Hristodulo și [...] sa Despina cea întăi născută la anul 1805
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
din casele familiei Racoviță. În decursul timpului, Biserica „Sf. Lazăr” a fost restaurată în mai multe rânduri. Ea a fost avariată de cutremurul din 1940. În anul 1967 s-au efectuat o serie de lucrări de restaurare la interior și exterior. Cutremurul din 4 martie 1977 a avariat clădirea lăcașului de cult. În anii '80 ai secolului al XX-lea s-au efectuat unele lucrări de reparații cu contribuția enoriașilor și purtarea de grijă a parohului Constantin Căliman. Aceste lucrări au
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
Ea a fost construită din cărămidă pe temelie de piatră, fiind acoperită cu tablă. Absida altarului are formă semirculară. Deasupra pridvorului se află un turn-clopotniță, având forma unei prisme cu baza pătrată, cu patru ferestre acoperite de jaluzele fixate. În exterior, pereții sunt ornamentați cu o cornișă sub streașină, cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri, având o ușă de intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
preot Toma Sârbu. În condițiile constrângătoare existente în timpul regimului totalitar comunist, preotul a fost forțat să efecueze aceste lucrări cât mai rapid și mai pe neobservate, pentru a putea salva acest monument. Din păcate, în scurt timp, cimentul aplicat pe exterior direct pe bârne a carbonizat lemnul, iar biserica a ajuns să fie amenințată de prăbușire. În anul 1994, sub îndrumarea preotului Ioan Bucă și cu contribuția enoriașilor, s-a trecut la o altă renovare capitală și s-au înlocuit bârnele
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
fost realizați din bârne groase de stejar, încheiate în sistemul vechi de „coadă de rândunică”. Altarul este iluminat de o mică fereastră montată în axul estic al absidei, iar pe latura sudică, în decroș, o ușă face legătura interiorului cu exteriorul. Accesul în interiorul lăcașului este asigurat de ușa de pe peretele sudic al pronaosului, ușă încoronată de un ancadrament bogat, ornat cu brâu dublu. Valoarea artistică a bisericii este întregită de o interesantă pictură murală, iar decorația realizată în frescă constituie podoaba
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
adresa publicului tânăr, vorbindu-le simplu despre subiecte considerate importante de aceștia. În anul 1936, în ciuda opiniilor entuziaste din partea ascultătorilor și criticilor, programele educaționale ale doctorului au fost retrase din emisie din cauza atmosferei antisemite crescânde și a presiunilor venite din exterior. Korczak s-a întors la radio doi ani mai târziu și le-a vorbit ascultătorilor Radioului Polonez chiar și după declanșarea războiului, în primele zile din septembrie 1939. Cât timp a fost ofițer al Armatei Poloneze, după izbucnirea celui De-
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
la Biserica comunei Spulber vor sluji, pe perioade scurte mai multi preoți misionari trimiși de Episcopia Romanului, de care la vremea aceea aparținea și această parohie. În anul 1924 biserica va fi renovată, schimbându-i-se șindrila și căptușindu-se exteriorul cu scândură. Tot în această perioadă se va construi și o clopotniță simplă din lemn acoperită cu șindrilă, având două clopote mici. Menționăm aici in mod deosebit activitatea D-lui Toader Chiciorea, fiul preotului Gheorghe Chiciorea, care sub conducerea sa
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
turnul clopotniță, ambele fiind incluse pe lista monumentelor de arhitectură. Elementul simbol al vieții monahale vrâncene, Schitul Valea Neagră este cunoscut și sub denumirea de Schitul Vrancea sau Vrânceanului, supranume luat încă de la înființare de către toți călugării ce veneau din exteriorul Vrancei. Sub acest nume - „Kloster Wrantchanului” apare și consemnat pe o hartă a Moldovei datată 1790. Așa cum observăm și din documentul de mai jos schitul apare ca o ctitorie apreotului Maftei din Spinești, iar dintr-un alt document acesta are
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
Toate ferestrele din biserică sunt din lemn, duble, dreptunghiulare, peste ele suprapunându-se ferestre mici, terminate în arc. Între ferestre sunt grilaje metalice. Ușa de intrare, fixată în peretele din vest, este din lemn de brad, cu grilaj metalic la exterior. Din pridvor în pronaos se intră pe o ușă de brad într-un canat, cu geam în partea superioară. Pereții, în interior și exterior, sunt căptușiți cu scândură de brad vopsită. Pardoseala este de brad, iar biserica este acoperita cu
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
de intrare, fixată în peretele din vest, este din lemn de brad, cu grilaj metalic la exterior. Din pridvor în pronaos se intră pe o ușă de brad într-un canat, cu geam în partea superioară. Pereții, în interior și exterior, sunt căptușiți cu scândură de brad vopsită. Pardoseala este de brad, iar biserica este acoperita cu șindrilă. Mai jos de biserică se profilează turnul-clopotniță cu cele trei etaje din lemn, cu deschideri pe toate laturile. Etajul turnului este amplasat peste
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]