KorAP: Find »[drukola/base=fura & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...672 673 674 ...720 >

17,991 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688

și din doi pumni oprea contorul de curent electric. Când trecea încasatorul prin cartier, îl pornea cu un pumn. I-am zis că plătesc eu lumina, n-are rost să riscăm în felul ăsta. Dar el nu și nu - alții fură păduri și fabrici iar noi să stăm cu degetu-n gură? Furăm și noi ce putem. Când temperatura cădea sub -5 grade, apa din gălețile puse în hol îngheța. Ca să pun de o cafea, trebuia să izbesc lichidul bocnă cu o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
încasatorul prin cartier, îl pornea cu un pumn. I-am zis că plătesc eu lumina, n-are rost să riscăm în felul ăsta. Dar el nu și nu - alții fură păduri și fabrici iar noi să stăm cu degetu-n gură? Furăm și noi ce putem. Când temperatura cădea sub -5 grade, apa din gălețile puse în hol îngheța. Ca să pun de o cafea, trebuia să izbesc lichidul bocnă cu o cană din metal. Făceam dragoste și ne spălam unul pe altul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
a treia la fără frecvență, stăteam la domiciliu și mă împărțeam între scrisul poveștilor și protejarea poșetei roșii în care se aflau banii familiei. Mai trebuia să fiu atent să nu mă găsească taică-meu, să nu vină să mă fure, să mă ducă iar în Arad. Așa: vine Cristina val-vârtej, îmi bagă un cuțit mare de bucătărie în cizmulițe și mă trage după ea la școală. Odată intrați în clasa ei, colegul cel rău ne luă în râs: ai venit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
nebunu’! Oricum, o spun doar cu jumătate de gură. Așa au fost educați - să se ferească ca de dracu’ de vorbele răspicate. Cei curajoși, întreprinzători sunt la suprafață, în Jeep-uri, foști securiști, acum businessmen. Mereu grăbiți. Sunt multe de furat, de vândut, de cumpărat. Oameni serioși, cu trei rânduri de dinți. Între Televiziune și Victoriei, fondul sonor este asigurat de un tânăr în pijamale, gârbovit și desculț. - Oameni buni, dacă aveți milă și înțelegere pentru un bătut de soartă, operat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
era la poliție. Împreună cu niște prieteni, atacase stația de benzină din Băneasa. Lovitura fusese hollywoodiană: își trăseseră cagule pe țeste, apoi unul dintre ei tăiase curentul și telefoanele, în timp ce altul dădea foc unui Aro parcat în față, pentru diversiune. Îl furaseră de undeva din cartier. Trei dintre ei dăduseră buzna în stație, puseseră cuțitele la gâtul vânzătorilor și înșfăcaseră toți banii din casă. Cum pe strada Muzicuței își făcuse o casă arătoasă fiul unui ambasador, și cum clanul Zane îi șterpelise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
Groaznic cum circulă caii ăștia! își aranjează turbanul țața Lenuța. - Ceasu’ rău, dacă te-a ajuns ceasu’ rău, nu mai e nimic de făcut! gustă tanti Jenica din mămăligă cu degetul mare. - Nu, băi, e drumurile tâmpite, nu vezi că fură ăștia și asfaltu’ acuma? Băga-i-aș în pizda măsii! consideră nea Fane în timp ce-și trage nasul și lansează o flegmă peste masă, prin fereastra deschisă. Flegma se întinde în chip de stalagmită pe gardul din tablă verde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-i-aș în pizda măsii! consideră nea Fane în timp ce-și trage nasul și lansează o flegmă peste masă, prin fereastra deschisă. Flegma se întinde în chip de stalagmită pe gardul din tablă verde. - Parcă nepotu-tău de la ecologiști nu fură și el! se răzbună tanti Cucu. - Cineee? Mitrică? Fugi, bă, d-aici! Păi nu l-a chemat și ăia din PSD să-l ia la ei? N-a venit la mine Dan Iosif, că doar beam împreună pe șanț la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
conving? Piratu’ scoate cârnații din tigaie și-i pune la răcit pe o farfurie desenată cu flori chinezești. Cocuța scoate nițică pâine din buzunar și întinde în uleiul din tigaie: - Toți e hoți, ’rar a dracu! - Păi de ce crezi că, fură lumea? De bine? De ce a furat ăștia a lu’ Zane? încearcă să fenteze tanti Cucu. - Bă, Piratule, io nu-ș cum naiba îți veni ție în cap să ți-i bagi în casă pe bandiții ăia! Hai că te-a fraierit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
și-i pune la răcit pe o farfurie desenată cu flori chinezești. Cocuța scoate nițică pâine din buzunar și întinde în uleiul din tigaie: - Toți e hoți, ’rar a dracu! - Păi de ce crezi că, fură lumea? De bine? De ce a furat ăștia a lu’ Zane? încearcă să fenteze tanti Cucu. - Bă, Piratule, io nu-ș cum naiba îți veni ție în cap să ți-i bagi în casă pe bandiții ăia! Hai că te-a fraierit, recunoști? rânjește Fane cu toți trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
ținuseră partea: au spus că toată viața fusese o femeie muncitoare, care vânduse mii și mii de franzele, care spălase și apretase mii și mii de perdele. Nu era normal ca acum, după o viață de trudă, să i se fure Trandafirii de pe masă. Unde mai pui că Zuza era curva cartierului, scotea din minți toți prietenii omului, de la potăi până la cei cu pedigree. Tatăl fotbalistului Stelea, care locuia cu două străzi mai jos, își pierduse în felul ăsta ogarul afgan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
ca bardoți și ajunseră animale sacre. Ba chiar Zuzei i se ridică o statuie din bronz în piața Cosmonauților, în locul celei reprezentând-o pe lupoaică alăptându-i pe Romulus și Remus. Copilașii din bronz chirciți sub țâțele lupoaicei erau mereu furați de etnia țigănească și expuși în Obor ca cei doi zei principali ai panteonului rrom. Rromulus și Rremus fundaseră Rroma, inventaseră limba rromalo, al cărei dialect sărăcăcios era italiana din zilele noastre. După ce Zuza fu turnată în bronz în piața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
pe Sabina. N-avea cum să știe dacă arăta și se mișca exact așa. Oricum, de un lucru era sigur - din ce citise, lui îi plăcea tipa asta. Dacă ar fi cunoscut-o acum doi-trei ani, sigur i-ar fi furat-o lui Leo. Ea avusese nevoie de un bărbat decis, pragmatic. L XIX Nu mai e timp. Trebuie să cobor, să iau Anunțul telefonic și Anunțul de la A la Z. Chiriile: imense. Cu chiu cu vai găsesc un apartament la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
Maria îmi făcu niște semne de încurajare - le văzu și recepționista. Mă simțeam jenat, zgârieturile de pe spate mă usturau. Aveam senzația unui complot pus la cale împotriva mea. Dacă de fapt totul era o conspirație ca, după ce-mi fusese furată inocența, să mi se răpească și libertatea? Am luat-o prin centrul aglomerat și nu ne-am oprit decât la fotograful din fața poștei. Lângă el se învârteau plictisiți în lanț un pui de urs și altul de leu. Erau hazlii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
Constanța. Era chiar în sediul primăriei. O clădire somptuoasă, în stil baroc. M-am temut ca funcționarii să nu fie dotați cu computere, să descopere în baza de date că eram pe cale de a deveni bigam, să înfund pușcăria pentru că furam nevestele de la gurile oamenilor. Norocul meu: nu aveau decât niște registre ferfenițite. Norocul sau ghinionul, cine putea ști? L LIX Avantajul apartamentului din Berceni era apropierea de liceul meu. În primele zile am plecat la serviciu la costum, cămașă, cravată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
Leo, care se dădea drept un intelectual cu capul în nori, eraiar eu mi-am dat prea târziu seama de asta - marele nostru dușman, Leonard Aghioritul. Venind să te viziteze în spital, el, de fapt, a studiat terenul și a furat Sfântul Graal. - Unde se află Leo acum? - Hm, pot doar bănui că Aghioritul se ascunde undeva în munții Bârgăului, sau pe fundul lacului din Cobilița. E satul bunicii tale din partea tatălui - îți vei aminti curând. La fel de bine el ar putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623

care nici nu s-a ridicat din pat - are o pijama nouă, lucioasă și puțin cam mare pentru el. Păi bine, măi băieți, zice Grințu cu o voce binevoitoare, de ce nu vreți voi să m-ascultați, mă? Dacă s-a furat ceva din vreo cameră În timpul ăsta, ai? Cei doi care au dormit Îmbrăcați stau În picioare, s-au proptit cu câte o mână de masa din mijlocul camerei și privesc fix În podea. — Vă pun la plată, să știți! Între

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
țapina În pădure și face rost de bani, apoi că primește din când În când câte o mie de lei de la fratele lui mai mare care e șofer pe un șantier de lângă Constanța. Unii elevi din cămin Îl bănuiau că fură și când dispărea ceva din camere, bani, ceasuri, rachete de tenis sau chitare, veneau la pedagog și-i propuneau să-l percheziționeze Întâi pe Meșteru dintr-a unșpea. Asta era cu un an În urmă și de fapt chiar așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
să-l percheziționeze Întâi pe Meșteru dintr-a unșpea. Asta era cu un an În urmă și de fapt chiar așa Îl cunoscuse Grințu pe Popescu. Se rățoise la el și ăla zâmbise, era obișnuit să fie controlat când se fura ceva. „Câți bani ai asupra ta?“ - Întrebase răstit pedagogul. Băiatul răspunse senin: „Nouă sute și cincizeci de lei, tov. pedagog.“ „Câât, mă?“ „Nouăsutecincizeci!“ Era o sumă cam mare pentru un elev. Cel care reclamase furtul se plângea că i-a dispărut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
În fața lui. După ce mam desbrăcat mam dus la vestiară și am găsit lacătele erau stricate 12 bucăți. Prin care menționez că mai erau oameni plecații acasă, Tov Pascaru Mihai a mai dormit pe la Cantolu CFR Nr. 6. Prin care sa furat bani 150 și lui Pelin Costache pormonelu cu toate actile, o pereche de sosete, și prosopul prin care sau, găsit. Menționez ca legea să ea măsuri la aceste fapte făcute. 1. Bocan Dumitru 2. Prodan Vasile. 3. Mărășanu Vasile 4

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
Mihai declar următoarele: Pe În ziua de 19 XI 1975 la orele 16 am plecat am plecat din cămin, fără știrea pedagogului, la cantonul nr. 6 aflat În Pajura, de unde cu o zi Înainte am spart 17 vestiare și am furat lucrurile declarate În anterioara declarație, unde am fost sămi ridic valiza. Am adus injurii și amenințări personalului muncitor aflat În canton și păgubire cu o zi Înainte. Am amenințat șeful de echipă că Îi voi arăta eu. La ora 17

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
o fi făcut că a ajuns pe jos până În oraș și acuma voia să se ducă la frati-su și nici nu prea știa unde stă ăla. A văzut undeva, Într-o curte, niște militare puse la uscat. Le-a furat și s-a Îmbrăcat cu ele. Îi cădea șapca pe ochi, haina-i era mare, pantalonii prea lungi, da era Îmbrăcat acuma. A mers el așa toată noaptea prin oraș s-ajungă la frati-su ăla. Și zice, băi, nea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
toată noaptea prin oraș s-ajungă la frati-su ăla. Și zice, băi, nea Vasile, să vezi când se mai făcuse așa, dimineață, cum trecea un militar pe lângă mine, cum mă saluta! Cine știe ce grad o fi avut ăla dă-i furase el hainele! În fine, cum s-ajungă la frati-su când el mergea și nu știa unde să duce? Până la urmă l-au văzut niște milițieni, se făcuse probabil mai lumină, și au văzut cum atârnă hainele pe el, s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
urmărea pe cei care Încă mai Încercau să Înțeleagă totul Împreună cu povestitorul. Se vedea pe fețele lor că nu știu să se bucure și asta Îl mulțumea pe bătrân. Plăcerea aceea rămânea numai a lui, nimic nu i-o putea fura, povestirea ei nu Însemna o redistribuire. Când ajunsese să vorbească despre copilul pe care i-l făcuse munteanca și descrisese În amănunt ce făcuse moașa Împreună cu babele satului, Popescu a simțit dintr-o dată că ceva se clarifică și În mintea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
tace, nu are nimic de povestit și nu are nici ascultători. Îl aude pe bătrân spunând pe un ton cât se poate de neutru: — Măi Tudore, de ce te lăcomești, vere? Cel din fața focului tresare de parcă ar fi fost prins la furat și se uită speriat spre bătrân. În același timp privirea lui e și agresivă, impertinentă; „Ce vrea veneticul ăsta de la mine?“ Nerușinarea cu care Îl Înfruntă din priviri pe bătrân (de fapt nici diferența de vârstă dintre ei nu-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
da seama dacă inventează sau relatează obiectiv, enumera detalii dintre cele mai insolite, găsea chichițe și descoperea vinovații, știa exact ce vârstă și câți copii avea fiecare accidentat, ce declarase directorul minei și ce spuseseră reprezentanții ministerului de resort, cine furase materialul, cine nu fusese atent, care nevinovat fusese pedepsit, oferea soluții și propunea măsuri radicale. Directorul aproape că Începea să moțăie În acest timp, și Subalternul se oprea brusc, căuta cu privirea lui agilă Încă ceva de care să-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]