16,894 matches
-
tradițională a PE legată de competențele decizionale: indirecte, prin pași mici și direct, prin promovarea revizuirii tratatelor institutive ale comunităților. Un semn de schimbare de atitudine din partea instituțiilor Comunităților Europene față de Parlamentul European în mod direct s-a reflectat în jurisprudența Curții de Justiție (cazul Isoglucose, Curtea de Justiție, 1980). Curtea de Justiție a anulat o decizie a Consiliului deoarece acesta a adoptat-o înainte ca Parlamentul să își dea avizul 327. Curtea a susținut că Consiliul a încălcat cerința procedurală
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a participa într-un mod mai intens la adoptarea unui anumit act, activitatea desfășurată cu un alt titlu în domeniul de acțiune în care intră actul ori contextul adoptării actului 416". În aprecierea Curții s-a arătat că potrivit unei jurisprudențe constante, alegerea temeiului juridic al unui act comunitar trebuie să fie fondată pe elemente obiective, care pot fi supuse controlului jurisdicțional, printre care figurează în special finalitatea și conținutul actului 417, iar nu în funcție de temeiul juridic reținut pentru adoptarea altor
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
care se întemeiază pe fapte identice sau suficient de conexe celor unei cauze asupra căreia s-a pronunțat deja. Parlamentul European replică faptul că teza recurentului este lipsită de orice temei juridic și nu este susținută în niciun fel de jurisprudența comunitară. Pe de altă parte, acesta subliniază că speța în care s-a pronunțat ordonanța atacată se referă, în esență la problema dacă Parlamentul European și-a îndeplinit obligațiile care decurg din Hotărârea Gorostiaga. În consecință, nu ar fi nimic
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
echitabil, a căror respectare instanța comunitară trebuie să o verifice în special atunci când se invocă o încălcare a acestui drept, iar contestația în această privință nu apare de la bun început ca fiind în mod vădit lipsită de seriozitate 431. Din jurisprudența Curții rezultă și că împrejurarea că judecătorii care au participat inițial la judecarea unei cauze participă la o nouă judecare a aceleiași cauze în cadrul unui alt complet de judecată nu poate fi considerată, în sine, incompatibilă cu cerințele dreptului la
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
se întâlnesc la unele state membre, se definește tot mai mult ca un spațiu operativ prielnic elaborării unui model de adunare parlamentară în care atribuțiile, competențele și puterea să fie rezultatul unui proces democratic la nivel comunitar. Elemente tehnice, precum jurisprudența Curții de Justiție privind competențele Parlamentului european, studii de caz, interpretări ale unor aspecte din Tratate consider că au fost în măsură să redea mecanisme de funcționare internă și de relaționare internațională a unei instituții fundamentale, care are darul de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
-a, St. Martin's New York, 1990. Bayne N., Woolcock S., The New Economic Diplomacy Decision-making and negotiation in international economic relations, Ashgate, Adelshot, 2003. Bennett L., Oliver James, International Organizations Principles and Issues, ed. Prentice Hall, Londra, 1977. Berger Vincent, Jurisprudența Curții Europene, ediția a 3-a, traducere de Olteanu Ionel, Atanasiu Coriolan, Patrulius Irina, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București, 2001. Bnenoit-Rohmer, H. Klebes, Council of Europe Law Towards a Pan-European Legal Area. Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2005
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Dialogue Between States, Methuen, Londra, 1982. Zürn, Michael, Christian Joerges, (eds.), Law and governance in postnational Europe: compliance beyond the nation-state, Cambridge; New York, 2004. ARTICOLE ȘI STUDII Agreement Establishing the Black Sea Trade and Development BSEC Handbook Documents. Banu Mihai, "Jurisprudența instanțelor comunitare", Revista română de drept comunitar, nr. 5/2009, pp. 185-200. Beetham D, Parliament and Democracy in the Twenty-first Century: A Guide to Good Practice, Interparliamentary Union: www. ipu. org. Besselink Leonard, "National Parliaments in the EU, s Composite
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
7, p. 176. A se vedea: Florence Chaltiel, Claude J. Berr, Stéphanie Francq, Catherine Prieto, "Chronique de jurisprudence du Tribunal et de la Cour de justice des Communautés européennes. Concurrence", în Journal du droit international, 2/2009, p. 651; Mihai Banu, "Jurisprudența instanțelor comunitare", Revista română de drept comunitar, nr. 5/2009, pp. 185-200. 416 C-269/97, Comisia/Consiliul, Rec. 2000, pp. I-2257, pct. 44. 417 A se vedea în acest sens, în special, Hotărârea din 11 iunie 1991, Comisia
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
A se vedea în acest sens Hotărârea Chronopost și La Poste/UFEX și alții, citată anterior, punctele 46-48. 432 a se vedea în acest sens Hotărârea Chronopost și La Poste/UFEX și alții, citată anterior, punctele 58, precum și 59 și jurisprudența citată a Curții Europene a Drepturilor Omului. 433 A se vedea în acest sens Hotărârea Chronopost și La Poste/UFEX și alții, C-341/06 P și C-342/06 P, ECR 2008 pp. I-4777, punctul 53. 434 Hotărârea
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
6993, punctele 31 și 32. 436 Hotărârea din 1 iunie 2006, P & O European Ferries (Vizcaya) și Diputación Foral de Vizcaya/Comisia, C-442/03 P și C-471/03 P, Rec., pp. I-4845, punctele 44, precum și 47 și jurisprudența citată. 437 Cauza 13/83, 22 mai 1985, Parlamentul / Consiliul, ECR 1985 p. 1513. 438 Cristina Diana Radu Presură, Roxana-Mariana Popescu, Regimul juridic al hotărârilor preliminare ale CJCE și impactul acestora asupra sistemului de drept național, 2008, IER. 439 Cauza
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
presus de orice dubiu, dar eu, ca simpul cetățean, aș vrea totuși să poată fi construit un sistem de reglare a exceselor posibile, și de o parte, și de alta. La noi, faptul că nu este aplicabil prin lege sistemul jurisprudenței, face ca aceeași speță, să fie diametral opus judecată de doi judecători din tribunale județene diferite, creându-se astfel impresia că judecătorul este singurul funcționar public care poate decide după cum îl taie capul, subiectiv și nestingherit, fără a putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
8&language=RO. Accesat: 27 octombrie 2009. 184 Tratatul de la Lisabona, ed. cît. 185 Pentru detalii despre Curtea de Justiție, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 111; 315-328. 186 Pentru detalii legate de componentă, competența, procedura și jurisprudența Tribunalului de Primă Instanță, a se vedea http://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2 7033/. Accesat: 27 octombrie 2009. 187 Pentru detalii legate de componentă, competența și procedura Tribunalului Funcției Publice, a se vedea http://curia. europa.eu/jcms/jcms/T5 5230
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de rezolvat. Acest tip de abordare conduce la considerarea evaluării deciziei legale ca fiind irelevantă, important fiind doar faptul că legea a fost aplicată corect. În urmă cu un secol, abordarea a fost reanalizată și s-a dezvoltat noțiunea de jurisprudență sociologică, în sensul că legea trebuie să caute relația dintre sine și efectele sociale pe care le creează, ceea ce reprezintă premisele schimbării strategice a rolului justiției prin dezvoltarea funcției terapeutice. Pentru noua abordare a justiției, legea este reprezentată de legiuitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
citate mai sus și aplicate, elucidate de către lordul Ellenborough în cazul judecat de domnia-sa; cred că aceste două legi privitoare la „peștii pierduți“ și la „peștii capturați“ se dovedesc a fi, la o analiză atentă, principiile fundamentale ale oricărei jurisprudențe omenești, căci, întocmai ca și Templul Filistenilor, Templul Legii se sprijină, în ciuda sculpturilor sale complicate, doar pe două coloane. Nu spune oare un dicton care e pe buzele tuturor, că „posesiunea e jumătate din lege“? Adică, indiferent de modul cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și temperîndu-i-se cu vârsta și idealismul, când toate motivele "liberalismului" său dispar, atunci rămâne aproape 1 "Sărmanii înstrăinați! Câte deziluzii îi așteptau la marginea țării! Câte lupte, ce lovituri în frumoasele lor sperări! Unii, carii câștigaseră diplome de doctorat în jurisprudență, rămâneau părăsiți de guvern, sau cel mult rânduiți a servi în cele de pe urmă posturi ale ramurilor administrative sau financiare. Nici unul nu se vedea pus la locul lui. Alții, care în neastâmpărul unei imaginații aprinse se încercau a păși pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1. a) Capacitatea de interpretare și aplicare a legii b) Respectarea normelor procedurale în activitatea de judecată c) Calitatea hotărârilor/actelor de urmărire penală d) Gradul de complexitate a cauzelor e) Rezolvarea lucrărilor în termen f) Cunoașterea, asimilarea și aplicarea jurisprudenței Curții Constituționale și a C.E.D.O. 2. a) Perseverența b) Inițiativa c) Autoritatea d) Puterea de muncă e) Spiritul de analiză și sinteză 3. a) Respectarea disciplinei muncii b) Atitudinea în relațiile cu colegii c) Atitudinea în raporturile cu justițiabilii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161384_a_162713]
-
1. a) Capacitatea de interpretare și aplicare a legii b) Respectarea normelor procedurale în activitatea de judecată c) Calitatea hotărârilor/actelor de urmărire penală d) Gradul de complexitate a cauzelor e) Rezolvarea lucrărilor în termen f) Cunoașterea, asimilarea și aplicarea jurisprudenței Curții Constituționale și a C.E.D.O. 2. a) Perseverența b) Inițiativa c) Autoritatea d) Puterea de muncă e) Spiritul de analiză și sinteză 3. a) Respectarea disciplinei muncii b) Atitudinea în relațiile cu colegii c) Atitudinea în raporturile cu justițiabilii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161384_a_162713]
-
revizuită” (1996). Egalitatea de șanse și de tratament Între femei și bărbați se regăsește În Tratatul Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht, În vigoare din 1993), În legislația secundară (directivele comunitare cu privire la egalitatea Între femei și bărbați) la care se adaugă jurisprudența Curții de Justiție de la Luxemburg. Consiliul de la Copenhaga a hotărât ca, Înaintea aderării la UE, țările candidate să implementeze toate capitolele privind politicile sociale, economice și legislația Comunitară (acquis-ul comunitar). Capitolul 13 al Documentului de poziție al României, „Politica socială
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
al omului care îi favorizează efortul și îi asigură o poziție solidă în viața socială. Dar, pentru a se obține securitatea rezultatelor, este necesar să se realizeze și o stabilitate a situațiilor dobândite și o previzibilitate a efectelor. Inspirat din jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene, principiul dreptului european al securității juridice este denumit uneori și principiul certitudinii juridice. În virtutea acestuia, aplicarea legii unei situații determinate trebuie să fie totdeauna previzibilă 26. Codificarea reprezintă unul dintre factorii importanți ai securității
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au utilizat și proiectul italian de Cod civil, legea belgiană din 1851 pentru regimul ipotecar, au folosit în câteva locuri și dreptul vechi românesc, iar atunci când au întrebuințat Codul francez, au căutat să rezolve controversele, ținând seama de critici, de jurisprudență, de comentarii și au năzuit la o lucrare mai bună și mai la curent cu ideile timpului și ale țării noastre. Semnalând toate diferențele față de Codul francez care reprezentau un progres, Academicianul Andrei Rădulescu conchidea că " În foarte multe din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se cer pentru asemenea lucrare! Câte cunoștințe pentru o operă de așa importanță! Trebuie cunoștința legilor existente și a raporturile ce le leagă cu celelalte legiuiri în vigoare; trebuie cunoștința legilor străine relative la același obiect; cunoștința doctrinei și a jurisprudenței asupra materiei; trebuie adunarea și conexarea tuturor acestor materiale, trebuie timp, studiu, și o aplecare continuă și constantă asupra obiectului ce este de reglementat și mai presus de toate trebuie bine cunoscute și studiate trebuințele reale ale societății 31. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că putem admite existența în dreptul internațional a acestei noi ramuri, rămâne de rezolvat întrebarea dacă există, în ordinea juridică internațională, și un principiu (fundamental) al respectării drepturilor omului. Examinarea acestei chestiuni trebuie să plece, desigur, de la analiza textelor și a jurisprudenței 22 în materie. Astfel în afara dispozițiilor din Carta O.N.U. , în preambulul Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor, se arată că statele părți la Convenție "sunt conștiente de principiile de drept internațional încorporate în Carta Națiunilor Unite, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Raportul explicativ, în comentariul la art.3.2, și, în concepția Convenției, nu sunt avute în vedere drepturi colective; de altfel, conceptul de drepturi colective nu este acceptat nici în cadrul Pactului internațional privind drepturile civile și politice, nici în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului 4; deși Convenția se numește "pentru protecția minorităților naționale", rezultă ca acest obiectiv urmează să fie atins prin respectarea și punerea în aplicare a drepturilor și libertăților persoanelor care fac parte din minorități 5; în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
18 și care impune a califica drept internațional orice contract care, "prin actele privind încheierea sau executarea sa, ori situația părților în privința naționalității sau domiciliului lor, ori localizarea obiectului său, are legături cu mai multe sisteme juridice"19, pe care jurisprudența l-a caracterizat mișcare transfrontalieră de "flux și reflux" de valori, servicii sau bunuri 20 sau prin faptul că el "se leagă la norme juridice emanând de la mai multe state"21. Atari calificări sunt considerate destul de imprecise, nedisipând incertitudinile, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prima dată, la acest nivel, supremația dreptului comunitar față de dreptul statelor membre (art.I-6) nu a fost preluat în Tratatul de la Lisabona, datorită opoziției unora dintre statele membre. Totuși, în Declarația nr. 17 cu privire la supremație se reamintește că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de justiție a Uniunii Europene, tratatele și legislația adoptate de Uniune pe baza tratatelor au prioritate în raport cu dreptul statelor membre. Totodată, se menționează că Avizul Serviciului juridic al Consiliului din 22 iunie 200727 în această materie este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]