18,601 matches
-
Pro Basarabia și Bucovina” (prim-vicepreședinte între anii 1999-2000); Asociația de Istorie „Nicolae Iorga”; Asociația Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român „Astra” (prim-vicepreședinte). Din martie 1990 a luat parte la reactivarea masoneriei românești. A primit inițierea de la Marele Maestru Nicolae Filip, în prezența R.F. Vladimir Boantă, Nicolae Simedrea, Nicolae Cercel și a altora. A fost Venerabil al Lojii „Nicolae Bălcescu” (1996-1998) și ad vitam al acestei loji, Prim-Mare Supraveghetor al M.L.N.R. Din 1991, a ținut la Universitatea Populară
George Muntean () [Corola-website/Science/309126_a_310455]
-
puzzle. Printre cele mai cunoscute se numără: Printre jocurile logice fascinante ale căror origini trebuie căutate in China Antică, Tangramul ocupă o poziție specială. Joc-jucărie, conceput pentru a fi practicat de o singură persoană, Tangramul este ilustrarea perfectă a aforismului "Maeștrii se dovedesc în lipsa mijloacelor". Într-adevăr, resursele inițiale ale jocului sunt extrem de reduse: șapte figuri geometrice (5 triunghiuri (de diferite mărimi), un pătrat și un paralelogram). Jocul constă în așezarea celor 7 figuri (toate și numai ele - prima regulă), una
Matematică recreativă () [Corola-website/Science/309129_a_310458]
-
abordare a religiei și, drept consecință, asupra artei, în general, acolo unde aceste subiecte deveniseră populare. Multe din aceste realizări au început să apară în Italia, cu mult înainte de a se face simțite în alte locuri ale Europei. Doi mari maeștri ai sfârșitului de secol XIII, Cimabue și Duccio, sunt recunoscuți drept fondatori ai realismului vizual în pictură, curent care a reprezentat principala tendință a artei europene până târziu, în secolul XX. Altarele pictate de cei doi care s-au păstrat
Pictura medievală () [Corola-website/Science/309165_a_310494]
-
faimoase, o reprezintă pe Madonna (Sfânta Fecioară Maria) alături de Pruncul Sfânt. Cimabue și Duccio au fost repede depășiți de un artist care era cu doar câțiva ani mai tânăr ca ei. Pictorul Giotto di Bondone (1267-1337), primul reprezentant al marilor maeștri florentini, a devenit faimos chiar în timpul vieții sale și a avut o carieră strălucită. Cu toate că activitatea sa se situa cu mult înaintea vremurilor sale, multe din inovațiile lui nu au fost preluate și utilizate de alți artiști, vreme de un
Pictura medievală () [Corola-website/Science/309165_a_310494]
-
încât Rubens, vorbind despre compozițiile proiectate de el însuși, dar executate de asistenții săi, nu ezită să prezinte lucrările tânărului van Dyck ca fiind ale sale. În anul 1618, numele „” figurează în registrele „Ghildei” (breslei) pictorilor orașului Antwerpen, cu mențiunea „maestru”. În anul 1620, pictorul acceptă invitația de a veni la Londra, formulată de două personalități ale curții regale engleze, contele Arundel și vicontele Purbeck, fiul lordului Buckingham. La Londra, începe să execute portrete și are ocazia să admire tablourile lui
Antoon van Dyck () [Corola-website/Science/309169_a_310498]
-
Italia, în octombrie ajunge la Genova, unde va locui la pictorul flamand Cornelius van Wael și va picta numeroase portrete ale patricienilor genovezi. În februarie 1622, van Dyck sosește la Roma, unde va rămâne vreme de doi ani, studiind operele maeștrilor italieni și umplându-și caietul de desen cu schițe, care îi vor servi mai târziu pentru compozițiile unora dintre pânzele sale. Semeț din fire, artistului îi plac veșmintele împodobite cu pene și lanțuri de aur. Italienii îl numesc „il pittore
Antoon van Dyck () [Corola-website/Science/309169_a_310498]
-
produs deplina sa maturizare artistică, la contactul cu regizoarea Cătălina Buzoianu și în parteneriate legendare de scenă cu actorii Ștefan Iordache și Gheorghe Visu. Marile roluri din această etapă le-a creat în spectacole precum "Să îmbrăcăm pe cei goi", "Maestrul și Margareta", "Niște țărani", "Cerul înstelat deasupra noastră", "Doamna cu camelii". La începutul anilor 1990 a înființat și condus Teatrul Levant, una dintre primele instituții independente de gen apărute după căderea regimului comunist, continuând însă să joace și la Teatrul
Valeria Seciu () [Corola-website/Science/309227_a_310556]
-
și de Filosofie ale Universității din București. A devenit membru al Baroului Ilfov în 1919. Între 1933-1937 a fost Deputat de Ialomița din partea Partidului Național Liberal. A fost radiat din Barou în 1948, în urma reformei comuniste a justiției, alături de alți maeștri ai avocaturii. A fost subsecretar de stat la Ministerul de Justiție (1935-1936), Ministerul de Interne (1936), subsecretar de stat la Ministerul de Justiție (29 august 1936 - 23 februarie 1937), (23 februarie - 14 noiembrie 1937), (17 noiembrie - 28 decembrie 1937), Ministrul
Aurelian Bentoiu () [Corola-website/Science/309241_a_310570]
-
cunoscut cu numele de "Johann Freiherr von Styrczea" și deținea funcția de șambelan al Curții Imperiale din Viena. Luptător pentru unirea Bucovinei cu România, Ioan baron de Stârcea a fost membru al Consiliului Național Român din Cernăuți, după unire devenind maestru de ceremonii al Curții Regale din București, iar în timpul domniei lui Carol al II-lea, membru în Consiliul superior al Frontului Renașterii Naționale. Ioan Stârcea a avut trei copii: Victor (n. 30 martie 1905, Constantinopol - d. 22 decembrie 1990, Townbridge
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
stagiul militar, obținând doar gradul de fruntaș T.R. de artilerie. Anton Mocsony l-a recomandat ca secretar particular al regelui, inițiativă sprijinită de regina mamă Elena și de doamna Nelly Catargi. În anul 1930, tânărul aristocrat este numit ca mare maestru de vânătoare al Curții Regale. La moartea baronului, a intrat în posesia averii și a titlului acestuia, devenind proprietarul unui întins domeniu pe Valea Mureșului, între Deva și Arad (care cuprindea și Castelele Bulci și Săvârșin). El devine astfel unul
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
în vederea pregătirii evenimentelor din 23 august 1944. Această ascensiune se datora și faptului că, la începutul anilor ’40, tânărul baron vânduse castelul și domeniul contelui Hunyady de la Săvârșin (jud. Arad) regelui Mihai pentru o sumă modică. Stârcea a redevenit mare maestru de vânătoare, demnitate care-i permite drumuri prin țară și întâlniri sustrase controlului autorităților regimului Antonescu. Astfel, Mocsony-Styrcea a putut asigura și legăturile dintre cei implicați în arestarea lui Antonescu. A lucrat apoi în centrala Ministerului Afacerilor Străine. Soția sa
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
Onacă, Vasile Mărgineam, Vasile Pârvu, Dionisie Ursu" (căpitan), "Gheorghe Băluțiu, Liviu Husar". Cei mai importanți oameni ai echipei erau "Vasile Suciu, Dionisie Ursu, Ion Onacă". "Vasile Suciu" s-a născut la 21 octombrie 1942 în satul Iacobeni, județul Cluj. Este maestru al sportului, profesor de educație fizică. La Arieșul Turda a evoluat din 1958. În 1962 a participat la câștigarea turneului UEFA de juniori. În același an a fost selecționat în echipa divizionara A Viitorul București. Între 1963-1971 a fost transferat
FC Arieșul 1907 Turda () [Corola-website/Science/310630_a_311959]
-
Gheorghe Tomaziu (n. 4 aprilie 1915, Dorohoi - d. 3 decembrie 1990, Paris) a fost un pictor, grafician, memorialist și poet român, absolvent al Academiei de Arte Frumoase din București la clasa maestrului Francisc Șirato. s-a născut în familia lui Gheorghe Tomaziu de profesie avocat, căsătorit cu Lucreția Enescu, verișoară cu George Enescu. Și-a petrecut copilăria în Dorohoi, făcând studiile gimnaziale în aceeași localitate. A urmat cursurile Liceului "Grigore Ghica Voievod
George Tomaziu () [Corola-website/Science/310667_a_311996]
-
o ediție pentru bibliofili a cărții lui Mateiu I. Caragiale - "Craii de Curtea-Veche". În care preocuparea principală a artistului este crearea de armonii cromatice și senzații optice prin jocul lumină - culoare. O influență majoră în operele de început o are maestrul Francisc Șirato .Aceasta primă perioadă a creației lui este marcată de evoluția de la stilul realist al lucrărilor de început, în care obiectele sunt identificabile și au contururi ferme. În care lumina albă, difuză ,este elementul principal iar obiectele nu mai
George Tomaziu () [Corola-website/Science/310667_a_311996]
-
ea absolventă de Conservator. A debutat la 20 iunie 1959 în rolul Alicei Ford din "Falstaff" de Verdi; au urmat Contesa din "Nunta lui Figaro", Donna Elvira din "Don Giovanni" și Fiordiligi din "Cosi fan tutte" de Mozart, Eva din "Maeștrii cântăreți din Nurnberg" și Elsa din "Lohengrin" de Wagner, Mareșala din "Cavalerul Rozelor" de Richard Strauss și Euridice din "Orfeu" de Gluck. În 1964, când se reprezintă în premieră opera "Prometeu" de Doru Popovici, întreaga critică remarcă drept unul din
Elisabeta Neculce-Carțiș () [Corola-website/Science/310782_a_312111]
-
balet. În anul 1919, are loc prima sa expoziție personală. În 1925 se întoarce la Paris și continuă seria tablourilor de fantezie și imaginație gen ""Manechine stând jos"", ""Gladiatori"", ""Cai antici"". Renunță treptat la pictura metafizică, îi copiază pe marii maeștri și începe să creeze într-un stil apropiat de academism. În 1935 pleacă la New York, unde lucrează timp de optsprezece luni la tablouri cu diferite subiecte. După ce în 1939 execută schițe de decor pentru Teatrul de Operă "Covent Garden" din
Giorgio de Chirico () [Corola-website/Science/310814_a_312143]
-
era privită cu aversiune de nobilii locali, ca Raymond de Tripoli și Balian de Ibelin. Guy era influențat de oameni ca nemilosul Reginald de Kerak, pe care Saladin jurase că îl va ucide cu mâna lui și Gérard de Ridefort, maestru al Cavalerilor templieri, ambii războinici capabili, dar comandanți impetuoși. Saladin trebuia să-l atragă pe Guy în câmp liber, departe de sistemul de apărare al castelului. Sultanul hotărăște să asedieze orașul Tiberias, știind că acesta era practic lipsit de apărare
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
orașe, întreaga armată putea să piară într-o singură luptă. El mai știa că Saladin era un om de onoare, care nu ar fi făcut rău unei femei fără apărare. Dar aceste cuvinte l-au înfuriat pe Gérard de Ridefort, maestrul templierilor, care l-a acuzat pe Raymond de lașitate. Pentru Gérard, era o rușine ca armata să nu intervină când sarazinii prădau un oraș creștin. Dar regele și restul nobililor au fost convinși de argumentele lui Raymond, drept care s-a
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
Fiecare om ce deținea poziția de Mare Maestru al Cavalerilor Templieri era comandantul suprem al "Sârmanilor soldați ai lui Cristos și ai Templului lui Solomon" (cunoscuți și drept Cavaleri Templieri), incepand cu fondatorul Hugues de Payens în 1118. Deși mulți Mari Maeștri alegeau să fie desemnați pe viață
Marii Maeștri ai Ordinului Templierilor () [Corola-website/Science/310855_a_312184]
-
om ce deținea poziția de Mare Maestru al Cavalerilor Templieri era comandantul suprem al "Sârmanilor soldați ai lui Cristos și ai Templului lui Solomon" (cunoscuți și drept Cavaleri Templieri), incepand cu fondatorul Hugues de Payens în 1118. Deși mulți Mari Maeștri alegeau să fie desemnați pe viață, abdicarea nu era necunoscută. Unii maeștri au decis să plece pentru a trăi în mănăstiri sau pentru o carieră diplomatică. Mării Maeștri își conduceau deseori cavalerii din prima linie a bătăliei, iar natură militară
Marii Maeștri ai Ordinului Templierilor () [Corola-website/Science/310855_a_312184]
-
suprem al "Sârmanilor soldați ai lui Cristos și ai Templului lui Solomon" (cunoscuți și drept Cavaleri Templieri), incepand cu fondatorul Hugues de Payens în 1118. Deși mulți Mari Maeștri alegeau să fie desemnați pe viață, abdicarea nu era necunoscută. Unii maeștri au decis să plece pentru a trăi în mănăstiri sau pentru o carieră diplomatică. Mării Maeștri își conduceau deseori cavalerii din prima linie a bătăliei, iar natură militară a Ordinului făcea că unele mandate să fie foarte scurte. Fiecare țară
Marii Maeștri ai Ordinului Templierilor () [Corola-website/Science/310855_a_312184]
-
Templieri), incepand cu fondatorul Hugues de Payens în 1118. Deși mulți Mari Maeștri alegeau să fie desemnați pe viață, abdicarea nu era necunoscută. Unii maeștri au decis să plece pentru a trăi în mănăstiri sau pentru o carieră diplomatică. Mării Maeștri își conduceau deseori cavalerii din prima linie a bătăliei, iar natură militară a Ordinului făcea că unele mandate să fie foarte scurte. Fiecare țară își avea propriul Maestru, aceștia răspunzând în fața Marelui Maestru. El supraveghea toate operațiunile Ordinului, atât cele
Marii Maeștri ai Ordinului Templierilor () [Corola-website/Science/310855_a_312184]
-
plece pentru a trăi în mănăstiri sau pentru o carieră diplomatică. Mării Maeștri își conduceau deseori cavalerii din prima linie a bătăliei, iar natură militară a Ordinului făcea că unele mandate să fie foarte scurte. Fiecare țară își avea propriul Maestru, aceștia răspunzând în fața Marelui Maestru. El supraveghea toate operațiunile Ordinului, atât cele militare din Țară Sfântă și Europa de Est, cât și afacerile financiare și infrastructura Ordinului din Europa Occidentală. Marele Maestru controla acțiunile Ordinului, insă trebuia să se comporte în același
Marii Maeștri ai Ordinului Templierilor () [Corola-website/Science/310855_a_312184]
-
mănăstiri sau pentru o carieră diplomatică. Mării Maeștri își conduceau deseori cavalerii din prima linie a bătăliei, iar natură militară a Ordinului făcea că unele mandate să fie foarte scurte. Fiecare țară își avea propriul Maestru, aceștia răspunzând în fața Marelui Maestru. El supraveghea toate operațiunile Ordinului, atât cele militare din Țară Sfântă și Europa de Est, cât și afacerile financiare și infrastructura Ordinului din Europa Occidentală. Marele Maestru controla acțiunile Ordinului, insă trebuia să se comporte în același fel precum restul cavalerilor. După ce
Marii Maeștri ai Ordinului Templierilor () [Corola-website/Science/310855_a_312184]
-
mandate să fie foarte scurte. Fiecare țară își avea propriul Maestru, aceștia răspunzând în fața Marelui Maestru. El supraveghea toate operațiunile Ordinului, atât cele militare din Țară Sfântă și Europa de Est, cât și afacerile financiare și infrastructura Ordinului din Europa Occidentală. Marele Maestru controla acțiunile Ordinului, insă trebuia să se comporte în același fel precum restul cavalerilor. După ce a fost emisă o Bulă Papala în numele Templierilor, Marele Maestru devenea supus numai în fața papei. PERIOADĂ DE ANONIMAT A ORDINULUI (CHARTA TRANSMISSIONIS) IEȘIREA ORDINULUI DIN
Marii Maeștri ai Ordinului Templierilor () [Corola-website/Science/310855_a_312184]