17,091 matches
-
nu va mai fi În măsură să monopolizeze procesul de guvernare, oficialii publici au pledat pentru un compromis - folosirea În comun a domeniului politic atât cu sectorul comercial, cât și cu societatea civilă. De aici Înainte guvernul va fi un mediator și nu un supraveghetor al procesului politic. Se spera că o comunicare mai deschisă Între toți participanții și o dorință de a căuta un numitor comun vor adânci procesul democratic, vor accelera obținerea consensului și vor simplifica implementarea deciziilor politice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi un comportament corespunzător pentru imigranții care trăiesc În această țară. Profesorii au considerat gestul fetei provocator, refuzând să o primească la ore. Un regulament guvernamental din 1994 le permitea școlilor să interzică „expunerea ostentativă” de simboluri religioase În interiorul școlilor. Mediatorul oficial francez În această problemă, Hanifa Cherifi, a Încercat să medieze conflictul dintre familia fetei și autoritățile școlare locale reușind să determine cele două părți să ajungă la un compromis, dar nu Înainte ca publicul francez să se Împartă În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
specială: Soziale Welt, Baden-Baden, 1997. 49. Ibidem. 50. Ibidem. 51. „IOM News: Inside, a Sneak Preview of World Migration”, International Organization on Migration, decembrie 2002. 52. Fleming, Charles și Carreyrou, John, „In French High Schools, Muslim Girls Depend on Headscarf Mediator”, The Wall Street Journal Europe, 26 iunie 2003. 53. Ibidem. 54. Ibidem. 55. Sciolino, Elaine, „France Steps Closer to a Head-scarf Ban”, The New York Times, 12 februarie 2004. 56. Sciolino, Elaine, „A Maze of Identities for the Muslims of France”, The New York Times, 9
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Closer to a Head-scarf Ban”, The New York Times, 12 februarie 2004. 56. Sciolino, Elaine, „A Maze of Identities for the Muslims of France”, The New York Times, 9 aprilie 2003. 57. Fleming, Charles și Carreyrou, John, „In French High Schools, Muslim Girls Depend on Headscarf Mediator”. 58. Ash, Timothy Garton, „How the West Can Be One”, The New York Times Magazine, 27 aprilie 2003. 59. Ibidem. 60. Sciolino, Elaine, „Spain Will Loosen Its Alliance with U.S., Premier-Elect Says”, The New York Times, 16 martie 2004. 61. Appadurai, Arjun, Modernity at Large: Cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
T și macrofage (14);producerea locală de proteine care stimulează apariția calcificărilor tisulare, sugerând că acest proces este mai degrabă unul reglat în mod activ, și nu un proces degenerativ nereglat (15);producerea și activarea enzimei de conversie (16);alți mediatori inflamatori ca interleukina‑1‑beta și factorul de creștere beta-1 (17);up-reglarea moleculelor de adeziune și alterarea activității metaloproteinazelor (18). Un studiu imagistic efectuat pe un grup de adulți cu grade diferite de valvulopatie aortică degenerativă a demonstrat existența inflamației
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
aspectuală universală, asociată cu argumentul intern (direct), extern și oblic din structura sintactică, impune constrângeri tipului de participanți la eveniment care pot ocupa aceste poziții. Numai partea aspectuală a structurii tematice este vizibilă în sintaxă. Proprietățile aspectuale sunt un bun mediator între Lexicon și Sintaxă. În teoria lui Tenny, argumentul care măsoară evenimentul descris de verb este argumentul care suportă o schimbare de stare sau o mișcare, care servește ca o scară pe care evenimentul poate fi văzut în derulare. Argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
6.3 Conciliul Vatican II Între documentul Papei Pius al X-lea și Conciliul Vatican al II-lea au mai existat și alte intervenții magisteriale. Acestea au fost: constituția apostolică Divini cultus, de Papa Pius al XI-lea (1928); enciclica Mediator Dei, de Papa Pius al XII-lea (1947) și enciclica Musicae sacrae disciplina, de același papă Pius al XII-lea (1955). Toate aceste reflecții au confluat și au fost sintetizate în capitolul al VI-lea din constituția Sacrosanctum Concilium, din cadrul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de vorbire interioară, cunoștințele despre lucrurile materiale dobândite prin percepere directă, pe când la cunoașterea inteligibilă se poate ajunge doar printr-o iluminare interioară. Limbajul devine, cauza indirectă a cunoașterii. Așa cum sesizează Constantin Cucoș, constructele lingvistice sunt privite de către Augustin ca mediatori, ca simple instrumente utilizate de ființa noastră sensibilă pentru a întreține un raport cu realitatea. Adevărata sursă a cunoașterii se află în Hristos. În general, înțelegerea lucrurilor nu o datorăm celui care ne vorbește străduindu-se să ne comunice ceva
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cerințe funcționale, finalități) sunt însă dublate de categorii „subiective” (scopuri, aspirații, idealuri). Mai pe larg, relația dintre structurile obiective și cele subiective ale modelului funcțional este analizată în altă parte (Zamfir, 1972). În cadrul schemei funcționale sepresupune că subiectivitatea reprezintă un mediator al mecanismelor obiective, ea exprimându-le pe acestea suficient de adecvat datorită proceselor practice de reglaj. Membrii colectivității conștientizează destul de exact cerințele funcționale ale organizării vieții lor, le formulează ca necesități, trebuințe, le pun ca scopuri și obiective de realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
primul rând, a fost pus În evidență faptul că mobilitatea socială joacă un rol important În funcționarea și influența culturală a „solidarităților sociale intermediare”, Înțelese În sens durkheimian. Transferurile dintre generații au loc atât prin interacțiuni intrafamiliale, cât și prin intermediul mediatorilor de schimb social, precum sindicatele, legăturile de muncă din cadrul grupurilor formale etc. În al doilea rând, s-a demonstrat că raporturile dintre sexe influențează direct raporturile dintre generații. În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
primul rând, a fost pus În evidență faptul că mobilitatea socială joacă un rol important În funcționarea și influența culturală a „solidarităților sociale intermediare”, Înțelese În sens durkheimian. Transferurile dintre generații au loc atât prin interacțiuni intrafamiliale, cât și prin intermediul mediatorilor de schimb social (precum sindicatele, legăturile de muncă din cadrul grupurilor formale etc.). În al doilea rând, s-a demonstrat că raporturile dintre sexe influențează direct raporturile dintre generații (Attias-Donfut, Lapierre și Segalen, 2002, capitolul 4). Esența studiului o reprezintă așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fost pus În evidență faptul că mobilitatea socială joacă un rol important În funcționarea și influența culturală a „solidarităților sociale intermediare” (Înțelese de către autoare În sens durkheimian). Transferurile dintre generații au loc atât prin interacțiuni intrafamiliale, cât și prin intermediul mediatorilor de schimb social (precum sindicatele, legăturile de muncă din cadrul grupurilor formale etc.). În al doilea rând, s-a demonstrat că raporturile dintre sexe influențează direct raporturile dintre generații. (Attias-Donfut, Lapierre și Segalen, 2002, capitolul 4) Societățile moderne, subliniază Attias-Donfut, au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
află „sub influența” copiilor lor. Ideile moderne, noi determină schimbarea socială la nivelul generației tinere: prin modelul „undelor de șoc”, tinerii difuzează schimbarea - prin familiarizare și apoi prin acceptare relativă - În cadrul generației-pivot și chiar al celei vârstnice. Raporturile dintre generații: mediatori ai schimbării sociale Observarea diferitelor societăți arată că există unele corespondențe Între formele de schimbare istorică și natura raporturilor dintre generații. Exemplul societăților africane este edificator În această privință. În cercetarea pe care a efectuat-o timp de peste zece ani
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cuvinte, aceste analize intergeneraționale se referă la schimbarea socială, la transformările economice sau la cele din sistemul welfare-ului. Studiile comparative generaționale aduc cel puțin trei elemente pentru fondarea unei apropieri globale a raporturilor intergeneraționale: a) schimbările intrafamiliale au rolul de mediatori și amortizează schimbarea socială; b) succesiunea moștenirilor și transmiterilor implică cel puțin trei generații; c) schimburile Între generații au o funcție de reglare socială și economică. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Atât compararea a trei generații, prin propriile lor concepții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
primul rând, a fost pus În evidență faptul că mobilitatea socială joacă un rol important În funcționarea și influența culturală a „solidarităților sociale intermediare”, Înțelese În sens durkheimian. Transferurile dintre generații au loc atât prin interacțiuni intrafamiliale, cât și prin intermediul mediatorilor de schimb social, precum sindicatele, legăturile de muncă din cadrul grupurilor formale etc. În al doilea rând, s-a demonstrat că raporturile dintre sexe influențează direct raporturile dintre generații. Societățile moderne au instituit o separare netă a vârstelor, Între vârsta școlară
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Din acest punct de vedere, solidaritățile familiale, prin efectele lor redistributive, Întăresc procesele redistributive ale politicilor sociale. III. Studiile comparative generaționale aduc cel puțin trei elemente pentru fondarea unei apropieri globale a raporturilor intergeneraționale: a) schimbările intrafamiliale au rolul de mediatori și amortizează schimbarea socială. Dinamica transmiterilor intergeneraționale, În cursul vieții adulte și pe termen lung, este generată atât de transmiterile descendente, cât și de cele ascendente. În plus, dinamica transmiterilor generaționale este fundamental articulată pe procese de schimbare socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nucleul principial al întregii manifestări sau creații tocmai fiindcă depinde de un Altul și trimite la El, tocmai fiindcă e manifestarea absolutului, cel care dă existenței universale realitatea ei relativă. în varianta lui exemplară, Omul universal este Relația ca persoană, Mediatorul în care totalitatea lumii e raportată la Principiu. Numindu-l pe acest mediator Om, doctrinele spirituale îl așază pe omul concret în orizontul maxim al destinului său, îl concep ca avînd, în potențialitate, statura de om universal și libertatea lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și trimite la El, tocmai fiindcă e manifestarea absolutului, cel care dă existenței universale realitatea ei relativă. în varianta lui exemplară, Omul universal este Relația ca persoană, Mediatorul în care totalitatea lumii e raportată la Principiu. Numindu-l pe acest mediator Om, doctrinele spirituale îl așază pe omul concret în orizontul maxim al destinului său, îl concep ca avînd, în potențialitate, statura de om universal și libertatea lui. A-ți împlini destinul de om revine la a trece în act, potrivit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
timp, cel care menține în fiece clipă tensiunea între Origine și Eschaton, între memorie și profeție, reunindu-le dincolo de timp. Nu era astfel pusă în termeni teologico-filozofici necesitatea de a recupera modelul vertical al distanței, de a gîndi religia ca mediator între orizontala istoriei și Zenitul divin? Ricur însuși caracterizează creștinismul actual, în ceea ce reprezintă tendința lui principală, ca o convertire a eschatologiei verticale la o eschatologie orizontală 2, care, de astă dată, nu mai presupune nici măcar depășirea istoriei. Nu decurge
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trepte, populată de călăuze, parcursă prin amplificarea posibilităților angelice din ființa omenească. Lui Henry Corbin, studiul platonicienilor șiiți i-a furnizat materie pentru o philosophia imaginalis trans-confesională, de redescoperit și în tradițiile intelectuale europene. La el, accentul cade pe rolul mediator al imaginilor-arhetip fără de care distanța riscă să devină separație între un cer abstract și un pămînt iluzoriu. Pentru acești gînditori, ca și pentru Simone Weil sau A.K. Coomaraswamy, documentația oferită de științele specializate constituie materia primă din care se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
paradoxurile, contradicțiile gîndirii și ale practicii religioase. Le studiază modalitățile de a exprima în vizibil invizibilul, de a exploata distanța verticală, vectorii către un alt plan de realitate. De pildă, o cercetare recentă privind cultul budist birmanez dedicat lui weikza (mediator uman între lumi, înzestrat cu puteri extraordinare) punea în evidență stîngăciile comice ale spectacolului ritual de apariție a personajului. Asistența făcea haz de ele, înțelegîndu-le totodată ca aproximare prin definiție, imperfectă a supranaturalului. Pentru credincioși, greșelile voite de regie din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pare într-adevăr firesc, de un secol și ceva, să ne ducem viața publică în regimul separației față de absolut. Societatea democratică nu mai e o scenă unde se reprezintă ordinea divină și raportarea omului la ea. Universul nu mai e mediatorul antico medieval între uman și divin. Peisajul natural și cel social au încetat să fie, pentru noi, sursă de cunoaștere ori de experiență spirituală. Aceste două suporturi creditate de toate culturile tradiționale ne-au fost trase de sub picioare. Pe deasupra, individualismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de temperament. Atunci când Cárdenas a condus proteste, așa cum s-a întâmplat adesea în primii săi ani de la inscrierea în PRD, el a adoptat o atitudine calculată, stabilindu-și cu atenție aliații, măsurându-și cuvintele și acționând, uneori, mai degrabă ca mediator și om de stat și nu ca un agitator al maselor. Acest lucru nu înseamnă că López Obrador a fost incapabil să se comporte pragmatic. Nici despre Cárdenas nu se poate spune că nu s-ar fi putut lansa în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în circulație. Aceste substanțe includ atât componentele structurale ale microorganismelor (antigenul acidului teichoic, endotoxină etc.), cât și exotoxine, care conduc la producerea în celule de precursori plasmatici sau la eliberarea din celule diverse (monocite, macrofage, celule endoteliale, neutrofile etc.) de mediatori endogeni (TNFα, IL-1, IL-6, NO). Acești mediatori exercită profunde efecte fiziologice și, în anumite situații, pot determina leziuni diverse. Sunt afectate cordul, rinichii, plămânii, ficatul, sistemul nervos central, coagularea etc. Endoteliul vascular pare a fi un sediu privilegiat de activare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
structurale ale microorganismelor (antigenul acidului teichoic, endotoxină etc.), cât și exotoxine, care conduc la producerea în celule de precursori plasmatici sau la eliberarea din celule diverse (monocite, macrofage, celule endoteliale, neutrofile etc.) de mediatori endogeni (TNFα, IL-1, IL-6, NO). Acești mediatori exercită profunde efecte fiziologice și, în anumite situații, pot determina leziuni diverse. Sunt afectate cordul, rinichii, plămânii, ficatul, sistemul nervos central, coagularea etc. Endoteliul vascular pare a fi un sediu privilegiat de activare a acestor mediatori, ceea ce a determinat pe
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]