18,182 matches
-
al XIX-lea. Provenit fiind dintr-o familie unde meșteșugul zugrăvelii a fost o îndeletnicire cu care s-au ocupat toți membrii acesteia, a fost printre primii artiști români cu educație plastică occidentală. A fost cel mai talentat și prolific pictor transilvănean român din secolul al XIX-lea, care, între anii 1846 - 1848, a studiat la Academia de Artă din Viena. Practic, pictura românească de la - în Ardeal, împreună cu cea din Principate, a început să facă parte integrantă din cea a Occidentului
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Ei au preluat linia pe care au mers înaintașii lor în istoria artei românești Gheorghe Tattarescu și Nicolae Grigorescu, la începuturile creației sale. Folosind drept izvoare de inspirație stampele și gravurile care reproduceau operele celebre ale maeștrilor Renașterii sau Barocului, pictorul Popp a urmat spiritul academismului. Acesta a pictat singur sau împreună cu Constantin Lecca și Barbu Stănescu numeroase biserici: Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, Biserica Curtea Veche, Biserica Răzvan Vodă, Biserica Sfânta Ecaterina din București, Capela cimitirului Șerban Vodă, Catedrala Sfinții Voievozi din
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
regiunea Făgărașului. Deși o veche familie de preoți, neamul Popp avea un rang nobiliar (mai mult simbolic), ca urmare a unei diplome din 14 aprilie 1668, prin care principele Mihai Apafi I (1661-1680) l-a înnobilat pe un strămoș al pictorului, anume pe Ioan al Popii și pe fiii acestuia. Tatăl pictorului, Ioan Popp Moldovan de Galați (1774-1869), era zugrav de biserici. Mama sa (1783-1867) avea numele de Elena și fusese născută Ivan. Ioan Popp Moldovan se trăgea dintr-o familie
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
un rang nobiliar (mai mult simbolic), ca urmare a unei diplome din 14 aprilie 1668, prin care principele Mihai Apafi I (1661-1680) l-a înnobilat pe un strămoș al pictorului, anume pe Ioan al Popii și pe fiii acestuia. Tatăl pictorului, Ioan Popp Moldovan de Galați (1774-1869), era zugrav de biserici. Mama sa (1783-1867) avea numele de Elena și fusese născută Ivan. Ioan Popp Moldovan se trăgea dintr-o familie de țărani din Țara Făgărașului. După Corneliu Comănescu, Ioan Popp a
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
erau Regimentul I Grăniceresc de la Orlat, Regimentul Năsăudean sau cel din Caransebeș. Deși Mișu Popp a terminat cursurile, nu a fost atras de cariera militară, astfel că a revenit la prima sa dragoste „zugrăveala”, manifestându-și voința de a deveni pictor. Deschis unui alt tip de carieră, Ioan Popp a ascultat dorința fiului său și l-a trimis în toamna anului 1845 la Viena, unde acesta a urmat cursurile Academiei Chezaro-Crăiască de Arte Frumoase, cunoscută și ca "Academia Sfânta Ana". Edificiul
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
plan împreună cu alți colegi de la Academie, privind călătoriile de studii în Țările de Jos sau Italia, și a revenit la Brașov în zorii izbucnirii revoluției din 1848 (oraș care o dată cu înăbușirea revoluției din Țara Românească devenise unul al proscrișilor). Astfel, pictorul Constantin Lecca care a fost originar și el din orașul de sub Tâmpa, a fost îndepărtat din învățământ de către căimăcănimea reacționară și a fugit din Craiova după cincisprezece ani de activitate didactică. El s-a refugiat și și-a găsit azil
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Vodă. Aprecierile pe care presa vremii le-a făcut lui Lecca în anul 1852 pentru pictarea bisericii de la Curtea Veche, unde și-a adus aportul în egală măsură și Mișu Popp, l-au omagiat de această dată în principal pe pictorul Popp. Ca urmare, în anul 1864, Mișu Popp a fost chemat să picteze Biserica Sfântul Nicolae de la Câmpulung Muscel, fapt care a avut și o consecință: o mulțime de comenzi de portrete. După terminarea bisericii din Câmpulung, Mișu Popp s-
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
s-a pierdut. Mișu Popp a fost un cunoscut bibliofil, acesta fiind deținătorul unei biblioteci impresionante pe care puțini intelectuali români ardeleni și-au putut-o permite. A avut în componența ei ediții germane și franceze de litografii executate de către pictori și sculptori celebrii, cărți de anatomie, a avut pe toți clasicii într-o ediție germană de lux, cărți de istorie și de literatură scrise în limba germană sau franceză. A a avut cărțile tuturor cronicarilor români precum și reviste literare ale
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
o ceașcă de cafea turcească, ea având ziua utilitatea de cameră de oaspeți sau atelier și noaptea de cameră de dormit. Întreaga sa casă din Brașov a devenit pe timpul vieții lui Mișu Popp un adevărat muzeu, cu exponate create de către pictor. Așa zisul "Pantheon" a lui Mișu Popp a fost, însă construit pe acoperișul casei sale. Astfel casa s-a mărit, deoarece Mișu Popp nu a fost doar un pictor academist sau "zugrav de biserici". El a fost un bun tâmplar
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
vieții lui Mișu Popp un adevărat muzeu, cu exponate create de către pictor. Așa zisul "Pantheon" a lui Mișu Popp a fost, însă construit pe acoperișul casei sale. Astfel casa s-a mărit, deoarece Mișu Popp nu a fost doar un pictor academist sau "zugrav de biserici". El a fost un bun tâmplar, dulgher, zidar sau instalator, adică un meșter „"în de toate"”. În mansarda construită de el din podul casei, a avut un atelier de vară, cu pereți căptușiți și numeroase
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Leonardo Da Vinci, Rafael, Rembrandt, Peter Paul Rubens, Johann Michael Rothmayr, Jan van Luyken la Gustave Doré. Mișu Popp a preluat de la Rafael atitudinile elegante ale personajelor și frumusețea pură, de la Michelangelo forța și vitalitatea. Se poate spune chiar că, pictorul a fost impresionat de maniera lui Tintoretto prin modul cum acesta din urmă a realizat semnificația gesturilor sau îndrăzneala miscărilor. Caracteristicile principale privitoare la tehnica și spiritul compozițiilor realizate de către Mișu Popp aparțin clasicismului în artă, ale cărui elemente sunt
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Mișu Popp la Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung, atât prin realizarea icoanelor de pe iconostas cât și a picturilor murale de pe pereți, a reușit să creeze printr-o cromatică desăvârșită o armonie compozițională de excepție, armonie care evidențiază nu numai talentul pictorului, ci și o experiență de invidiat în crearea de programe iconografice complexe. La biserica din Câmpulung Muscel există o pictură murală remarcabilă în pronaosul edificiului de cult, ce înfățișează o scenă intitulată "Dumnezeu crează soarele și luna". Această scenă este
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
fiind „"Conceptualizarea conținutului și concentrarea expresiei"”). Portretismul acelor vremuri a adoptat un fond caracterizat drept neutru, care a redus detaliile decorative, vestimentare și pe cele ambientale la minimum posibil, totul pentru a evidenția figura cu privire melancolică, vag visătoare, fără ca pictorul să facă vreo investigație temperamentală sau afectivă. De asemenea, gesturile personajului portretizat a fost mai mult intenționat reprezentate, decât sugerate. Ele au fost dublate de o atitudine de cele mai mult ori rigidă și, au cautat să aducă un aport
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
decât sugerate. Ele au fost dublate de o atitudine de cele mai mult ori rigidă și, au cautat să aducă un aport în sublinierea atmosferei de calm, tihnă și intimitate carateristică gustului burghez. Mișu Popp a conștientizat portretul ca un pictor academist, el însuși aflat „"... în umbra unor nuanțe ale romantismului academic"”, trecându-l printr-un filtru al clasicismului vienez târziu, specific adepților lui Ingres. În cele 13 autoportrete el s-a limitat în a-și repeta propria reprezentare, încercând astfel
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
virtuozitate lucrarea "la rece" ca și când a redat un obiect și nu o personalitate umană. Repetând periodic execuția unui autoportret, în lucrări s-au schimbat doar fizionomia și starea de spirit, acest fapt ținând de concepție și nu neapărat de imposibilitatea pictorului de a investiga abisalul propriului eu. Astfel, artistul a devenit tributar gustului și modei vremurilor de atunci, care în acest mod a înțeles și a văzut portretizarea. Având principiul de a relua tablourile anterioare, Mișu Popp le-a perfecționat printr-
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
meșteșug. Toate aceste acțiuni artistice au dus pe de altă parte și la o atenuare a efectului de spontaneitate și mai ales a celui de firesc, pe care artistul l-a surprins inițial. Un lucru de menționat ar fi că pictorul și-a reluat autoportretul, adesea fără să mai privească în oglindă (asemenea copiilor autografe). Adesea de câte ori Mișu Popp a pictat iconostasul sau catapeteasma unei biserici sătești din Ardeal, a realizat portrete de țărani. Stilul în care a făcut portretele nu
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
școlile românești din acele vremuri. Din întreaga pleiadă de artiști pot fi menționați: Mișu Popp a fost unul din creatorii portretului de tip Biedermeier în pictura românească, precum și unul dintre realizatorii portretului istoric cu rezonanță romantică, exploatat artistic și de pictorii revoluționari Ion Negulici, Constantin Daniel Rosenthal și Barbu Iscovescu. Printre primele portrete pe care Mișu Popp le-a creat cu influență Biedermeier și care se află la Muzeul de Artă din București, sunt demne de menționat "Portretul lui Carol Popp
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
din Târgu-Jiu "Portretul lui I.Z. Broșteanu, Portretul Mariei I.Z. Broșteanu, Portret de bărbat" și "Portret de bătrână" (1872). La Muzeul de Artă din Brașov se găsesc "Portretul Mariei Găetan" și "Portretul Voicăi Popea". Portretul realizat de către Mișu Popp pictorului Carol Popp de Szathmari în anul 1850, evidențiază relația dintre romantism și Biedermeier. Atitudinea personajului este ușor amuzantă, plină de nonșalanță, cromatica strălucitoare precum și modelarea mânilor și a figurii delicata, toate acestea transmițând privitorului o emoție plină de sentimentalism tipic
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
stilului Biedermeier prin rafinamentul cromatic, prin maniera compozițională, prin transmiterea sentimentului de intimitate și confort. Nu în ultimul rând, vestimentația și accesoriile nu fac altceva decât să accentueze personalitatea personajelor. Portretele nu dezvăluie privitorului o psihologie profundă a modelului, dar pictorul a reușit în aceste lucrări să fixeze statura socială a persoanei pentru generațiile viitoare. Analizând portretul "Fetei în albastru", se poate constata că Mișu Popp în această lucrare a urmat linia Biedermeierului vienez fără să se elibereze complet de tradițiile
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
pentru generațiile viitoare. Analizând portretul "Fetei în albastru", se poate constata că Mișu Popp în această lucrare a urmat linia Biedermeierului vienez fără să se elibereze complet de tradițiile academiste (această lucrare este catalogată ca fiind academică de coloratură Biedermeier). Pictorul Mișu Popp a dezvăluit cu nonșalanță calități de necontestat prin modul în care a redat materialitatea obiectelor, picturalitatea stofelor și prin strălucirea rezultată din degradeuri cromatice multiple. Desenul fin și precis, dublat de tehnica prin care a dat materialitate și
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
făcute în ulei, dar și în tehnica pastelului. Adeseori se constată o atmosferă romantică de o deosebită intensitate, cu toate că în compoziție pot fi observate amănunte realiste de sorginte romantic-germană, cum ar fi arbori și stânci în prim plan, sau casa pictorului de la Brașov. Lucrările de peisaj ale lui Mișu Popp sunt de cele mai multe ori fictive și au fost realizate cu elemente de imagine preromantică sau romantic lirică. Tendința sa spre romantism transpare într-un mod evident în peșterile, cascadele, stâncile, lacurile
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Există bineînțeles și lucrări cu teme realiste cum sunt: "Poiana Brașovului într-o zi de sărbătoare a junilor, Lacul Sfânta Ana" și altele. Deși valoarea artistică a lucrărilor a fost depreciată de către unele insuficiențe tehnice, trebuie luată în considerare truda pictorului de a conferi o imagine veridică naturii sale. Familia lui Ioan Popp de Galați a avut unsprezece copii din care nouă au rămas în viață. Aceștia, în ordinea în care s-au născut, au fost: Se cunosc datele de naștere
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Ecaterina a rămas cam tot ce au facut cei doi. La Răzvan Vodă nu se spune nimic pe site-ul bisericii, se subîntelege ca și la Curtea Veche că pictura murală există. Numele unei străzi din orașul Râșnov poartă numele pictorului.
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
asupra bisericii cu scopul de a o face mai încăpătoare: s-a construit un pridvor în formă de baldachin, s-au lărgit ferestrele și au fost înălțați pereții exteriori. În anul 1944 au fost pictate bolta altarului și naosului de către pictori anonimi. Lângă biserică este și o casă parohială fără etaj, care a servit ca școală primară între anii 1917-1923. În jurul bisericii se află cimitirul satului Păun. Aici a fost înălțat un monument al eroilor căzuți pe front în august 1917
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
de ,prăștilă”, echivalentul a peste trei secole de istorie. Târnosirea s-a făcut la 12 iulie 2008. Dacă pictura pronaosului a dispărut sub tencuiala aplicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, cea din naos a fost alterată de mâna unui pictor mai puțin priceput. Mai bine păstrate sunt fragmentele din altar, datate, potrivit pisaniei fragmentare de pe spatele tâmplei, în 1820; execuția a fost precedată de amplificarea în lungime a spațiului interior, prin introducerea unei travei. Numele pictorilor s-au pierdut. În
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]