17,261 matches
-
devine semnificativă trecerea de la un idilism cu note naive, pitorești, la o dimensiune a unui simbolism difuz al întâlnirilor semnificative, emblematice, misterioase, la care contribuie paradoxal și o tușă impresionistă, precum la Artur Verona în În pădure 26, pictura de sensibilitate religioasă a lui Nicolae Vermont sau Ipolit Strâmbu sau chiar într-o notă tragică fără invocarea unui context mitologic sau istoric precizat la câteva dintre picturile lui Kimon Loghi. Nota de mister, dizolvarea logicii descriptive într-o punere în scenă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simțurilor, investite și onorate ca facultăți cognitive, și presupune o căutare a acordului sublim dintre elementele unor regnuri și lumi diferite trecute prin filtrul simțurilor informate cultural. Des Esseintes nu este singurul care caută armonii menite să pună în acord sensibilitatea cu cadrul propice ei, iar acest fapt este departe de recluziunile romantice în solemnitatea sau sub protectoratul benevolent al naturii. Simbolismul este mai degrabă interesat de rezultatul "științific" al experienței corespondențelor, de experiment, pe când esteții decadenți folosesc arta "corespondențelor" în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XIX: 1. alegorico-metaforic (Prerafaeliții, Max Klinger); 2. ilustrativ-literar (cultul lui Dante, pictorii de teme biblice și mitologice); 3. panteist-pan-simbolic (Caspar David Friedrich); 4. subiectiv-psihologic (Odilon Redon); 5. senzual-expresiv (Van Gogh)32. Tipologia sa nu face decât să hașureze zone de sensibilitate simbolistă care lasă loc unor spații interstițiale și în același timp include și alți artiști, precum Van Gogh, în cercul simbolist. Istoricul de artă român, Paul Constantin, în Arta 1900 în România, așază simbolismul sub semnul unui eclectism stilistic, reconsiderând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Moreau este considerat ca unul dintre părinții fondatori ai simbolismului, socotit decadent sau simbolist avant la lettre, recuperat ulterior ca precursor al suprarealismului de către André Breton. Pictura lui Moreau se află la intersecția picturii romantice, picturii academice și a noii sensibilități artistice care va ecloza la sfârșitul secolului în mișcarea simbolistă și în ceea ce particular s-a definit ca decadentism sau stil al decadenței, mai puțin în artele plastice, cât în literatură. Moreau preia tradiția romantică de la Chassériau, detectabilă în opinia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a cruzimii, ci și prin aglomerarea decorativistă a detaliilor într-un amestec de arhitectură orientală și bizantină. Caracterizarea pe care i-o face Huysmans prin intermediul personajului său, estetul decadent Des Esseintes, în romanul În răspăr, dobândește semnificația unei încadrări de sensibilitate decadentă. Huysmans relevă caracterul "blasfemic" al operei lui Moreau și un sens secret al transcendenței prin violarea celor mai grave interdicții identificând sursa sublimului decadent, sinteză a romantismului cu spiritul sadian trecută prin filtrul isteriilor și nevrozelor moderne: "Mergând la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Orfeu (1883) conferă picturii sale nota simbolistă printr-un efect de atmosferă. Simboliștii refuză impresionismul, contestându-i aplicarea spre observarea realului și interesul canalizat exclusiv de redarea luminii pe pânză. Expresie a supremației artei asupra naturii, dar și a unei sensibilități care se conturează problematic odată cu pierderea Euridikei, alegerea unui personaj mitologic ca Orfeu devine emblematică pentru modul în care simbolismul se inserează în modernitate. Sfârșitul tragic al eroului-poet corespunde sinuciderii lui Narcis, precursor al dandy-iilor sau nebuniei Ofeliei, evenimente similare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictura unui hieratism capabil să genereze misterul și un efect de distanțare, de elongație nedeterminată în spațiul fără frontiere al reveriei. Simbolismul lui Puvis de Chavannes nu se tulbură niciodată, nu admite infiltrația unui element alienant, păstrându-se departe de sensibilitatea decadentă, dar creând un spațiu propice interferențelor cu sensibilități afine. II.3. Arnold Böcklin Voga pe care a cunsocut-o Arnold Böcklin la sfârșitul secolului -, "febra Böcklin"a avut și contraponderea sa într-o critică extrem de severă al cărui ton l-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
efect de distanțare, de elongație nedeterminată în spațiul fără frontiere al reveriei. Simbolismul lui Puvis de Chavannes nu se tulbură niciodată, nu admite infiltrația unui element alienant, păstrându-se departe de sensibilitatea decadentă, dar creând un spațiu propice interferențelor cu sensibilități afine. II.3. Arnold Böcklin Voga pe care a cunsocut-o Arnold Böcklin la sfârșitul secolului -, "febra Böcklin"a avut și contraponderea sa într-o critică extrem de severă al cărui ton l-a dat opul lui Julius Meier-Graefe, Le Cas Böcklin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culori, după colorit numai, simți cam ce trebuie să fie. E grozav și neînchipuit. E unul dintre cei mai mari maeștri actuali ai lumii"64. Expresia unui sentiment, caracterul uneori difuz al împărțirii maselor de culori din pictura sa recomandă sensibilitatea simbolistă. Influența mediteraneeană asupra lui Böcklin este consecința contactului îndelungat cu Italia, este vorba de orașe precum Roma sau Florența. Pictorul face parte din grupa artiștilor intitulați Deutschrömer, artiști de origine germană retrași să picteze în Italia. Este perioada în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și realitate, prin cultivarea unui erotism la confiniile cu macabrul, prin invocarea misterelor și a vagului etc., trăsături care definesc noua sensibilitate simbolisto-decadentă. Hans Henrik Brummer situează opera lui Böcklin la confiniile decadenței ca fenomen social, ca punct de criză în evoluția unei civilizații. Teoria ciclică a grandorii și declinului civilizațiilor, aplicată în domeniul artelor, deschide posibilitatea întoarcerii în timp către o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pesimistă asupra lumii căreia doar arta îi poate fixa un model, conferindu-i un echilibru. Încă odată, paralelismul cu Klimt se poate dovedi fertil pentru înțelegerea unui spirit nu neapărat iconoclast, dar deschis spre o altă viziune și o altă sensibilitate, care aveau să configureze simbolism-decadentismul la sfârșitului secolului al XIX-lea. La rândul său, Klimt preia o temă clasică iluministă, pe care o transformă complet în opusul ei. Cele trei tablouri destinate să decoreze plafonul Universității din Viena, Filozofia, Medicina
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fixat în formalism. [...] Böcklin, literalmente, dă un corp mitului, îl vivifică..."70. Acest revival aflat sub semnul Secesiunii, atât în Imperiul Austro-Ungar, cât și în Germania, insuflă culturii greco-latine, circumscrisă valorilor apolinice, spiritul dinonisiac al unei modernități care poartă amprenta sensibilității simboliste și decadente. Această metamorfoză subtilă era excelent dramatizată de către Thomas Mann în romanul său, Moarte la Veneția (1912). În opinia lui Rodolphe Rapetti, Böcklin "privilegiază aspectele violente ale fabulei, la care adaugă ceea ce-i inspiră o vis comica unică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca prezență emblematică a unei viziuni ce transcede secolele. Remarcabilă este impresia pe care o face tabloul și asupra scriitorilor români, Ionel Teodoreanu îl menționa nu odată în romanul său, Turnul Milenei, ca element emblematic în configurarea unei viziuni de sensibilitate postromantică 72. Așa cum îl recomandă și titlul, dar și dorința comanditarului, Insula morților nu prezintă un peisaj real, ci unul oniric, este o pictură "sintetică", în accepția simbolistă a termenului, după cum susține Edward Lucie-Smith, o viziune ca expresie a unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Insula morților este o pictură "sintetică" în sensul deplin al termenului simbolist. Ea nu descrie natura așa cum este ea, ci condensează diverse impresii pe care le primește spiritul artistului pentru a crea o lume nouă și diferită, dirijată de propria sensibilitate. În cazul acestui tablou, starea interioară este amprentată de un sentiment de recluziune, de refuz al realității"73. Amprenta interiorității și invitația la un memento mori combinate cu o delectatio morosa conferă tabloului și o notă decadentă, amplificată și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui trandafir, sau cum ai asculta o muzică fină și extraordinar de frumoasă"74. Dincolo de îndreptățitul entuziasm al pictorului român putem observa ceea ce am putea numi o impresie sinestezică pe care aceste tablouri o fac asupra lui, expresie a unei sensibilități educate la școala simbolismului. Lucrările pictorului englez reclamă o calificare superioară a privirii educate, deschizând către o percepție asociativă în cea mai bună tradiție simbolistă. Orizontul aperceptiv este redimensionat de această nouă sensibilitate sinestezică, efectul contemplării relevând capacitatea de a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o fac asupra lui, expresie a unei sensibilități educate la școala simbolismului. Lucrările pictorului englez reclamă o calificare superioară a privirii educate, deschizând către o percepție asociativă în cea mai bună tradiție simbolistă. Orizontul aperceptiv este redimensionat de această nouă sensibilitate sinestezică, efectul contemplării relevând capacitatea de a marca aproape simultan și generativ câmpuri estetice diferite, care se află deja în genele artistice ale pictorului simbolist de la sfârșitul secolului la care sensibilitatea prerafaelită contribuise din plin. Într-o altă scrisoare, Dobrogeanu-Gherea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tradiție simbolistă. Orizontul aperceptiv este redimensionat de această nouă sensibilitate sinestezică, efectul contemplării relevând capacitatea de a marca aproape simultan și generativ câmpuri estetice diferite, care se află deja în genele artistice ale pictorului simbolist de la sfârșitul secolului la care sensibilitatea prerafaelită contribuise din plin. Într-o altă scrisoare, Dobrogeanu-Gherea este cel care justifică estetic această orientare a percepției: "Prerafaeliții vor să redea adevărul, natura adevărată, dar o redau așa cum simt și o văd ei, iar ei fiind oameni fin de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al nostru, al epocei noastre"76. Decadentismul este definit prin opoziție cu sentimentalismul și lirismul, pe care le evidențiază în pictura lui Burne-Jones, însă pentru pictorul român erijat în critic de artă ele iau parte la cadrul familiar al unei sensibilități tipice epocii, delimitându-și doar spațiul de rezonanță. Sunt decelabile aici și reziduurile unui pozitivism vulgarizator, recuperat ca degeneraționism în linia lui Max Nordau, însă fără radicalismul concluziilor acestuia. Ștefan Popescu sesizează nota "pesimistă", întunecată, a acestei picturi și-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dispensa însă de subiectul mitologic, reținând mai degrabă o notă alegorică de efect decorativ și coregrafia gestuală care întreține o atmosferă de mister. În monografia pe care i-o consacră pictorului, Patrick Bade nu ezită să-l afilieze simbolismului și sensibilității fin de siècle: "Cu toate acestea, în ochii noștri el pare să fi fost una dintre figurile cele mai reprezentative ale mișcării simboliste și a acelei stări de spirit universale numite "fin-de-siècle"81. Tot el subliniază succesul extraordinar pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de epuizare nesănătoasă"82. În acest context, entuziasmul lui Ștefan Popescu își găsește un suplimentar suport în afară de cel al afinităților elective și inclusiv pe această filieră prerafaelitismul este adus la cunoștință și pătrunde în conștiința tinerilor pictori. Relația prerafaelitismului cu sensibilitatea simbolistă în pictura franceză a fost analizată cu acribie de către Laurence Brogniez în Préraphaélisme et symbolisme. Peinture littéraire et image poétique. Admirația pictorilor români pentru Burne-Jones era consolidată de afinitățile "poetice" pe care critica franceză le descoperea între pictura acestuia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Expresia chipului Beatricei reflectă la limită această ambiguitate a afectelor, între beatitudine și suferință. Jane Burden, căsătorită apoi cu William Morris pentru a se stabili în final alături de Rossetti, devine modelul pentru picturi care impun o notă caracteristică împărtășită de sensibilitatea decadentă și simbolistă în tratarea unei teme specifice, cea a unei femme fatale decadente, temă decelabilă în picturi precum Astarte Syriaca (1877), Venus Verticordia (1864-1868) sau Mnemosyne (1881). Inserția unei feminități virtual punitive, augumentate de mizanscenele imaginare al unui spațiu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cărnoase, cu păr abundent și despletit, îl plasează pe Rosetti la antipodul preceptelor lui Ruskin"89. Descrierea "efigiilor feminine" și disocierea de preceptele esteticii ruskiniene subliniază apariția unei noi dimensiuni în pictura lui Dante Gabriel Rossetti, care o apropie de sensibilitatea decadentă, și anume, artificialitatea. Femeile care apar în pictura din această perioadă a lui Rossetti au ceva statuar și sumbru în același timp, marcate de o androginie care le este definitorie și care va constitui una dintre temele favorite ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturii sale. O altă inspirată paralelă între pictura acestuia, Regele Cophetua și cerșetoarea fecioară, și cea a lui William Holman Hunt, Trezirea conștiinței (1853) privitoare la raportul dintre viață și artă și raporturile dintre sexe relevă nu doar profilul unei sensibilități, ci și configurația esteticii simboliste. Abordarea lui Holman Hunt a problemei femeii căzute în păcat este una documentară, istorică, cu înregistrarea fiecărui detaliu care configurează interiorul unui apartament, și cu o dimensiune eticistă parte a ethosului victorian, pe când Burne-Jones extrage
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o pietate mai mult poetică decât religioasă, cum concede criticul. Visul și extazul indică aici nu doar o tradiție religioasă, un pietism monastic ortodoxist, ci mai degrabă un misticism estetizat în laboratoarele și cu alchimia simbolismului, de fapt, o nouă sensibilitate modernă asociată unui revival al artei bizantine, reconsiderate în contextul modernității. Peisajele românești și arta populară oferă o sursă de inspirație inepuizabilă, iar printre primii cu sentimentul configurării unui complex identitar se află menționați Nicolae Grigorescu, cu peisajele românești și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cum se poate observa, avem aici un concentrat al programului simbolist în artele plastice, iar termenii propuși de Hans H. Hofstätter, "atitudine mentală", Max Deri "permutare naturalistă" sau Moréas, "deformare subiectivă" se pot recupera din considerațiile lui Bachelin despre noua sensibilitate estetică. Bachelin se raportează critic și la această direcție, admițând ruptura cu codul realist, prin refuzul unei arte fotografice, amendând excesul, rațiunea unicei reprezentări a conceptelor transcendente și dorințelor metafizice. Opiniile 111 lui Bachelin despre arta decorativă și înnoirea pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]