21,512 matches
-
1948 să federalizeze sudul Dunării, „cu unicul scop de a pune mâna pe Bulgaria”. Obiectivul său ar fi fost ademenirea țărilor balcanice către mișcarea de nealiniere, parafând cu fiecare dintre ele tratate bilaterale. „Sincer să fiu, cel mai mult mă tem de strategia precisă a lui Tito, decât de vorbele lui Ceaușescu” - comenta conducătorul comuniștilor bulgari. „Și pe noi ne îngrijorează intenția Iugoslaviei și României de a coaliza un bloc balcanic” - a răspuns Brejnev. Este clar că la adăpostul discuțiilor despre
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în condițiile în care a fost menținut rolul central al Belgradului, nemulțumind oarecum Croația și Slovenia, contributoarele cele mai mari la bugetul federal, în condițiile în care sume importante erau alocate regiunilor sărace, precum Kosovo, pentru a diminua eventualele nemulțumiri. Temându-se de o eventuală recrudescenta a naționalismului albanez, Tito a mers mai departe, acordând prin aceeași Constituție din 1974, autonomie sporită provinciei Kosovo, în c adrul Republicii Socialiste Șerbia. Noul statut a fost precizat și de legile care se aplicau
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
gardieni este că "sînt niște șacali mai mari decît noi. Dacă nu se grăbeau să se facă albaștri, erau în locul nostru. Drojdie. Afară, nimeni nu are nevoie de ei. N-au nici un Dumnezeu. Se ascund în găurile astea pentru că se tem. Cei mai mulți nu se simt în siguranță decît în timpul slujbei, cînd zidurile care ne țin aici îi apără și pe ei de ochii și gura celor din afară"42. Timpul alocat siguranței are, în realitate, rolul de a îndepărta și mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bunghit, gimbit, ochit, bagă geana, pleoapa Glajă = sticlă de vin. Similar: fiolă, capsulă, torpilă Glojd = mîncare. Similar: haleală, potol Gogoșari = chiloți. Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru al forțelor de intervenție, care poartă masca pe față. Similar: haidamac Miserupist = indiferent. Similar: rece, fără grețuri Mustărie = afacere cu obiecte interzise. Similar: manevră, mișculație, cioacă, fușăraie, învîrteală, șmen, a da drumul la tramvai Nasol = urît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să se pună în vigoare/ să mă scap de închisoare". Amnistia îndelung așteptată induce îndoiala în inima deținutului: "Ascultați-mă pe mine/ că decretul nu mai vine". Departe de a muri, folclorul de pușcărie este viu și se îmbogățește permanent. Teme vechi precum liberarea ("Și-ntr-o bună zi pe seară/ tot o să mă dea afară/ cu hîrtii de liberare/ cazier și baftă mare") sau visele erotice ("C-așa-i visu de pripon/ nu dormi bine nici în somn/ că-mi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai scăzut grad de periculozitate instituțională, tratamentul aplicat lor tinde să devină mai relaxant și permisiv. De la regimul bazat pe o pază severă, pe inactivitate sau muncă necalificată, s-a trecut tot mai accentuat la programe de educație ce ating teme precum: planificarea familială, contracepție, violență domestică, traiul în comun și divorțul, planificarea unui viitor pozitiv, pregătirea profesională pentru munci atractive, menținerea sănătății, întărirea încrederii în sine etc. Deoarece aceste programe sînt încă la început, ele sînt de multe ori respinse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
DE LUMINĂ 18991999 ) ci și în lucrări beletristice de genul UMBRE a lui Aurel Leon ( vol. III ). Se spunea despre directorul uzinei electrice : « ...Cu studii și soție din Franța, cu o cultură de specialitate și generală impresionantă, omul acesta era temut pentru severitate, dar iubit pentru corectitudine, stăpânirea meseriei și omenie ... ». În final, este redată scena în care profesorul Volanschi, adresându-se unuia dintre legionari, venit cu amenințări, îi spunea : Iar dumneata, domnule...când termini cu poligonul de tragere, mai învață
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
Îți spun să te liniștești, îți spun că te iau cu mine. Te oprești din plâns și te uiți la mine cu speranță. Mă uit la tine. Abia te zăresc. Nu știu unde să te pun ca să nu te pierd. Și mă tem că aș putea să te strivesc din greșeală. Nu știu ce să fac. Mă uit la ceas. Deja am în târziat. Îmi întind mâna dreaptă spre tine, cu palma deschisă, și-ți spun să te sui. Tu încerci să te cațări, dar
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
în normal, uitau unul de altul. Rudele îi spuneau, pe drept: Ai copii, să aibă grijă de tine! Mai rău era iarna, trebuia să care lemne, să-și facă focul în sobă, să meargă la magazin. Când era alunecuș se temea să nu cadă să-și rupă piciorul, maică-sa așa pățise, alunecase pe gheață în stradă, piciorul i s-a rupt din șold. După ce a zăcut o lună la pat, a murit, avea nouăzeci de ani. Până la vârsta aceea, bătrâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
l-am susținut la clasele al IX-a și a X-a, la început la toate profilele, iar în ultimii ani doar la profilul științe socio-umane. Temele abordate au fost rezultatul direct al alegerii elevilor. Rareori am propus eu însămi teme care au fost, însă, acceptate de clasă. Unele dintre temele dezbătute au reprezentat constante ale preocupărilor elevilor, de exemplu: avortul, violul, uniforma școlară, apariția omului, crearea lumii. Am conchis că acestea sunt probleme reale cu care se confruntă adolescenții noștri
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
și savantul se împărtășesc din unul și același Adevăr. Părintele Stăniloae, ,,știința nu înlătură misterul omului și al lumii ci îl accentuiază” și apoi întreaga știința este posibilă datorită faptului că Dumnezeu a pus la început complexitatea rațională a lumii. Teme cum sunt creația de exemplu sau misterul universului și semnificațiile vieții umane, pot fi abordate interdisciplinar. G. Văideanu în lucrarea Interdisciplinaritate, ne semnalează că interdisciplinaritatea ,,implică un anumit grad de integrare între diferite domenii ale cunoașterii și între diferite abordări
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
nu libertate și nici schimbări de formă, Vor securiștii înapoi, și-n toate vor o normă. Ei vor doar neocașcaval, neoinechitate, Vor ce golanii nu pot da; numai minciuni sfruntate. Alegeri doar cu comuniști, doar cu nomenclatură, Și să vă temeți de ortaci cu o coloratură. Din toți golanii de aici vor reveni năluci, Și totuși fi-va cum a fost, măcelul de atunci. REFREN Decât democrat, mai bine cu lămpaș, Decât libertate, mai bine-n abataj, Decât de toți hulit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
istorici, pe lângă multiplele daune aduse populației de pe insulă, a adoptat și două măsuri bine primite de către băștinași: dreptul țăranilor greci de a cumpăra pământul pe care îl cultivau și eliberarea Bisericii Ortodoxe de presiunile mahomedanismului. La vremea respectivă, turcii se temeau de Biserica Catolică, dominantă în tot vestul Europei; exemplul edificator este catedrala Sfânta Sofia din Nicosia, care a fost transformată și funcționează și astăzi ca moschee, în timp ce bisericile ortodoxe își împlineau misiunea ecleziastică aproape fără imixtiuni musulmane. În cele trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și vom suferi ca niște nemer nici!" Ea mi-a zis: "Lasă, că tu ești mare și ai o asemenea carieră, sigur o să faci în așa fel încât să ne revedem!" Aș fi putut s-o rețin, dar m-am temut că ea nu ar înțelege niciodată. Am fost la ambasadă, i-am făcut pașaport și acolo mi-au spus că mi-o vor da în fiecare vacanță. N-am mai văzut-o șase ani. În cea mai strălucitoare epocă a
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cântăm, mai nimerește și peste coada rochiei și... crac! crac! O sută, două sute de dolari se duc! Atât am putut să râdem în fiecare zi, în care, invariabil, se mai duceau perle în valoare de sute de dolari, încât mă temeam că la sfârșitul seriei de spectacole rochia va rămâne total pleșuvă! — știți că rochia ați purtat-o, în acea vreme, numai Dvs. și Tatiana Troyanos? — Dar tu știi că Metropolitanul făcea câte patru-cinci rochii pentru fiecare producție? Una lungă, alta
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
luam niște țigări speciale, paie - odată le-am uitat și le-am cerut mașiniștilor de la scenă, care mi-au dat o mahoarcă de nu mai putem trage aer în piept!), credea în Destin, dar îl sfida până în ultimul moment, se temea de Dumnezeu, dar nu lăsa pe nimeni să îi arate drumul, nu accepta jumătățile de măsură, iubea liber, dar nu era o stricată, o fufă lipsită de conștiință. Nici pomeneală! Nu era o cultă, o instruită, o ducesă, dar nu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
1975. Ora Spaniolă de Ravel, Scala din Milano. Geor ges Prêtre, Viorica Cortez, Luigi Alva, Renato Capecchi, Jacques Mars, Jean Giraudeau. "Atunci ne întâlneam prima dată. Ea era una dintre primadonele de la Scala și, aceasta fiind reputația ei, mă cam temeam, pentru că știam cât de ten sionate pot fi relațiile între o divă și un regizor, mai ales dacă acesta vrea s-o scoată din confortul ei călduț". Răs foim fotografii. Toate poartă celebra emblemă Foto Piccagliani. Mult alb, ceasuri peste
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mult cu el. Debutul în Spania, la Bar celona, în Favorita, a fost cu el. Eram acolo cu Maestrul, nu mă știa nici un câine pe stradă. Giacomo cânta ca un Dumnezeu. Exact așa spunea Guguianu: "Auzi, auzi, cântă Dumnezeu!" Se temea mereu de eșec, de chixuri. Exact ca și Franco Corelli, îmi arăta tot timpul gâtul - că doar am mai cântat după-aceea împreună -, iar eu trebuie să îl asigur că nu e nici o problemă. și la 65 de ani îi suna
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
remarcă, asemenea celor apropiați lui Proust de altfel, gustul scriitorului pentru povestirea ironică și pentru parodie. Cititorul îi reprezintă astfel verva interpretativa a lui Proust, fără cruțare față de impostura, cabotinism, opacitate și lipsa de stil: Alte ipostaze ale scriitorului: hipersensibilul, temându-se de curenți de aer, de polenuri, de parfumuri; mondenul, pe care Martha Bibescu îl apără de orice acuzație de snobism, citându-i admirația pentru « democrația catedralelor i; filosoful, atras de priveliștea teribilă a involuției fizice; prietenul, mai ales, care
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
Trecând peste ghilimelele subînțelese din exprimarea respectivă, stau și mă-ntreb ce fel de pictor naiv o mai fi acela care stă sub umbrela vreunui așa-zis „maestru”, care-ți spune cum să pictezi, cum să amesteci culorile și ce teme să abordezi în următorul tablou. Mai lipsește doar diploma de pictor naiv și ștampila că ai absolvit acea „școală” cu nota 10 ca totul să fie perfect și noul „absolvent” să se poată mândri cu această superbă calificare. E clar
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
multe le dau crezare ca fiind adevărate. Este mult mai bine acuma, dispar persoane cu miile și maturi și copii, care sunt căutate un timp,apoi se uită, sau găsite dar nu se mai amintește de ele, de rușine, sau teamă să nu fie trași la răspundere unele persoane,pentru ca să nu intre în gura mass-mediei noastre. Livia, până la urmă s-a mutat la Cluj, unde avea cunoștințe bune, spune Nicu, se zice că a născut și un copil, are deci și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
știa nici dânsa de și era măritată de vreo 10 ani. A fost însă redusă repede la tăcere de surioara ei căreia-i purta de grijă, pentru că o avea la mână cu ceva mișmașuri, care constituiau secrete capitale și se temea să nu cadă sub masă,dacă mai continua scandalul. De fapt nici ea nu prea se înțelegea cu soțul ei, care era cam ursuz și cam limitat,nu-i cunoștea toate cărările umbroase ale soției și care nici nu merita
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dispersie indivizii se întâlnesc mai rar și, ca urmare, sunt mai puțin familiari unii cu alții, iar grupurile sociale sunt mai mici. O mașină de călătorit în timp și spațiu Numărul lui Dunbar nu include oamenii pe care-i cunoaș tem personal, dar cu care nu mai întreținem relații sociale. Numărul total al prietenilor și cunoscuților pe care îi avem de a lungul unei vieți poate fi cu mult mai mare de 150 și depinde în mare măsură de capacitatea de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și Fowler.97 Chiar dacă menținem constant legătura doar cu un număr limitat de persoane, asta nu înseamnă că celelalte legături nu au importanța lor. Christakis și Fowler scriu că influența socială nu se sfârșește cu oamenii pe care îi cunoaș tem: „Dacă avem un efect asupra prietenilor noștri, iar ei au efect asupra propriilor prieteni, atunci acțiunile noastre pot să afecteze oameni pe care nu i-am întâlnit niciodată“. Cei doi autori au descoperit că dacă prietenii prietenilor prietenilor noștri câștigă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]