168,335 matches
-
identificată este de interdependență. Credem că s-ar putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau ai verbului la moduri nepersonale): Relații de dependență ( = determinare) 1. Interdependență conform a. subiectivă criteriului b. completivă conform criteriului substituției c. predicativă restricțiilor formale cu zero 2. Dependența
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un verb(locuțiune verbală) sau, mai rar, un adjectiv (Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie, se face palid). Regentul verbal este de fapt un simplu termen de referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum cea din exemplul: Pe respectabila doamnă am văzut-o ieșind de la el, poate fi interpretată ca având valoarea unui atribut circumstanțial”, denumire extinsă de Mioara Avram și „asupra participiilor trecute”. Astfel
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS, p. 153), adverbul acolo este circumstanțial de loc (nu atribut circumstanțial). Despre adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial putem vorbi și în comunicări de tipul l-a făcut scârța scârța sau de tipul noi ne-am întors amândoi, datorită faptului că interjecția și numeralul au devenit aici, prin conversiune, adjective. Tot adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial considerăm și ceea ce unii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare: a) față de un nume; b) față de un verb”. Aceste atribute circumstanțiale - pe lângă o caracteristică a numelui determinat - exprimă și o circumstanță (cauza, scopul, condiția, modul, consecuția) în legătură cu verbul pe care de asemenea îl determină. Exemplu: Ion Vodă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
consecuția) în legătură cu verbul pe care de asemenea îl determină. Exemplu: Ion Vodă își punea nădejde în norod care se sculase de pretutindeni la chemarea măriei sale. În Gramatica limbii române, la capitolul despre atribut și propoziția atributivă (autor, Magdalena Popescu-Marin), se vorbește și despre atributul circumstanțial (II, p. 139-140) și propoziția atributivă circumstanțială (II, p. 278-280), funcție ce constă în aceea că „exprimă o caracteristică suplimentară a elementului determinat care este în același timp legată și de ideea exprimată de predicat;... exprimă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
miră. d) Pronumele interogative și adverbele pronominale interogative, dacă propoziția atributivă circumstanțială este interogativă indirectă. Exemplu: N-o știe ce este și cum este. Propozițiile atributive circumstanțiale pot fi și juxtapuse propoziției regente. Despre juxtapunerea propozițiilor atributive circumstanțiale se poate vorbi în următoarele situații: a) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din structura predicatului la modul conjunctiv, dacă admitem că să este numai marcă a modului (nu și a subordonării în frază). Exemplu: ... ca să afle și mai multe, da
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
lacul Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, Las aleanul să mă fure Și ascult de la răcoare Pitpalacul. (M. Eminescu, op. cit., p. 97). În Gramatica limbii române, la capitolul despre atribut și propoziția atributivă, Magdalena Popescu Marin vorbește despre atributul circumstanțial și propoziția atributivă circumstanțială. Astfel, atributul circumstanțial exprimă o caracteristică suplimentară a elementului determinat, care este în același timp legată și de ideea exprimată de predicat. La C. Dimitriu, atributul circumstanțial este „partea de propoziție secundară care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este aceea pentru care Ion Diaconescu a propus termenul de complement al calității. Acest așanumit complement al calității se aseamănă formal cu circumstanțialul comparativ, deosebirea dintre aceste două determinări realizându se prin analiza comparativă a unor exemple ca următoarele: el vorbește ca profesor și el vorbește ca un profesor. Astfel, dacă - din punctul de vedere al conținutului - ca profesor exprimă calitatea determinantului, ca un profesor numai determină calitatea determinantului, ci doar asemănarea, prin comparație, cu calitatea respectivă în sine. Din punct
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Diaconescu a propus termenul de complement al calității. Acest așanumit complement al calității se aseamănă formal cu circumstanțialul comparativ, deosebirea dintre aceste două determinări realizându se prin analiza comparativă a unor exemple ca următoarele: el vorbește ca profesor și el vorbește ca un profesor. Astfel, dacă - din punctul de vedere al conținutului - ca profesor exprimă calitatea determinantului, ca un profesor numai determină calitatea determinantului, ci doar asemănarea, prin comparație, cu calitatea respectivă în sine. Din punct de vedere formal, așa-numitul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
lucind determină substantivul lumina și nu poate determina pe Văd, cum l-ar determina dacă s-ar referi la subiect: Văd clipind (eu). În acest caz, din urmă, gerunziul are o legătură determinativă cu acțiunea verbală fie prin continuitate fortuită: vorbește râzând, fie prin una cauzală: merge șchiopătând. Pe de altă parte însă, în: Văd lumina lucind, gerunziu atributiv lucind are și un sens adverbial, exprimând o circumstanță care oglindește nu o însușire directă a acțiunii verbale - ca în: privesc clipind
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un participiu pasiv (fenomen marcat ca în exemplul (1) prin apariția auxiliarului pasiv în subordonată). Când însă un dublu subordonat simultan dintr-o structură cu verb impersonal este exprimat printr-un substantiv, adjectiv, pronume și numeral, atunci nu mai putem vorbi despre realizarea procesului de pasivizare, iar verbul din subordonata subiectivă se prezintă ca unul activcopulativ. Spre exemplu: (1) Se arată / că articolul este un studiu reușit. Articolul se arată un studiu reușit. (2) S-a dovedit / ca aprecierea să fie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
apropie de impersonal când subiectul construcției este nedefinit. (În structura de adâncime, aspectul dat se observă în etapa de suprimare a agentului.) Această corelație între valoarea impersonală și cea pasivă este specifică doar verbelor tranzitive când nominalul este nonpersonal. Se vorbește chiar despre o fuziune a celor două valori (impersonală și pasivă) cu cea obiectivă. Conform autoarei Elena Petrina, fenomenul în discuție are loc o dată cu „transferul caracterului personal al subiectului logic asupra celui gramatical”. Spre exemplu: Cartea mea se vrea preventivă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. S-a vorbit și despre posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un verb impersonal. Regent nominal poate fi substantiv sau construcții echivalente ( sintagme/articol adjectival +adjectiv/ propoziții), apoi pronume și numeral. Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de moment, că ai primit o apreciere care se concretizează într-un premiu, ci să vezi în asta un motiv pentru a stărui mai insistent în munca ta, ca săți împlinești idealul pe care ți l-ai format. Și când vorbesc de muncă, nu trebuie înțeleasă munca în sensul vulgar, pentru că întreaga creație, întreaga activitate a omului întru devenirea în umanitate înseamnă muncă. Muncă intelectuală, muncă fizică, muncă de toate tipurile, dar fără muncă nu e posibil, oricum. Dumneavoastră ce țintă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
domeniul acesta și din cauza aceasta, cum am spus și în prima parte a Conferinței Naționale de Estetică, pe care am avut-o la Universitatea „George Bacovia”, aproape că nici în universități nu se dă atenția cuvenită esteticii, ca să nu mai vorbesc de celelalte aspecte sau domenii ale culturii, unde, practic, nu se face nimic. Nu vreau să se simtă cineva dintre colegii mei sau dintre alții mai tineri ofensat la această afirmație, dar acesta este adevărul. La Bacău avem însă privilegiul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
alte posibilități de exprimare. În acest context sunt lucrări pe care toată viața le reiei, la revezi, le îmbogățești, iar altele care și-au încheiat ciclul îndată ce le-ai definitivat. Ce ați putea propune pentru arta monumentală a Bacăului? Se vorbește de un punct nevralgic al orașului, de ansamblul de drumuri naționale care se întretaie. În această situație, important nu e să faci o statuie - cea a lui Bacovia, deși foarte reușită, este izolată într-un spațiu imens -, ci un ansamblu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
schimbat. Asta mă face să mă simt acolo, ca acasă, ca un al doilea oraș în care marchez momentele importante ale stagiunii muzicale. Din câte știu, Gorizia nu e singurul oraș unde sunteți curtat, așa că v-aș ruga să ne vorbiți și despre celelalte prezențe în peninsulă. Mai pot aminti concursurile internaționale de la Cantu și Varalo, unde sunt implicat de 10 ani, iar în ultimii doi ani am participat și la Concursul Internațional de Pian la Mezia Terme, la un alt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
bulversare a tuturor valorilor, când se încearcă tot felul de reevaluări, de reanalizări, de impunere a unor valori discutabile. V-aș propune în atenție un fenomen care pe mine mă interesează în mod deosebit în contextul discuțiilor noastre și am vorbit de el și în plen, și aici, la întâlnirea de după-amiază, când s-au lansat cărțile. Mie mi se pare că din ce în ce intelectualii noștri, mai tineri sau mai în vârstă, încep să înțeleagă că această sincronizarea a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
înțeleagă că nici noi nu suntem așa marginali culturii universale, ci din contra, am fost în toate timpurile în acest context. Am fost, e adevărat, dar n-am știut să ne impunem... Noi nu știm să ne facem cunoscuți, așa cum vorbeau și colegii din domeniul artelor și care ne semnalau fenomene ce ne îngrijorează. Dumneavoastră ați făcut o panoramare a valorilor filozofiei universale în lucrările deja publicate, dar, pornind de la realitatea românească, avem sau nu avem o școală de filozofie? Unii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
logică, în științe. E drept, în științe și în literatură s-au mai clarificat lucrurile, depășind perioada în care istoria literaturii române se preda după niște broșurele ale lui Vitner sau ale altora. Erau, de exemplu, în cursurile unde se vorbea de Eminescu, treipatru pagini despre opera lui și douăzeci de pagini despre descrierea condițiilor social-economice. Or, asemenea ideologizare a constituit o frână în afirmarea obiectivității în aprecierea istoriei literaturii, istoriei științei, istoriei filozofiei. Dacă, însă, în istoria literaturii, în istoria
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe care o întâlneam și la alții, în alte spații ale Europei: în Franța, Germania, Italia, iar studiile astea sunt fapte, fapte de aproape jumătate de veac, care contrazic această tăgăduire a existenței unei școli filosofice românești. De ce să nu vorbim de școală? Cum vorbim de școală de matematică, de biologie, de literatură, de teorie literară, ș.a.m.d., putem vorbi, cred, după epoca Maiorescu și Eminescu, și de o școală de filozofie. Eu îi pun la un loc ca preocupări
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și la alții, în alte spații ale Europei: în Franța, Germania, Italia, iar studiile astea sunt fapte, fapte de aproape jumătate de veac, care contrazic această tăgăduire a existenței unei școli filosofice românești. De ce să nu vorbim de școală? Cum vorbim de școală de matematică, de biologie, de literatură, de teorie literară, ș.a.m.d., putem vorbi, cred, după epoca Maiorescu și Eminescu, și de o școală de filozofie. Eu îi pun la un loc ca preocupări, deși Eminescu nu a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fapte, fapte de aproape jumătate de veac, care contrazic această tăgăduire a existenței unei școli filosofice românești. De ce să nu vorbim de școală? Cum vorbim de școală de matematică, de biologie, de literatură, de teorie literară, ș.a.m.d., putem vorbi, cred, după epoca Maiorescu și Eminescu, și de o școală de filozofie. Eu îi pun la un loc ca preocupări, deși Eminescu nu a făcut neapărat filozofie, dar prin ceea ce a făcut el, prin reflecțiile lui, prin modul în care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pentru că a scris Existența tragică. Spre deosebire de ceilalți, Blaga a încercat, totuși, să construiască un sistem... Exact aici voiam să ajung și să spun că ideea de școală filozofică românească se justifică cu atât mai mult, cu cât cred că putem vorbi de trei construcții sistematice: Rădulescu-Motru, care o începe mai devreme, Lucian Blaga - unde lucrurile sunt aproape unanim acceptate, și Mircea Florian, a cărui Recesivitatea ca structură a lumii ne arată nu numai o intenție, ci o realizare sistematică. Avem, așadar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că puneau în evidență linia marxistă la nivelul marelui anonim, dar concluzia e că nu știm să ne popularizăm. Și mai există ceva care mi-a provocat adesea amărăciune: sunt colegi din diverse domenii care, atunci când merg în străinătate, nu vorbesc ce trebuie și nu numai despre filozofie. Dar acesta e un capitol care ține de anumite deprinderi rele ale românilor... Să mai moară și capra vecinului... Mi se pare că ar trebui să ne mai restructurăm în această direcție. Sper
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]