168,373 matches
-
state mai multă securitate energetică. Sunt evidente și eforturile Poloniei de a se transforma într-un hub energetic la nivel regional, între nordul scandinav, țările baltice și țările central și est europene. V4 depune eforturi susținute pentru a-și asigura securitatea surselor energetice atât în raport cu vecinătatea estică, cât și cu cea vestică. Cele patru țări ale grupului V4 au înaintat Comisiei Europene o solicitare, bazată chiar pe normele Uniunii Europene, prin care au cerut cu fermitate ca produsele alimentare comercializate pe
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
În același timp, ridicarea totală a barierelor de pe piața muncii din UE e una din cerințele clar exprimate de țările V4. Mesajul principal al țărilor Vișegrad pare să fie acela că o ordine bazată pe Piața Unică Europeană și pe securitate poate constitui o alternativă viabilă la diferențele sociale și identitare dintre vechea și noua Europă, diferențe care pot genera riscul fracturării proiectului european, mai ales în actualul context, încă încărcat de Brexit, de valul de imigranți, de insecuritatea generată de
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
Europă, diferențe care pot genera riscul fracturării proiectului european, mai ales în actualul context, încă încărcat de Brexit, de valul de imigranți, de insecuritatea generată de înmulțirea atentatelor teroriste, de focarele de conflic de la granița de est a Uniunii Europene. Securitate și economie cer țările Vișegrad. Uniformizare și prerogative mai mari pentru instituțiile europene clamează țările din nucleul dur al vechii Europe. Sunt oare conciliabile cele două viziuni? Încă nu știm ce ne va aduce viitorul. Ceea ce știm, însă, sigur este
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
cel mai înalt nivel la Beirut, ea a rostit un discurs emoționant, cerând protejarea creștinilor din Orientul Apropiat. Marine Le Pen îl sprijină în mod deschis pe președintele sirian Bachar al-Assad, considerându-l singurul lider din Siria capabil să asigure securitatea minorităților. Într-o Franță măcinată de mulți ani de valuri de migrație neincluse cultural, care nu a reușit să rezolve problematicile complicate ale periferiilor sociale, scenariile cele mai plauzibile pentru alegerile prezidențiale indică accederea în turul al doilea a candidatului
Provocările anului 2017 – Europa, încotro? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296492_a_297821]
-
vor avea efect asupra a aproape 500 de milioane de locuitori ai bătrânului continent. Și pentru a încheia într-o notă optimistă, „Europa First” este concluzia la care am putea ajunge după declarațiile principalilor actori de la recent încheiata Conferință pentru Securitate desfășurată la München. Uniunea Europeană pare că vrea să preia rolul SUA de lider al ordinii globale liberale, propunându-și să investească în apărare, viziune de sorginte germană, conform căreia marile state europene ar putea să conducă nu numai economia continentului
Provocările anului 2017 – Europa, încotro? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296492_a_297821]
-
preocupantă din Est, mai precis Ucraina și Turcia, dar și marea incertitudine apărută dinspre Vest, de la o Americă al carei nou președinte vede în UE „un consorțiu birocratic” care, de acum înainte, va trebui să plătească pentru a-și garanta securitatea. Să mai adăugăm, în aceeași notă dramatică, și alte câteva sfidări - valul de populism și suveranism asociat cu euroscepticismul emergent din diverse puncte ale continentului. Toate aceste tendințe antieuropene, în ultimă instanță, converg către un antiintegraționism pe care urmează să
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
James Kirchiek scria în recenta sa carte, intitulată chiar „The End of Europe”: “Divizată în patru, Uniunea Europeană nu va mai putea dăinui mult”, întrucât, explica el, axa Nord-Sud e divizată pe criterii de dezvoltare, iar axa Est-Vest pe criterii de securitate (inclusiv în ce privește poziționarea față de Rusia). Iar noul ambasador american la Bruxelles, Ted Malloch, e și mai dur în afirmatii: „Am avut deja funcții diplomatice în trecut care mi-au permis să ajut la doborârea URSS. Acum, poate că e nevoie
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
încredere, aceasta fiind chiar mai presus decât toate acordurile semnate și de toate guvernările perindate prin palate. Și totuși... Unul dintre marile scandaluri de spionaj ale istoriei foarte recente are în centru urmărirea cancelarului german Angela Merkel de către Agenția de Securitate Națională americană (NSA), care a ascultat telefonul mobil al liderului de la Berlin (peste un deceniu, după cum arată presa internațională) și, din păcate, asta s-a aflat. Mai mult, unele scurgeri de documente în mass-media au fost de natură să reflecte
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
de atât: la finele aceleiași luni iunie 2015, publicația „International Business Times” cita Casa Albă, care respingea acuzațiile că NSA l-ar fi spionat, printre alții, pe actualul președinte francez François Hollande. Ned Price, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, încerca „să liniștească apele” declarând că „nu desfășurăm operațiuni de supraveghere în străinătate decât dacă există un obiectiv de securitate națională specific și justificat. Acest lucru este valabil atât pentru cetățenii obișnuiți, cât și pentru liderii mondiali
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
spionat, printre alții, pe actualul președinte francez François Hollande. Ned Price, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, încerca „să liniștească apele” declarând că „nu desfășurăm operațiuni de supraveghere în străinătate decât dacă există un obiectiv de securitate națională specific și justificat. Acest lucru este valabil atât pentru cetățenii obișnuiți, cât și pentru liderii mondiali. Nu vizăm și nu vom viza comunicațiile președintelui Hollande”. Același oficial a refuzat însă să comenteze alte dezvăluiri asemănătoare, despre spionajul american țintindu
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
Sarkozy, ca și pe miniștrii de Finanțe François Baroin sau Pierre Moscovici. Din nou speculațiile pe marginea dezvăluirilor interceptărilor au curs râuri... La rândul său, François Hollande a reacționat imediat și ferm, convocând... o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate al țării. Pentru a fi salvate aparențele, firește, întrucât politicieni francezi de marcă susțin că au știut demult că SUA a folosit mijloace tehnice pentru a le intercepta convorbirile. „Nu suntem naivi. Acestea fiind spuse, apare problema relației de încredere
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
între aliați, alte scurgeri de documente arătau, aproape în același timp, amploarea spionajului francez la adresa aliaților la care se făcea apel. Mai exact, o investigație a publicației „ Le Nouvel Observateur” a dus la descoperirea faptului că Directoratul General francez pentru Securitate Externă (DGSE) a spionat comunicațiile internaționale prin intermediul unei rețele secrete de cabluri submarine care leagă Europa de restul lumii. Mai exact, fostul președinte Nicolas Sarkozy a autorizat DGSE să lanseze o operațiune complexă (și secretă) de spionaj asupra comunicațiilor globale
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
topografie, aceleași metode; dar totuși, cu două diferențe majore: întâi, că, în ianuarie 1941, chiar se petrecuse o reglare de conturi între legionari și Antonescu, în al doilea rând că, în 1990, nu armata, ci minerii mânați de forțe de securitate și diversiune au încercat zdrobirea opoziției. Minerii și mai ales cei care îi manevrau au avut trei ținte principale: decapitarea simbolică a societății civile - studenți, ziare și ziariști, trecători care aveau aerul de a fi „golani”, intelectuali îndeobște - culminând cu
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
temelor fundamentale ale interesului național. Forțele reacționare care triumfaseră temporar prin mineriada din 1990 nu puteau accepta un atare consens. Mineriadele au fost reacții instinctive ale celor mai conservatoare forțe din societatea românească, în frunte cu clicile de moștenitori ai Securității și nomenclaturii, care aveau nevoie de eliminarea oricărei concurențe occidentale, ca și de strivirea opoziției politice. Nu au reușit integral, dar nici nu au fost integral învinse, cel puțin până la ultima mineriadă, cea din iarna lui 1999, care nu a
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
transcrise din dosarele aflate în Arhiva CNSAS. În partea finală a cărții, Stela Covaci a republicat câteva poezii ale lui Nichita Stănescu rămase în posesia ei și un album de fotografii și acte de familie. Am citit destule dosare de Securitate (nu mai departe decât în numărul trecut al României literare Ioana Diaconescu ne-a oferit câteva mostre!) ca să pot face în însemnările de față două-trei aprecieri cu caracter general în privința lor. Știam mai demult, încă de la Cartea albă a Securității
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
Securitate (nu mai departe decât în numărul trecut al României literare Ioana Diaconescu ne-a oferit câteva mostre!) ca să pot face în însemnările de față două-trei aprecieri cu caracter general în privința lor. Știam mai demult, încă de la Cartea albă a Securității întocmită de Mihai Pelin, că scriitorii s-au numărat printre „favoriții” instituției cu pricina. Și nu doar cei care erau disidenți sau transfugi. Numeroși sunt și scriitori care, în mod normal, n-aveau de ce să fie urmăriți sau ascultați. M-
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
că scriitorii s-au numărat printre „favoriții” instituției cu pricina. Și nu doar cei care erau disidenți sau transfugi. Numeroși sunt și scriitori care, în mod normal, n-aveau de ce să fie urmăriți sau ascultați. M-am întrebat adesea de ce Securitatea considera necesară cheltuiala cu aceștia din urmă. Răspunsul revine la o altă întrebare și anume de ce Securitatea îi considera pe scriitori elemente atât de ostile și de primejdioase. Există o anumită discrepanță între actele și, aproape numai, vorbele majorității scriitorilor
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
sau transfugi. Numeroși sunt și scriitori care, în mod normal, n-aveau de ce să fie urmăriți sau ascultați. M-am întrebat adesea de ce Securitatea considera necesară cheltuiala cu aceștia din urmă. Răspunsul revine la o altă întrebare și anume de ce Securitatea îi considera pe scriitori elemente atât de ostile și de primejdioase. Există o anumită discrepanță între actele și, aproape numai, vorbele majorității scriitorilor și riscurile presupuse de regim. Discrepanța e frapantă în cazul lui Nichita Stănescu. Nu numai că marele
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
în cazul lui Nichita Stănescu. Nu numai că marele poet nu și-a manifestat niciodată public nemulțumirea sau, cu atât mai puțin, ostilitatea, dar a făcut destule gesturi de obediență, în viață, ca și în operă, ca să nu dea motive Securității să-i deschidă dosar în mai 1970 și, închizându-l în ianuarie 1975, să-i instaleze în locuință, doi ani mai târziu, un sistem de ascultare (T.O.). Se pot da două explicații. Una, că era vorba de cel mai
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
-l în ianuarie 1975, să-i instaleze în locuință, doi ani mai târziu, un sistem de ascultare (T.O.). Se pot da două explicații. Una, că era vorba de cel mai important poet al vremii, de a cărui eventuală influență Securitatea se temea, a doua, că în preajma lui se afla necontenit o liotă de scriitori români și străini, care îi puteau în orice clipă difuza cea mai mică iritare la adresa regimului. Chiar și așa, rămâne greu de înțeles stricta lui urmărire
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
doua, că în preajma lui se afla necontenit o liotă de scriitori români și străini, care îi puteau în orice clipă difuza cea mai mică iritare la adresa regimului. Chiar și așa, rămâne greu de înțeles stricta lui urmărire ani la rând. Securitatea era ticăloasă, nu imbecilă: trebuie să-i fi fost limpede că poetul nu prezintă nici un pericol pentru regim. Mai mult, că poate fi lesne înfricoșat sau manipulat. Și atunci? Să fi fost preocupată de a-și dovedi permanent utilitatea, ca
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
cu ce nimicuri s-au ocupat vreme de decenii zecile de gradați, de la locotenenți la generali, vârându-și cizmele în intimitatea unui poet care trăia exclusiv în lumea fantasmelor lui. Aurel Covaci merita într-o măsură ceva mai mare supravegherea Securității. Nu am cunoștință, și Stela Covaci nu ne lămurește, ce împortanță aveau întâlnirile lui cu Alexandru Zub și cu alții de la finele anilor 1950, care i-au condus la arestare și condamnare. Din perchiziții și anchete, nu rezultă mare lucru
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
Zub și cu alții de la finele anilor 1950, care i-au condus la arestare și condamnare. Din perchiziții și anchete, nu rezultă mare lucru. Procesul-verbal din 14 martie 1958, cu ocazia perchiziționării domiciliului, nu îndrituia câtuși de puțin organul de Securitate să tragă concluzia deținerii unor documente compromițătoare. N-am spațiul necesar ca să-l reproduc. Îl găsiți (dacă găsiți cartea Stelei Covaci, editată într-un tiraj confidențial!) la paginile 160-162. Între alte învinuiri aduse lui Aurel Covaci este și aceea de
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
dar că posedă (atenție!) 1500 de volume, o somieră, un birou de brad, două scaune, două costume de haine, o pereche de pantofi maron, două fiare de călcat electrice, un primus, două geamantane și două damigene. Declarația dată ofițerului de Securitate, care semnează indescifrabil procesul-verbal, sună - probabil cu intenție - urmuzian. Dacă Urmuz s-ar fi aflat, ca și Gyr, în închisoare, e posibil ca ofițerul să-și fi dat seama de intertextualitate. Norocul lui Aurel Covaci, care, în final, își certifică
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
îi reda stupefacția ominoasă pe care i-o provocase etosul legionar. Ce a urmat apoi ține de destinul aparte al acestei cărți: devenită principalul cap de acuzare în procesul intentat lui Dinu Pillat în 1959, cartea a dispărut din arhivele Securității, sau mai bine spus s-a rătăcit la propriu, pierzîndu-și urma. E plauzibil ca, scos din arhiva și dus într-o bibliotecă privată, manuscrisul să fi stat acolo decenii la rînd, spre a fi citit, ca o delectare de rafinament
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]