168,335 matches
-
-o era profesoară la Conservatorul din Geneva și după ce am înregistrat cam tot ce s-a scris mai greu pentru fagot pentru un CD cu această formidabilă artistă, ea mi-a propus să facem și Enescu, despre care eu îi vorbisem mult, despre care auzise, dar nu cântase încă și e păcat că Filarmonica din Londra n-a făcut o lucrare de Enescu. Motivul, după cum vă dați seama, e pentru că, de fapt, lucrările lui Enescu, de la simfonii în sus, chiar și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
deosebit de interesant pentru muzeu să aibă în arhivă un asemenea lucru. Deci, trebuie cultură, trebuie bun simț. E un om de mare rafinament, așa cum a fost și George Enescu. Un om de un caracter extraordinar, un om care n-a vorbit niciodată cu invidie de nimeni, ci dimpotrivă, a vorbit cu bunătate, a lăudat, a ajutat pe cine a putut, în general a ajutat oameni de talent. Dar iată că am vorbit numai despre Enescu. Sunt cu atâtea partituri în cap
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
asemenea lucru. Deci, trebuie cultură, trebuie bun simț. E un om de mare rafinament, așa cum a fost și George Enescu. Un om de un caracter extraordinar, un om care n-a vorbit niciodată cu invidie de nimeni, ci dimpotrivă, a vorbit cu bunătate, a lăudat, a ajutat pe cine a putut, în general a ajutat oameni de talent. Dar iată că am vorbit numai despre Enescu. Sunt cu atâtea partituri în cap, în fiecare săptămână fac alt concert. Acesta e și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de un caracter extraordinar, un om care n-a vorbit niciodată cu invidie de nimeni, ci dimpotrivă, a vorbit cu bunătate, a lăudat, a ajutat pe cine a putut, în general a ajutat oameni de talent. Dar iată că am vorbit numai despre Enescu. Sunt cu atâtea partituri în cap, în fiecare săptămână fac alt concert. Acesta e și avantajul și dezavantajul filarmonicii, are câte o... premieră în fiecare săptămână, iar dirijorul are mai multe. Pe când teatrul, o premieră, pe care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Sovietică și lam auzit cântat de Sofia Rotaru. Stilul nostru, cu iz popular, îl face însă și mai îndrăgit. Fiindcă ați dus vorba de turneele întreprinse peste hotare, aș vrea să ne oprim puțin asupra lor. Mai exact spus,să vorbiți cititorilor despre viitoarele deplasări, pentru că succesele repurtate până acum se cunosc deja. Peste câteva zile voi pleca în Grecia, cu Ansamblul Folcloric al C.C. al U.T.C., iar între 1417 octombrie voi fi în Uniunea Sovietică, împreună cu Savoy. În ianuarie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Titircă... a surprins lumea teatrală, piesa având un ecou impresionant. Cum v-ați gândit să faceți acest joc? Ca editor, dar și prin preocupările mele de teoria dramei și ca teoretician am aprofundat lecțiile teatrului. Subiectele teatrale de care am vorbit au abordat marile lecții ale teatrului pe care am vrut să le învăț, acolo unde el s-a constituit ca valoare și perenitate. I.L. Caragiale intrând în vizorul meu de editor, am dat publicității unul dintre caietele berlineze ale dramaturgului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
preajmă ne așteptam să urcați la tribună și să dați glas trăirilor legate de amiciția cu distinsul dumneavoastră profesor, vă întreb: Ce v-a împiedicat să faceți pașii până la microfon? Domnule Cornel Galben, am avut întotdeauna o jenă de a vorbi despre foștii mei profesori din timpul liceului, dar mai ales din facultate. Care sunt motivele acestei rețineri? Mă obsedează de o viață versul acesta al lui Eminescu, din Scrisoarea I, „Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el”. Nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
profesori din timpul liceului, dar mai ales din facultate. Care sunt motivele acestei rețineri? Mă obsedează de o viață versul acesta al lui Eminescu, din Scrisoarea I, „Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el”. Nu cred însă că, vorbind despre profesorul și prietenul Eugen Simion, v-ați fi „lustruit”, cum au făcut o parte dintre cei ce au confundat laudatio cu lauda de sine. Spre deosebire de ei, îl cunoșteați încă din anii tinereții... Pe Eugen Simion l-am cunoscut mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
face cu mare satisfacție, spre deliciul nostru. Când făceam și autori neimportanți din punct de vedere estetic, el avea o vorbă: „În viața noastră, singurul curaj este curajul estetic în artă și nu cel politic”. Și nu întâmplător, el ne vorbea - nici nu prea era voie - despre Eugen Lovinescu. Mai trecând anii, își va lua și o teză de doctorat cu Eugen Lovinescu. La festivitatea de la Bacău a și declarat, de altfel, că, după Ibrăileanu, a fost tentat de cunoașterea operei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în comisia de bacalaureat din vara lui ’83, an în care s-a dat la teză Marin Preda. Corectam lucrările cu un coleg, n-aș vrea să-i spun numele, care a început să-i depuncteze pe elevi pentru că aceștia vorbeau altfel despre Moromeții, volumul II, nesusținând că acesta descria evoluția satului tradițional 131 românesc sub lumina binefăcătoare a socialismului epocii de aur. Acei elevi mergeau pe ideea că satul românesc tradițional din primul volum s-a alterat întratât încât romanul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
au fost înființate pe moșia boierului Suțu în anul 1864” și alte asemenea inadmisibile erori și confuzii. A lipsit, probabil, mediul prielnic pentru o corectă informare și cunoaștere, astfel încât despre un istoric al satelor noastre întocmit anterior nu se poate vorbi. Pentru alcătuirea lucrării de față ne-am folosit de documentele scrise și editate, cât și de cele aflate în fondurile arhivistice centrale și locale, încă inedite, de izvoare narative, surse ce ne-au fost puse la îndemână cu multă bunăvoință
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
economică din satul românesc „tratează numai câte una din aceste probleme”, informațiile fiind împrăștiate, lipsite de coeziune și continuitate, „așa încât, despre o bibliografie a studiilor istorice privind satul moldovean și evoluția lui sub toate aspectele, în timp, nu se poate vorbi încă”. Cauza neîmplinirii ar consta în lipsa, apoi raritatea și precaritatea documentară, sub aspectul cantității și calității informațiilor, impedimente invocate și de către alți preopinenți în problemă. Apreciem că nu trebuie acceptată, în cazul satelor noastre, concepția potrivit căreia acolo unde nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sus. Alexandru I. Gonța, în monografia sa dedicată satului medieval din Moldova, pune întrebarea „Cât teren era destinat unui sat sau unei judecii ?“, și răspunde astfel: „Nu știm și nu vom putea afla din actele publicate până în prezent”. Același cercetător, vorbind de tradiția moldovenească potrivit căreia suprafața unui sat, cu moșia aferentă, ar fi cuprins teren „cât putea înconjura un călăreț din zori și până în seară” (apreciere tradițională întâlnită și de noi cu ocazia unor investigații în satul Torcești, transmisă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vestigiile arheologice propriu-zise, ci posibilitatea și necesitatea de a face o „reconstituire în principiu și un control al trecutului unei vieți sociale sătești pe calea analizei rămășițelor sale materiale concretizate în structurile sale teritoriale”. Este ceea ce am încercat să sugerăm vorbind despre hotare și teritorializare în cazul concret al obștii Umbrăreștilor, și ceea ce vom face, în continuare, discutând despre faze de existență prelungită a devălmășiei din respectiva obște sătească. 4. Devălmășia, ca entitate în timp Devălmășia a fost forma cea mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
abia am scăpat”. A fost făcut un izvod (notă) de „cei foarte semeți și obraznici oameni răzăși”, în fruntea listei fiind chiar vornicul satului, un anume Anghel, posibil descendent din neamul Perjeru, din satul Salcia de azi. Împlinirea, de care vorbesc mătcașii, consta în luarea forțată a unor capete de vite, ale lor, care nu acopereau, ca valoare, suma răscumpărării, de unde și perseverența umbrăreștenilor de a cere să fie despăgubiți în totalitate. În cele din urmă, răzeșii din Umbrărești au reintrat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apreciază istoricul gălățean Paul Păltânea, a aparținut timp de secole familiilor ce s-au perindat la stăpânirea Torceștilor, nume de care se leagă toate fragmentele documentare reproduse. Cum satul Torcești, atât cel propriu-zis, cât și Slobozia-Torcești despre care am mai vorbit, se află actualmente, ca și în străvechime, pe teritoriul comunei Umbrărești, apreciem că și locul în discuție trebuie situat prin partea de vest a pădurii numită de localnici Balș, unde este atestată existența pârâului sau gârlei cu numele Bârlovița, hidronim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făcut vreun schimb cu deținătorii Boțârlăului, unde îl aflăm stăpânind cam în aceeași perioadă. Din jurul acestei date se pierd informațiile documentare privitoare la Umbrăreștii de la vest de apa Siretului, păstrându-se doar mențiuni din care rezultă stăpânirile anterioare. Fiindcă am vorbit despre urmașii lui Gavril Conachi, considerăm oportun să corectăm câteva erori genealogice mai vechi precum: 1- „Costache și Vasile, după întoarcerea lor de la Viena, se îmbolnăviră și muriră în vârsta tinereții, necăsătoriți”. Dacă pentru Costache afirmația că a murit necăsătorit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
piatră /cărămidă/ încăpătoare pe această moșie”, obligație neîndeplinită până la data procesului, deci între 1860-1865, durata lui, „găsindu-se pe moșie numai casele vechi și acestea aproape de desăvârșita lor ruinare”. Era vorba, desigur, de vechile case ale Costăcheștilor, despre care am vorbit mai sus. O eventuală ipoteză cu privire la construirea caselor de aici, în timpul stăpânirii lui Gavril Conachi, trebuie exclusă pe temeiul că, dacă s-ar fi făcut așa ceva, s-ar găsi însemnările de cheltuieli în cunoscutele sămi și nu s-ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suprafață de 378 fălcii, a fost expropriată și atribuită apoi țăranilor clăcași din satele Siliștea, Tămășenii și Slobozia (Bozieștii), în total 130 de familii împroprietărite. Despre reforma agrară din 1864, despre modul cum s-a aplicat legea la Umbrărești, vom vorbi mai încolo. Deocamdată să reținem că, după expropriere, boieroaica rămâne să stăpânească în continuare o suprafață de peste 2.300 fălcii, așa după cum se poate constata din datele publicate în „Gazeta de Galați” din 20 septembrie 1891, cu prilejul scoaterii la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei comunități umane cu numele Torcești și cu varianta turciți, variantă păstrată în amintirea localnicilor din satul de mai târziu, Siliștea, cât și a celor din Umbrăreștii-răzeși. Nu avem în vedere „Torcești nepoții lui Bilăiu”, nici satul despre care vom vorbi, ci un altul pomenit în actele de pe timpul stăpânirii Umbrăreștilor de către marele vornic Gavril Conachi. Indubitabil că numele satului, despre care ne vom ocupa în cele ce urmează, este de origine turanică și a fost adaptat de la un Torca, asemenea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotare distincte, cu identitate nouă, sub nume de Torcești. În susținerea acestei afirmații pot fi aduse câteva argumente legate de structura teritorială și onomastică identică ambelor comunități, a numeroase interferențe de interese și relații între ele de-a lungul timpului. Vorbind despre delimitarea teritorială a obștilor sătești, reputatul istoric medievist P. P. Panaitescu arată cum „de la o vreme foarte depărtată se făcuse o împărțire precisă a pământului între obști” și că, deși hotarele se fixau „pe temeiul limitelor naturale topografice”, nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era datoria -, partea lui de ocină, „toată câtă să va alege din sat din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei părți din satul vecin Fântânele (Bucești), ci mai mult ca sigur că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
biserica satului Slobozia-Torcești, acesta fiind arătat cu biserică având tot hramul pomenit. Torceștii, după ce în 1831 erau înregistrați cu biserică, ce prăznuia pe Sfinții Apostoli, în 1845 se înscrie cu hramul „Intrarea în Biserică”. Despre biserici și slujitorii lor vom vorbi mai pe larg, într-un alt loc din această lucrare. Datele de la rubrica anului 1898 au fost culese dintr-o lucrare statistică întocmită de preoții parohiilor de pe teritoriul comunei Umbrărești. Credem că numărul de familii înscrise corespunde sau este foarte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că, în perimetrul acestei diversități, unele îndeletniciri luau o parte mai mare de timp, altele erau sporadice și pe sezoane ori accesibile unui grup restrâns de oameni specializați în anumite practici sau meserii, astfel încât e de înțeles de ce se va vorbi, stabili și defini în cadrul acestei diversități ca una fiind și „ocupația de bază” sau „profesiunea” cutărui și cutărui individ. 1. Agricultura În satele umbrăreștene, ca în majoritatea așezărilor din împrejurimi și din țară, ocupația principală a oamenilor a fost aceea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
etc., pe de altă parte. Punctul de pornire al distincției dintre preocupări și al optării pentru practicarea consecventă a unei anumite îndeletniciri a fost determinat, printre altele, de înclinațiile native ale indivizilor. Existența din cele mai vechi timpuri, de când putem vorbi de o activitate productivă umană, a meșteșugurilor și implicit a meșteșugarilor, se poate demonstra prin piese arheologice de vădit rafinament, cât și prin urmele de la locuințele de suprafață, ce vorbesc prin ele însele că nu puteau fi realizate decât de către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]