173,125 matches
-
Salvamont este la nivelul Masivului Ceahlău, în stațiunea Durau Există totuși un numar de cabane și cantoane forestiere. Sunt în partea de nord "comună Ostra și Mănăstirea Slatina (acces auto), precum și comunele Malini sau Borca", în partea centrală "Mănăstirea Neamțului (acces auto), Agapia și Mănăstirea Văratec (acces auto), precum și Târgu Neamț", iar de sud "municipiul Piatră Neamț (acces auto și feroviar)".
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
în stațiunea Durau Există totuși un numar de cabane și cantoane forestiere. Sunt în partea de nord "comună Ostra și Mănăstirea Slatina (acces auto), precum și comunele Malini sau Borca", în partea centrală "Mănăstirea Neamțului (acces auto), Agapia și Mănăstirea Văratec (acces auto), precum și Târgu Neamț", iar de sud "municipiul Piatră Neamț (acces auto și feroviar)".
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
forestiere. Sunt în partea de nord "comună Ostra și Mănăstirea Slatina (acces auto), precum și comunele Malini sau Borca", în partea centrală "Mănăstirea Neamțului (acces auto), Agapia și Mănăstirea Văratec (acces auto), precum și Târgu Neamț", iar de sud "municipiul Piatră Neamț (acces auto și feroviar)".
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
accesibili în primul rând rutier (circumferențial, cu excepția laturii de vest), dar și feroviar (în nord, sud și sud-vest) și de la distanță aerian. Zona de vest este cea mai vitregită, fiind lipsită în cea mai mare parte atât de drumuri de acces modernizate cât și de rețea feroviară. Masivul este deservit de o rețea de drumuri construite atât pe structura de suport a DN15 cât și a DN2 respectiv DN12. Masivul este circumscris astfel: Centura de căi de acces modernizate care înconjoară
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de drumuri de acces modernizate cât și de rețea feroviară. Masivul este deservit de o rețea de drumuri construite atât pe structura de suport a DN15 cât și a DN2 respectiv DN12. Masivul este circumscris astfel: Centura de căi de acces modernizate care înconjoară munții se continuă - cu excepția părții de vest - cu drumuri în general modernizate în partea terminală a axialelor văilor pe distanțe variabile, continuate ulterior de drumuri forestiere accesibile în mare parte. Acestea parcurg în general văile până aproape de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
continuă - cu excepția părții de vest - cu drumuri în general modernizate în partea terminală a axialelor văilor pe distanțe variabile, continuate ulterior de drumuri forestiere accesibile în mare parte. Acestea parcurg în general văile până aproape de obârșie, în partea vestică oferind acces până pe cumpene orografice înalte Nu există drumuri publice (cu excepția unora forestiere) care să traverseze masivul dintr-un capăt în altul. Chiar și pentru cele modernizate, în ansamblu nu este foarte bună (cu excepția DN15 și a DN2G). În vest, continuitatea DJ127
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
funcții balneoclimatice sau turistice. Activitatea turistică - slabă - este inegal repartizată, concentrându-se în principal în arealul bazinului Tarcăului și în cel limitrof municipiului Piatra Neamț. În partea de sud, acoperirea cu servicii turistice este centrată în general arealului limitrof văii Trotușului. Accesul spre asistență medicală înspre vest, este grevat de necesitatea de a traversa culmea Carpaților Orientali prin Pasul Pângărați (spre Gheorgheni și mai departe spre Târgu Mureș în zona de nord) și, respectiv prin Pasul Ghimeș (spre Miercurea Ciuc și mai departe
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Este mănăstire de călugărițe. Complexul construit din lemn este înființat în anul 2000, fiind situat la aproximativ 25 km de comuna Tarcău pe valea Tărcuței (afluent de stânga al râului Tarcău). Are hramurile Sf. Daniil Sihastrul și Acoperământul Maicii Domnului. Accesul se face pe un drum forestier. "Mănăstirea Sihăstria Tarcăului" - Este mănăstire de călugări. Situată pe valea Tarcăului, are o biserică cu hramul Duminica Tuturor Sfinților din lemn de frasin pe o fundație de piatră, ce a fost construită de către meșteri
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
a fost construită de către meșteri locali în 1833, iar turnul-clopotniță din bârne de lemn în 1868. Cu excepția catapeteasmei, nu este pictată. "Schitul Sfântul Ilie - Brateș" - Este schit de călugări situat în zona fostei vămi ungurești, având hramul Sfântului Ilie Tezviteanul. Accesul se face pe drumul forestier axial al pârâului Brateș, fiind situat la 24 km de comuna Tarcău și 11 km est de satul Brateș. "Schitul Înălțarea Domnului - Brateș" - Este un schit de călugări înființat după 1989 și construit pe o
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
1989 și construit pe o colină în mijlocul satului Brateș. La origini a fost o biserică parohială. "Schitul Bahrin" - Este schit de călugări, fiind un schit lipoveneasc de rit vechi cu hramul Sfântul Cuvios Paisie. Este situat la poalele vârfului Bahrin. Accesul se face din Piatra-Neamț pe drumul forestier axial al pârâului Doamna, continuat cu cel al afluentului de dreapta Bahrin.. "Mănăstirea Nechit" - Este mănăstire de călugări, fiind situată la capătul din amonte al satului Nechit din comuna Borlești. Biserica actuală este
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Bicazului Cheile Bicăjelului, Cheile Lapoșului, Peștera Toșorog "Valea Bistriței": "Municipiul Piatra Neamț": "Municipiul Moinești": Parcul Băi, Monumentul Dada "Valea Trotușului": Munții sunt destul de puțin cunoscuți și vizitați, având un potential încă insuficient valorificat. Lipsesc în cea mai mare parte căile de acces modernizate care să pătrundă în inima masivului (cu excepția drului asfaltat de pe valea Tarcăului). Totuși centura de căi de acces care înconjoară munții se continuă cu drumuri forestiere, accesibile în mare parte și autoturismelor de teren. Pentru conformitate, este recomandabilă obținerea
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Munții sunt destul de puțin cunoscuți și vizitați, având un potential încă insuficient valorificat. Lipsesc în cea mai mare parte căile de acces modernizate care să pătrundă în inima masivului (cu excepția drului asfaltat de pe valea Tarcăului). Totuși centura de căi de acces care înconjoară munții se continuă cu drumuri forestiere, accesibile în mare parte și autoturismelor de teren. Pentru conformitate, este recomandabilă obținerea unor informații pertinente, direct de la nivel local, despre starea reală actuală a drumurilor. Traseele care pot fi urmate sunt
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
marcate. Pe orice traseu pot fi întâlnite la distanțe maxime de 3-4 ore stâne, diverse sălașuri, cabane de vânătoare sau refugii pastorale. Singura cabană turistică este Ardeluța, situată la 24 km sud de centrul comunei Tarcău și DN15. Traseele de acces pornesc obligatoriu de pe principalele văi care limitează masivul: în special DN15 - Valea Bistriței și DN12A - Valea Trotușului, dar și DJ156A - Valea Tazlăului Mare sau (mai puțin) DJ127A (asfaltat parțial la extremități) - axial al văilor Dămucului și Văii Reci. Dintre cursurile
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de exemplu, cocoșul de munte (Tetrao urogalus), acvila țipătoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) și rîsul (Lynx lynx). Rezervația forestieră și geologică cheile Tișiței este constituită pe 307 ha și înglobează cursul inferior al văii Tișiței cu monumentalele sale chei. Accesul se face din DN2D (Focșani-Tîrgu Secuiesc, la 71,5 km de Focșani, sau 2,5 km aval de centrul satului Lepșa, pe aceeași magistrală rutieră), folosindu-se apoi traseul turistic 7. Valoarea fitogeografică a rezervației constă în numărul mare de
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
pe diguri, care conectau orașul în toate direcțiile punctelor cardinale. Digurile erau întrerupte de poduri mobile pentru a permite fluiditatea traficului acvatic. Podurile putea fi ridicate, sau chiar demontate rapid, în cazul unui atac care necesita apărarea orașului. Drumurile de acces ale orașului însuși constau din drumuri terestre dublate de canale navigabile, astfel încât oricare din punctele orașului erau acccesibile în multiple forme. Lacul Texcoco era cel mai mare din cele cinci lacuri endoreice și, ca atare, mai sărate decât alte tipuri
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
de străzi sau "tlaxilcalli". Existau trei stăzi principale, aidoma unor bulevarde, fiecare ducând direct spre cele trei drumuri majore care legau orașul de uscat. Bernal Díaz del Castillo, cronicarul conchistadorilor care au distrus Imperiul Aztec, relata că aceste căi de acces principale era destul de largi ca zece călăreți să se fi putut deplasa simultan în ambele direcții. Districtele numite "calpulli" erau împărțite în canale folosite pentru transport acvatic, fiecare dintre drumurile de "uscat" având poduri mobile de lemn care erau "demontate
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
pod din fontă aflat în serviciu pe teritoriul actual al României. Podul metalic (Podul Minciunilor) din Sibiu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare . Până la mijlocul secolului al XIX-lea, accesul în cetate se făcea printr-un tunel curbat, ce trecea pe sub un rând de case, edificate începând cu mijlocul secolului al XV-lea, care împărțeau Piața Mică în două părți.Partea nordică a acestui complex de clădiri se termina cu
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
al XV-lea, care împărțeau Piața Mică în două părți.Partea nordică a acestui complex de clădiri se termina cu un turn de apărare edificat inițial in secolul al XIII-lea, mai târziu transformat in locuințe, sub care se realiza accesul in tunel și Piața Mică. Tot pe latura nordică au existat și două accese pietonale, scări de lemn, se pare acoperite, ce flancau strada. La reconstrucția scărilor in anii 1850, doar scara de pe latura estică a fost realizată integral (Burgerstiege
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
complex de clădiri se termina cu un turn de apărare edificat inițial in secolul al XIII-lea, mai târziu transformat in locuințe, sub care se realiza accesul in tunel și Piața Mică. Tot pe latura nordică au existat și două accese pietonale, scări de lemn, se pare acoperite, ce flancau strada. La reconstrucția scărilor in anii 1850, doar scara de pe latura estică a fost realizată integral (Burgerstiege - Scara Cetățenilor), cea de pe latura vestica fiind realizată pâna la jumătate. Tunelul se termina
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
cel mai vechi așezământ paleocreștin din țara noastră, în subsolul căreia s-au găsit patru schelete. Tot aici se gaseste Biserică Sf. Atanasie sau ”Biserică îngropată”, numită așa datorită faptului că o parte a edificiului se află sub pământ. Cu acces la șoselele Tulcea-Isaccea-Măcin și Tulcea-Topolog-Vadu Oii, prin care se face legătura cu Podișul Dobrogei de Nord cu Bucureștiul, în primul caz cu bacul spre Brăila, în al doilea pe podul Vadu Oii-Giurgeni; șoseauaTulcea-Babadag-Constanța, aeroportul Tulcea (Cataloi), gară fluviala și feroviară
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
lege și declarate monumente ale naturii, cel mai vechi teritoriu din România și una din cele mai vechi din Europa, existența unor importante vestigii istorice și regionale. Tranzit spre două importante zone turistice: Delta Dunării și stațiunile de pe litoralul Mării Negre. Accesul către toate obiectivele din parc este facil, putând fi făcute cu autoturismele, fapt ce favorizează turismul de tranzit.Aceasta situație este cauzată și de faptul că posibilitățile de cazare sunt insuficiente și nu dispun de toate facilitățile necesare. Activitățile turistului
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
pentru bordelurile din Gaza și din Israel, teroriști din Hamas care au detonat obiective turistice în Sinai - hotelul din Tabba etc.) care conectau partea palestiniană din Rafah cu cea egipteană fusese declarată de către armata israeliană drept „zonă de lupte cu acces interzis”. Circumstanțele morții lui Corrie au rămas disputate. Purtătorii de cuvânt ai ISM afirmă că șoferul unui buldozer militar israelian a trecut peste ea în mod intenționat de două ori, în timp ce Corrie încerca să oprească demolarea unei clădiri civile. Raportul
Rachel Corrie () [Corola-website/Science/306363_a_307692]
-
Municipiul Cluj-Napoca are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul
TranSport în Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306400_a_307729]
-
bine de 4 km, având un relief mai monoton în partea de nord, înălțimea maximă fiind vârful Gropșoarele de 1883 metri. Din punct de vedere hidrografic trebuie amintit râul Teleajen si Pârâul Berii. Principalele locuri de cazare și puncte de acces în masiv sunt reprezentate de Stațiunea Cheia, Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș la care se poate ajunge prin Pasul Bratocea dinspre Brașov. Stațiunea Cheia dispune de două hoteluri și numeroase pensiuni, iar Complexul Muntele Roșu cuprinde cabana inițială, construită
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
de discotecă, lângă care este amplasată cabana Silva și o stație seismică. Fosta cabană ""Alexandru Vlahuță"" (cunoscută acum sub numele de ""Cabana Ciucaș"") a fost complet refăcută pe același amplasament de pe Muntele Chirușca și funcționează în regim de trei stele. Accesul se face pe un drum pietruit care urmează pârâul Berii, dar este accesibil în ultima sa parte doar pentru autoturisme cu tracțiune integrală, din cauza pantei foarte accentuate și a anrocamentului. Există o rezervație naturală cu relief ruiniform și cu o
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]