18,836 matches
-
sau tălpilor ) , erupții trecătoare pe piele , uscăciunea pielii sau mâncărime • oboseală • pierderea apetitului ( anorexie ) Aceste reacții adverse pot deveni severe ; de aceea , este important ca întotdeauna să- l informați imediat pe medicul dumneavoastră la apariția oricărei reacții adverse . Dacă sunt abordate din timp , aceste reacții adverse se pot ameliora în intensitate în timp de 2- 3 zile de la întreruperea tratamentului . Dacă aceste reacții adverse se manifestă în continuare , informați- l imediat pe medicul dumneavoastră . Acesta vă poate recomanda să reîncepeți tratamentul
Ro_1181 () [Corola-website/Science/291939_a_293268]
-
sau tălpilor ) , erupții trecătoare pe piele , uscăciunea pielii sau mâncărime • oboseală • pierderea apetitului ( anorexie ) Aceste reacții adverse pot deveni severe ; de aceea , este important ca întotdeauna să- l informați imediat pe medicul dumneavoastră la apariția oricărei reacții adverse . Dacă sunt abordate din timp , aceste reacții adverse se pot ameliora în intensitate în timp de 2- 3 zile de la întreruperea tratamentului . Dacă aceste reacții adverse se manifestă în continuare , informați- l imediat pe medicul dumneavoastră . Acesta vă poate recomanda să reîncepeți tratamentul
Ro_1181 () [Corola-website/Science/291939_a_293268]
-
4] Din acest întreg, copiii și adolescenții reprezentau o parte importantă ca „viitor al socialismului”. Problemele pe care le ridicau expunerea și participarea copiilor la forme și manifestări artistice erau tratate fie în lucrări specializate,[5] fie în lucrări care abordau mai general impactul mass-media asupra tinerilor.[6] În ambele instanțe, școala apare ca un factor stabilizator și „civilizator”, menit să ofere un cadru instituțional multiplelor forme de artă și recreere și să controleze mesajul ideologic. „Școala”, spunea Ioan Cerghit, „nu
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
Bookătăria de texte și imagini</em>, iar în curând va apărea și volumul al doilea. Reacția scriitorilor a fost înduioșătoare, au răspuns cu texte Doina Ruști, T.O. Bobe, Ana Maria Sandu, Elenă Vlădăreanu și alții. Care au fost temele abordate de acești scriitori în antologie?</b> Temele diferă, de la texte cu o ușoară tentă fantasy, la texte realiste, dar toate sunt, cum spuneam, literatura cu copii. Voi menționa o poveste care mi-a plăcut foarte mult. E un text scris
„Literatura pentru copii este un act profund subversiv” () [Corola-website/Science/295700_a_297029]
-
asupra programei curiculare, găsești numai scriitori bărbați. Astfel a început FEMRITE să facă lobby pentru un spațiu literar deschis femeilor, să promoveze scriitura femeilor și să instruiască tot mai multe femei, astfel încât să exceleze tot mai mult și să fie abordate de către orice editor. [caption id="attachment 1228" align="aligncenter" width="217"] Susținând literatura ugandeza în școlile din Uganda[/caption] Iar inițiativele voastre au primit sprijinul cuvenit sau...? Aș putea răspunde cu da și nu. Au fost anumiți oameni și instituții care
„Noi ar trebui să fim, de fapt, non-partizane, însă noi promovăm vocea femeilor, noi rupem tăcerea femeilor și consolidăm poziția lor socială...” () [Corola-website/Science/295729_a_297058]
-
să prindă treptat contur. Fără a-și propune să fie exhaustiv sau să epuizeze un anumit subiect, GAP 6 prezintă o serie de proiecte și reflecții teoretice care fac vizible: - Discursuri marginalizate asupra orientării sexuale și a identității de gen, abordate dintr-o perspectivă care se poziționează critic în raport cu discursul mainstream heteronormativ. - Critica reprezentărilor publice consumiste care privilegiază imaginea hiper-sexualizată a „femeii-accesoriu”, vizibilă doar dacă își exhibă sexualitatea. - Educația sexuală abordată din perspectivă feministă. - Discursuri artistice feministe, care critică dominația patriarhală
Lansare Gazeta de Artă Politică #6 la Teatru-Spălătorie din Chișinău () [Corola-website/Science/295772_a_297101]
-
Discursuri marginalizate asupra orientării sexuale și a identității de gen, abordate dintr-o perspectivă care se poziționează critic în raport cu discursul mainstream heteronormativ. - Critica reprezentărilor publice consumiste care privilegiază imaginea hiper-sexualizată a „femeii-accesoriu”, vizibilă doar dacă își exhibă sexualitatea. - Educația sexuală abordată din perspectivă feministă. - Discursuri artistice feministe, care critică dominația patriarhală în cadrul diverselor structuri educaționale și sociale. - Rolul și poziția activismului pentru drepturile LGBT în contextul social și cultural românesc. Evenimentul este parte din showcase-ul THAT MOMENT WHEN YOU’RE ADIBAS
Lansare Gazeta de Artă Politică #6 la Teatru-Spălătorie din Chișinău () [Corola-website/Science/295772_a_297101]
-
mainstream, întărind astfel narațiunea dominantă? Tema numărului 7 din Gazeta de Artă Politică - Teatrul istoriilor recente</b> - are în centru o serie de evenimente controversate, ignorate, contestate, abordate dintr-o perspectivă manifest socio-politică, în spectacole relevante pentru discursul teatral documentar din ultimii ani. Istoria factuală, alimentată de principiul wie es eigentlich gewesen („așa cum a fost”), care încearcă să instituie un „adevăr istoric” pozitivist, reprezintă modelul istoriografic dominant al
Apel la texte și intervenții – GAP 7: Teatrul istoriilor recente () [Corola-website/Science/295780_a_297109]
-
*Tema GAP7 Ce tip de istorii recente abordează teatrul documentarii realităților adesea expulzate din teritoriul „adevărului istoric” unic? Cum abordează și cum interpretează discursul teatral diferite contexte istorice, accesibile prin intermediul documentelor scrise, arhivelor sau al istoriilor orale? Cum sunt teatralizate istoriile recente inconfortabile, nefiltrate unilateral, problematizante din punct
Teatrul istoriilor recente () [Corola-website/Science/295786_a_297115]
-
*Tema GAP7 Ce tip de istorii recente abordează teatrul documentarii realităților adesea expulzate din teritoriul „adevărului istoric” unic? Cum abordează și cum interpretează discursul teatral diferite contexte istorice, accesibile prin intermediul documentelor scrise, arhivelor sau al istoriilor orale? Cum sunt teatralizate istoriile recente inconfortabile, nefiltrate unilateral, problematizante din punct de vedere politic, si care sunt perspectivele performative prin care sunt expuse
Teatrul istoriilor recente () [Corola-website/Science/295786_a_297115]
-
prin care sunt expuse? În ce măsură demersuri artistice de chestionare a istoriilor recente ajung să legitimeze strategii politice mainstream, întărind astfel narațiunea dominantă? Tema numărului 7 din Gazeta de Artă Politică - - are în centru o serie de evenimente controversate, ignorate, contestate, abordate dintr-o perspectivă manifest socio-politică, în spectacole relevante pentru discursul teatral documentar din ultimii ani. Istoria factuală, alimentată de principiul wie es eigentlich gewesen („așa cum a fost”), care încearcă să instituie un „adevăr istoric” pozitivist, reprezintă modelul istoriografic dominant al
Teatrul istoriilor recente () [Corola-website/Science/295786_a_297115]
-
Gazeta de Artă Politică - axat în varianta prinț pe spectacole de teatru din România și Republică Moldova - propune o serie de reflecții pe marginea spectacolelor incluse în Stagiunea Teatrului Istoriilor Recente </b>care contribuie la lărgirea dezbaterii pe marginea fenomenelor abordate performativ: migrația forței de muncă în Europa, moduri de a trăi gay înainte de 1989, viața în comunitățile muncitorești după 1990, mărturii despre Holocaustul din Basarabia și Transnistria sau perspective ale oamenilor obișnuiți despre evenimente traumatice din istoria României și Moldovei
Teatrul istoriilor recente () [Corola-website/Science/295786_a_297115]
-
în care este tratată problematica trans* în piesa „Masculin/Feminin”, regizată de Lia Bugnar.Credem că autoarea piesei, Lia Bugnar, nu este familiarizată cu problematica trans*, și întrucât s-a manifestat ostil în spațiul public (pe Facebook) când a fost abordată pentru o discuție în acest sens, alegem să facem publice câteva precizări în legătură cu acest subiect. Considerăm că modul în care personajele din piesa Liei Bugnar se raportează la transsexualitate, precum și unii termeni folosiți în legătură cu un personaj trans* (chiar dacă fictiv), sunt
Spectacolul „Masculin/ Feminin” și autoarea lui, Lia Bugnar, ofensează persoanele transgender () [Corola-website/Science/295788_a_297117]
-
fundament al societății consumeriste și al reproducerii raportului de dominație patriarhala. Femeia-obiect vinde. Nu doar obiecte, ci și aspirații, necesități, valori, identități, comportamente. Mass-media și artele audio-vizuale vor fi primele care să reprezinte și elogieze această proaspăt descoperită identitate. „Liberalizarea abordată cu cea mai multă bucurie este cea sexuală, femeia fiind cea care tinde să adopte schimbarea cel mai rapid, generându-se un adjectiv, cel de eliberată, care este asimilat femeii moderne”[1]</a>. Modernitatea este, așadar, condiționată de îmbrățișarea acestui
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
să prindă treptat contur. Fără să-și propună să fie exhaustiv sau să epuizeze un anumit subiect, GAP 6 prezintă o serie de proiecte și reflecții teoretice care fac vizible: - Discursuri marginalizate asupra orientării sexuale și a identității de gen, abordate dintr-o perspectivă care se poziționează critic în raport cu discursul mainstream heteronormativ. - Critică reprezentărilor publice consumiste care privilegiază imaginea hiper-sexualizată a „femeii-accesoriu”, vizibilă doar dacă își exhiba sexualitatea. - Educația sexuală abordată din perspectiva feministă. - Discursuri artistice feministe, care critica dominația patriarhala
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]
-
Discursuri marginalizate asupra orientării sexuale și a identității de gen, abordate dintr-o perspectivă care se poziționează critic în raport cu discursul mainstream heteronormativ. - Critică reprezentărilor publice consumiste care privilegiază imaginea hiper-sexualizată a „femeii-accesoriu”, vizibilă doar dacă își exhiba sexualitatea. - Educația sexuală abordată din perspectiva feministă. - Discursuri artistice feministe, care critica dominația patriarhala în cadrul diverselor structuri educaționale și sociale. - Rolul și poziția activismului pentru drepturile LGBT în contextul social și cultural românesc. [caption id="attachment 1528" align="aligncenter" width="600"] Alexandra Horghidan, Fără titlu
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]
-
de Valentina Iancu Munca istoricului de artă, preocupat de creația contemporană, este condiționată și determinată de producția artistică existentă. Este prima încercare de a expune cu intenția de a teoretiza și aborda critic propriile practici curatoriale din proiecte recente. Voi încerca o expunere cât mai simplă care să clarifice cititorului metodele de lucru, apropierea teoretică și contextul în care am produs unele expoziții tematice al căror scop asumat a fost lupta anti-discriminare
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
facă mai atenți la discursurile noastre și la ceea ce legitimează, involuntar, neparticiparea noastră. Timp de aproape un an am lucrat împreună cu Simona Vilău la documentare și am facilitat accesul unor artiști la cât mai multe perspective asupra raporturilor majori-tate-minoritate. Am abordat discriminarea ca problemă socială, cu un mecanism de formare și de acțiune comun indiferent de forma în care se manifestă. Discursul bazat pe ură, asociat ideologiilor de extremă dreaptă, transformă minoritățile în victime ale normalității. SillenceKills/ro/discrimination.files mi-
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
care de multe ori sunt nevoiți, forțați, să-și ascundă identitatea. Coming-out-ul este un gest politic, de expunere în cadrul unei societăți care discriminează violent. [caption id="attachment 1637" align="aligncenter" width="610"] Adrian Popescu, Alegra, 2013.[/caption] Problema identității a fost abordată de Lea Rasovszky prin subtilizarea identității masculine. O serie de portrete a căror privire fixează senzual, obiectul acestei priviri fiind unul mental, ascuns. Lea jonglează cu identități multiple ale individu-lui reușind să chestioneze discriminarea bazată pe orientarea sexuală. Masculinitatea poate
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
mental, ascuns. Lea jonglează cu identități multiple ale individu-lui reușind să chestioneze discriminarea bazată pe orientarea sexuală. Masculinitatea poate fi dedusă din fizionomie, o identitate publică, recognoscibilă. Orientarea sexuală din spatele acestor portrete este misterul nerelevat, un subiect intim, privat. Am abordat identitatea de gen într-o instalație pe care am realizat-o împreună cu Oana Decem, o persoană trans. Apropierea mea, teoretică, de problema genurilor este legată de cartea lui Simone de Beauvoir, Al doilea sex, și cred în libertatea fiecăruia de
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
poveștilor personale am preluat-o din teatrul contemporan, reproducând metoda de lucru folosită în spectacole de David Schwartz, Mihaela Michailov, Alice Monica Marinescu și grupul de artiști din jurul Gazetei de Artă Politică. Un subiect important pentru comunitatea LGBT a fost abordat de Sorin Oncu: o instalație care ridică problema căsătoriei persoanelor de același sex, temă pe care am reluat-o împreună în instalația Drepturi Fragile prezentată în cadrul proiectului SPAM - arta în spațiul public, coordonat de Ioana Ciocan. După o serie de
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
de MIHAELA MICHAILOV E timpul să vorbim despre noi Se schimbă ceva fundamental în geografia performance-ului contemporan. Capătă din ce în ce mai multă consistență în abordare, deși încă nu atât de mare vizibilitate pe cât ar merita, spectacolele care abordează teme și subiecte asociate identității, ierarhiilor și discriminărilor de gen, chestionării reprezentărilor care reduc rolul femeii la un accesoriu de canapea capabil să producă doar senzualitate-marfă dezirabilă. Mama mai mult ca perfectă, fetișizată și ironizată tandru, scoasă din „veșnicia bucătăriei
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
teatrul pe care urmează să îl fac. Nu aveam o idee clară nici înainte, dar acum parcă se conturează ceva. Și poate e timpul să vorbim despre noi, poate e timpul să creăm împreună, în echipă, poate e timpul să abordăm teme sociale prin experiențe personale, poate e timpul să facem asta și la case mai mari, nu numai în zone independente și de experiment”. Se poate vorbi în cazul spectacolelor invocate mai sus de o trăsătură definitorie a modului de
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
de a anexa realitatea, ci de a se apropia de ea. O spune chiar unul din membrii grupului Rimini Protokoll: „Realitatea nu e folosită aici pentru a crea un nou tip de teatru, ci mijloacele teatrale sunt folosite pentru a aborda realitatea într-o nouă manieră.” P.S.: Greul abia acum începe pentru greci și rămâne de văzut cum se va materializa acest entuziasm, dar fără îndoială că rezultatul alegerilor din 25 ianuarie are o valoare simbolică uriașă. O valoare pe care
Prometeu în Atena. Post-scriptum: Syriza () [Corola-website/Science/295817_a_297146]
-
explica unde își au originea interesele din prezent. Mai mult, abordarea instrumentalista nu este considerată a fi potrivită pentru a explica de ce trecutul funcționează atât de bine ca instrument al intereselor din prezent. Astfel, acest al doilea mod de a aborda relația dintre trecut și prezent caută să înțeleagă de ce ar fi trecutul utilizabil în vreun fel. Întrebarea pe care și-o pun adepții acestui mod ar fi „ce face trecutul pentru noi?.”[8]</a> Acest tip de înțelegere nu diferă
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]