17,073 matches
-
muzica pop”, care a devenit automată la Începutul anilor ’60, avea o bază atât comercială, cât și culturală. În Europa, ca și În America, dacă familia se putea lipsi de contribuția materială a copilului, primul lucru pe care-l făcea adolescentul eliberat era să-și cumpere un gramofon. Discul a fost inventat În 1948. Primul disc la 45 de turații pe minut, cu câte un cântec pe fiecare parte, a fost comercializat de RCA În următorul an. Vânzările În Europa nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
filmului Rock Around the Clock (1965), cu Bill Haley and his Comets și Platters. Producția În sine era mediocră chiar și după standardele scăzute ale filmelor de muzică rock, dar melodia-titlu eponimă (cântată de Haley) a entuziasmat o generație de adolescenți britanici. Tinerii proveniți din rândurile clasei muncitoare, pentru care jazzul nu a avut niciodată mare trecere, au fost imediat atrași de revoluția americană (și, la Începuturile ei, britanică) a muzicii pop: antrenantă, melodioasă, accesibilă, sexy și, mai presus de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a părinților, profesorilor, clericilor, liderilor de opinie și a politicienilor din toată Europa de Vest pare bizar de energică. În mai puțin de un deceniu, Haley, Donegan, Steele, Hallyday și gusturile lor vor părea demodate fără speranță, relicve ale unei preistorii inocente. Adolescenții europeni de la sfârșitul anilor ’50 și Începutul anilor ’60 nu visau să schimbe lumea. Ei crescuseră În siguranță și Într-o relativă bunăstare. Majoritatea voiau doar să arate diferit, să călătorească mai mult, să asculte muzică pop și să cumpere
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
plus, În timp ce produsele de curățat și cerealele pentru micul dejun care apăreau la tânăra televiziune comercială britanică se adresau gospodinelor și copiilor, pauzele publicitare de la Radio Monte Carlo și din alte părți vizau mai ales piața „tinerilor”. Cheltuielile discreționare ale adolescenților - pe tutun, alcool, motorete și motociclete, haine la modă cu preț redus, Încălțăminte, produse de machiaj, de Îngrijire a părului, bijuterii, reviste, discuri, pick-upuri, radio - reprezentau un imens și neexplorat rezervor de bani, lucru pe care agențiile de publicitate s-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
publicitate s-au năpustit să-l valorifice. Cheltuielile anuale pe reclame la produse În Marea Britanie au crescut de la 102 milioane de lire În 1951 la 2,5 miliarde de lire În 1978. În Franța, investițiile În publicitatea din revistele adresate adolescenților au crescut cu 400% În anii crucialii 1959-1962. Pentru mulți, lumea, așa cum era prezentată În reclame, era Încă de neatins: În 1957, majoritatea tinerilor francezi chestionați În sondaje se plângeau că nu aveau acces la divertismentul preferat, la o vacanță
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ultimele decenii): America era tărâmul puritanilor isterici, sclavi ai tehnologiei, standardizării și conformismului, lipsiți de originalitatea gândirii. Asemenea pericole culturale aveau de-a face mai mult cu ritmul schimbării În Europa decât cu provocarea sau amenințarea reprezentată de America. Așa cum adolescenții europeni identificau viitorul cu o Americă pe care nu prea o cunoșteau, la fel Învinuiau părinții lor America pentru dispariția unei Europe care nu existase de fapt niciodată: un continent sigur pe identitatea, autoritatea și valorile lui, neînduplecat de cântecul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
figurile mitizate ale luptătorilor de gherilă din Lumea a Treia. Chiar și așa, ele nu au avut niciodată un succes de masă În Europa. În ciuda personalității remarcabile a lui Che Guevara, transformat În martir de statură hristică și idol al adolescenților plictisiți din Occident, În Europa, anii ’60 au fost clar eurocentrici. „Revoluția hippie” nu a traversat cu adevărat Atlanticul. În cel mai bun caz, a eșuat la țărmul Marii Britanii și al Olandei, lăsând În urmă doar vagi sedimente: un LP
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
goale, neajutorate, din lagărele de concentrare. Uite, părea să spună: mai Întâi au fost victimele lui Hitler, acum trupurile revoluționarilor maoiști, dezgolite demonstrativ. Dacă germanii se pot uita la corpurile noastre, vor putea Înfrunta și alte adevăruri. „Mesajul” - că promiscuitatea adolescenților va forța generația mai vârstnică să fie mai deschisă În privința vieții sexuale, apoi În privința lui Hitler etc. - l-a făcut pe liderul SDS Rudi Dutschke (În această privință, un moralist de stânga clasic) să-i califice pe kommunarzi drept „nevrotici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tinerii din suburbiile unor orașe ca Paris, Lyon sau Strasbourg s-au răzbunat pe vecinii cu pricina: au desenat grafitti pe clădirile comunității evreiești, au profanat cimitire, au pus bombe În școli și sinagogi și, În câteva cazuri, au atacat adolescenți sau familii israelite. Atacurile asupra evreilor și a instituțiilor lor - concentrate În primii ani ai secolului XXI - au stârnit Îngrijorarea nu prin amploarea lor și nici măcar prin caracterul rasist, ci prin aerul de răfuială Între grupuri. Nu era vechiul antisemitism
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Gerry 430 Adenauer, Konrad 65, 69, 87, 94, 127, 153, 227, 246-247, 250, 255; despăgubirea evreilor 252; membru al Partidului Creștin-Democrat 145, 154; primul cancelar al Germaniei de Vest 145; tratatul cu Israelul privind plata reparațiilor 738 Adler, Jeremy 735 adolescenți 322-325 Adorno, Theodor 453 Afganistan, invazia sovietică - vezi Uniunea Sovietică Africa de Sud 276 Agenția Americană de Informații (USIA) 211 Agenția Națională pentru Hidrocarburi (ANH) 240 Agenția Națiunilor Unite pentru Refacere și Restabilire (UNRRA) 34; ajutorul acordat Iugoslaviei 138; alimente furnizate 41
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prețul intrării În Î 731-732; probleme lingvistice 691-694; productivitatea forței de muncă 720; producția agricolă postbelică 283; rata natalității În perioada postbelică 222; reacția față de imigranți 677-680; reacția la invadarea americană a Irakului 715; religia În perioada postbelică 214-216; revolta adolescenților 220-221; sentimentele după al doilea război mondial 27; sfârșitul politicilor ideologice 413; sisteme de transport 694-695; „state-doică” 346, 356-357; state prospere - vezi state prospere; state-frontieră 686-688; statutul de capitalism 337; statutul statelor scandinave față de cele de pe continent 340; subvenții publice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
partide politice 247, 376-377; Partidul Liber-Democratic 456; Partidul Social-Democrat (PSD) 248-249, 343, 456-458, 560; Partidul Verde 453-454; performanța economică față de cea a Marii Britanii 329-334; planificarea guvernamentală 77, 305-306; privatizări 509; producția industrială 155; programul de reeducare și denazificare 63-67; promiscuitatea adolescenților 386; radicali 387-388; rata șomajului 421; răscumpărarea deținuților politici 526; reabilitarea evreilor 252; recunoașterea Gemaniei de Est 457; refugiați est-germani 233-234; reînarmarea 148-150, 253; Republica de la Bonn 247; sponsorizarea Germaniei de Est 560-561; stabilizarea politică 243-256; statistici ale populației 307
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
punere în abis: o scriitoare se împrietenește cu o tânără asistentă socială care, stimulată de dorința de a străluci în ochii prietenei, scrie și ea un roman; scriitoarea, care își trăiește propriile sale drame (reîmpăcarea cu soțul dezertor, educația fiului adolescent, o iubire târzie și fără perspective pentru un protestatar), devine cititoare a romanului, ale cărui eroine sunt două prietene adolescente, care descoperă la rândul lor compromisul moral sau refuzul lui, iubirea născută din iluzii sau refuzul ei. Jocul proiectării eului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
ani, marea majoritate fiind primare. Doar 1-2% dintre toate tumorile cerebrale apar la copii sub 2 ani [1]. La nou-născuți, tumorile cerebrale sunt neobișnuite, reprezintă tumori congenitale și sunt diferite histologic și topografic în comparație cu cele care apar la copii și adolescenți. Ele se dezvoltă mai frecvent supratentorial decât în fosa posterioară, cele mai frecvente fiind teratoamele, tumorile embrionare și glioblastomul multiform congenital. La copiii între 2 și 10 ani, tumorile primare sunt în general benigne comparativ cu cele întâlnite la nou-născuți
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cele mai frecvente tumori cerebrale la copii și se află pe locul II după leucemie [2]. În majoritatea cazurilor aceste tumori sunt primitive. Metastazele la copii, spre deosebire de adulți, sunt întâlnite mult mai rar. Excluzând copiii de până la 1 an și adolescenții, aproximativ 70% dintre tumorile intracraniene au localizare infratentorială, dintre care 75% sunt în emisferele cerebeloase și 25% în trunchiul cerebral [2]. IMAGISTICA TUMORILOR CEREBRALE Imagistica joacă un rol important în evaluarea pacienților cu tumori cerebrale. Computer Tomografia și Rezonanța Magnetică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
ales de geniul malițios al lui Rops, "horele de copii ale lui Runge sau de copii-satiri ale lui Rops"219, dar pertinentă în ce privește precizarea posibilei influențe a lui Carl Dörschlag (1832-1917), unul dintre profesorii săi, autorul a numeroase studii de adolescenți. Apcar Baltazar (1880-1909) se adresează lumii basmului, însă valorifică bagajul mitologic autohton în dublul sens al abstractizării și narativizării lui. În proiectul de vitraliu intitulat Legenda lui Făt-Frumos, artistul realizează patru medalioane încadrate de rama tabloului propriu-zis care constituie și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei condiții adamitice pe care acești copii o evocă prin simpla lor prezență. Este clar că această compoziție iese de sub incidența alegoricului, pentru a intra sub cea a simbolismului. Nu există altfel nicio explicație în ordinea realului pentru acești copii- adolescenți concertând la marginea unei păduri. În studiul său, "Aspects Symbolistes dans L'Oeuvre de Quelques Artistes de Transylvanie", Gheorghe Vida subliniază o altă temă valorificată simbolist de către Smigelschi, "mitul androginului" care stă, spre exemplu, și în centrul preocupărilor lui Joséphin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Artistes de Transylvanie", Gheorghe Vida subliniază o altă temă valorificată simbolist de către Smigelschi, "mitul androginului" care stă, spre exemplu, și în centrul preocupărilor lui Joséphin Péladan, promotorul simbolismului rozacrucean "[...] Smigelschi va fi mult mai sensibil la mitul androginului, la frumusețea adolescentului care păstrează încă puritatea copilăriei. În accepția simbolistă, adolescentul este un Adam înainte de a fi fost alungat din Eden; Smigelschi încearcă să-l reprezinte într-o compoziție singulară, tranșantă în ce privește configurația iconografiei inocenței Cvartetul"395. Un elogiu adus muzicii îl
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
valorificată simbolist de către Smigelschi, "mitul androginului" care stă, spre exemplu, și în centrul preocupărilor lui Joséphin Péladan, promotorul simbolismului rozacrucean "[...] Smigelschi va fi mult mai sensibil la mitul androginului, la frumusețea adolescentului care păstrează încă puritatea copilăriei. În accepția simbolistă, adolescentul este un Adam înainte de a fi fost alungat din Eden; Smigelschi încearcă să-l reprezinte într-o compoziție singulară, tranșantă în ce privește configurația iconografiei inocenței Cvartetul"395. Un elogiu adus muzicii îl constituie a paisprezecea expoziție a Secession-ului Vienez (dedicată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2) crearea de noi trebuințe (diversificarea modelelor, sortimentelor induce formarea de noi trebuințe și motive de consum); 3) activarea existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și exemplar de serie Această antinomie provoacă la nivelul individului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
integrarea În seria grupului de apartenență. Conform concepției lui Erik Erikson (fig.3) acest conflict este specific adolescenței sub forma crizei dintre identitatea Eu-lui și confuzia de roluri; b. lipsa comunicării Între cele două părți implicate direct În conflict: elevi/adolescenți și profesori alături de care părinții, comunitatea apar ca factori cu presiune indirectă; c. nu În cele din urmă conflictul arată necunoașterea de către adulți a psihologiei adolescentului aflat În căutarea identității, a exprimării Sinelui, a delimitării și manifestării Însușirilor personalității sale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de roluri; b. lipsa comunicării Între cele două părți implicate direct În conflict: elevi/adolescenți și profesori alături de care părinții, comunitatea apar ca factori cu presiune indirectă; c. nu În cele din urmă conflictul arată necunoașterea de către adulți a psihologiei adolescentului aflat În căutarea identității, a exprimării Sinelui, a delimitării și manifestării Însușirilor personalității sale. Mai dispus și orientat spre individuare prin personalizare, adolescentul refuză uniformizarea distinctivă percepută ca uniformizare distructivă, anihilare a Eu-lui. Este aici implicat rolul specialistului „mustăți de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
factori cu presiune indirectă; c. nu În cele din urmă conflictul arată necunoașterea de către adulți a psihologiei adolescentului aflat În căutarea identității, a exprimării Sinelui, a delimitării și manifestării Însușirilor personalității sale. Mai dispus și orientat spre individuare prin personalizare, adolescentul refuză uniformizarea distinctivă percepută ca uniformizare distructivă, anihilare a Eu-lui. Este aici implicat rolul specialistului „mustăți de pisică” să exploreze fenomenul și să ofere soluții noi care implică cheltuieli modice și satisfac atât trebuințele adultului și adolescentului. Se poate elabora
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
individuare prin personalizare, adolescentul refuză uniformizarea distinctivă percepută ca uniformizare distructivă, anihilare a Eu-lui. Este aici implicat rolul specialistului „mustăți de pisică” să exploreze fenomenul și să ofere soluții noi care implică cheltuieli modice și satisfac atât trebuințele adultului și adolescentului. Se poate elabora un soft flexibil În care nevoia de individuare personalizare să se structureze cu cea de uniformizare distinctivă, luând În considerare fenomenele de personanță și ceakralizare descrise În paginile următoare. Încercarea unor directori de școli de a hotărî
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ce permite accesibilitatea la valori, obiceiuri, tradiții din culturi diferite. Competența interculturală devine o tendință și o dimensiune În obținerea soluțiilor de succes În realizarea unei stabilități În dinamica pieței. 2.5. Atitudini și tendințe În comportamentul de consum la adolescenți Interesați să cunoaștem ce factori influențează comportamentul de consum al adoescenților, am proiectat o cercetare a cărui scop a constat În studierea modului În care Însușirile de personalitate ale adolescentului susțin și structurează anumite comportamente de consum, precum si in delimitarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]