16,985 matches
-
deși la începutul cărții o perioadă de cinci ani este pe sfârșite și populația se teme că niciodată nu se va mai reaprinde Luna din nou. Populația globală a scăzut la o sută de milioane, în mare parte din cauza schimbărilor climatice radicale care au urmat după apariția planetei extraterestre. Cei mai mulți dintre oamenii care au supraviețuit sunt "Cetățeni", oameni pasivi care își trăiesc viața strict în ritualuri sociale elaborate, diverse stiluri de meditație și într-un altruism atent prescris. Acest stil de
Semnul Lupului () [Corola-website/Science/324347_a_325676]
-
un cerc vicios al inegalităților în creștere și a sărăciei, care este cunoscut sub numele de "Cauzalitate circulară cumulativa (CCC)". Într-un climat, un subsistem cu feedback pozitiv niciodată nu acționează în mod izolat, ci este întotdeauna încorporat în sistemul climatic global, care în sine este întotdeauna obiectul unui feedback negativ foarte puternic, legea Stefan-Boltzmann, care stabilește că radianta totală a corpului negru este proporțională cu puterea a patra a temperaturii. Prin urmare, pe Pământ, amplificarea (câștigul) sistemului global este întotdeauna
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
fost subiecte majore de filozofie, religie și știință. La nivel global, specialiștii NASA se așteaptă ca temperaturile să crească semnificativ către anul 2099, iar precipitațiile să scadă și să crească în diferite regiuni ale globului. Responsabilitatea omului în favorizarea schimbărilor climatice este mai sigură ca oricând, menționează aceștia, iar temperatura medie a Pământului va crește cu 0,3 până la 4,8 grade (celsius) până în 2100, apreciază experții din cadrul Grupului Interguvernamental de Experți asupra Evoluției Climatului (GIEC) într-un raport din anul
Viitor () [Corola-website/Science/326779_a_328108]
-
găsit 20-40 de metri sub suprafața ziua de azi. "Vizuini fosil și conținutul lor nu au fost decongelate de congelare de înmormântare și simultană", scrie echipa științifică. Se crede că de fructe înghețat aproape imediat dupa înmormântare, probabil din cauza schimbărilor climatice locale. Mai mult de 600000 fructelor și semințelor se află pe site-ul. Inițial, cercetătorii au încercat să germineze semințe mature recuperate de la fructe. Atunci când aceste încercări au eșuat, au apelat la fructul în sine și au fost capabili să
Silene stenophylla () [Corola-website/Science/325626_a_326955]
-
6723 ha, cu următoarele vecinătăți: Are de asemenea 37 km ulițe sătești și o populație de 3482 de locuitori , preponderent de naționalitate română si 30 persoane de etnie rromă. Poziția geografică și relieful determină în mare măsură și manifestarea elementelor climatice. Pe teritoriul comunei Văleni clima este de tip temperat-continentală, cu o nuanță mai aridă, datorită valurilor de aer uscat din est, care determină ierni aspre și veri uscate. Temperatura medie anuală variază de la 11,2 grade C și 9,8
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
SC LUKONS SRL - 5 salariați , alte firme - 35 salariați). Producția vegetala obținută în ultimi ani a fost influențată pe de o parte de micșorarea suprafețelor la majoritatea culturilor, iar pe de alta parte de acțiunea mai puțin favorabila a factorilor climatici, reducerea considerabila a fertilizării, climatizării si irigării culturilor. Autonomia unităților și societăților agricole private în stabilirea structurii suprafețelor cultivate a condus la unele mutații-creșterea mai accentuată a sectorului suprafețelor cultivate cu floarea - soarelui, soia boabe, concomitent cu scăderea suprafețelor cultivate
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
Sucevei,litoralul românesc la Mării Negre.A realizat și sinteze asupra climei și microclimatelor din regiuni mai întinse - fostele regiuni Suceava,Bacău și Iași,zona Băltii Brăilei,Județul Vaslui,etc. Între problemele care le-a avut în antenție se numără:rolul climatic al reliefului României,clima anilor intrați în istorie 1906-1907,durta la sol a stratului de zăpadă în Moldova,inplicații ale unor parametri climatici în construcțiile și nu a ocolor nici problemă regionării climatice a părții estice a țării noastre. A
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
zona Băltii Brăilei,Județul Vaslui,etc. Între problemele care le-a avut în antenție se numără:rolul climatic al reliefului României,clima anilor intrați în istorie 1906-1907,durta la sol a stratului de zăpadă în Moldova,inplicații ale unor parametri climatici în construcțiile și nu a ocolor nici problemă regionării climatice a părții estice a țării noastre. A întocmit monografiile geografice ale orașului Focșani,fostelor raioane Huși,Murgeni,Bârlad,ale regiunilor Galați și Iași și județului Vaslui. A colaborat la lucrările
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
a avut în antenție se numără:rolul climatic al reliefului României,clima anilor intrați în istorie 1906-1907,durta la sol a stratului de zăpadă în Moldova,inplicații ale unor parametri climatici în construcțiile și nu a ocolor nici problemă regionării climatice a părții estice a țării noastre. A întocmit monografiile geografice ale orașului Focșani,fostelor raioane Huși,Murgeni,Bârlad,ale regiunilor Galați și Iași și județului Vaslui. A colaborat la lucrările "Contribuții la istoria dezvoltării Universității din Iași" în periodata 1860-1960
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
părțile armei cu scopul de a ucide bestia. Echipa revine înapoi în prezent, după uciderea cu succes a dinozaurului. Nevăzuta, o urmă de pași pe gudron indică faptul că cineva a trecut pe acolo. A doua zi, Ryer observa schimbări climatice semnificative și alte schimbări mai mici în jurul lui. La următoarea expediție, Ryer și o nouă echipă de turiști sosesc să omoare dinozaurul. În ceea ce ei așteaptă să apară creatură, Ryer își verifica ceasul și-și da seama că este târziu
Vânătoare fatală () [Corola-website/Science/325177_a_326506]
-
a localității este formată din depozite de loessoide și depozite nisipoase. Din punct de vedere litologic, aceste depozite sunt constituite din loess, argilă nisipoasă, argilă loessoidă, argilă marnoasă, marne, nisip fin și nisip în amestec cu pietriș. 2.1. Regimul climatic, specificități, influențe Regimul climatic este cel temperat-continental cu vânturi frecvente. Vântul predominant este cel din N-E către S-V și anume crivățul, care bate intens iarna cu o viteză de 10-30 m/s, și vânturile de N sper S
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
din depozite de loessoide și depozite nisipoase. Din punct de vedere litologic, aceste depozite sunt constituite din loess, argilă nisipoasă, argilă loessoidă, argilă marnoasă, marne, nisip fin și nisip în amestec cu pietriș. 2.1. Regimul climatic, specificități, influențe Regimul climatic este cel temperat-continental cu vânturi frecvente. Vântul predominant este cel din N-E către S-V și anume crivățul, care bate intens iarna cu o viteză de 10-30 m/s, și vânturile de N sper S și de la S spre
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
Dunării românești,Piemontul Getic) sau pentru unele studii contractate cu diferite instituții, cum au fost cele din: Valea Dunării, Dobrogea, Delta Dunării, Podișul Getic, Subcarpații Getici, Subcarpații de Curbură, Carpații Orientali și Munții Apuseni. Încă din primii ani de observații climatice și topoclimatice - perioadă când sub îndrumarea prof. Tiberiu Moraru a întocmit teza de doctorat, cât și sprijinul permanent acordat de prof. V. Mihăilescu au făcut posibilă conturarea direcției științifice a lui Neamu cu prioritate către topoclimatologie și climatologie regională, domenii
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
1974; Harta amplitudinilor termice, în Atlasul R.S. România, București, 1974; Harta cantităților maxime de precipitații în 24 de ore, în Atlasul R.S. România, București, 1975; • Topoclimatul principalelor biotipuri din Delta Dunării, în Lucrările Muzeului „Delta Dunării”, Tulcea, 1976; Câteva aspecte climatice caracteristice stațiunilor balneo-climaterice Călărași-Olănești-Govora, în Simpozion de climatologie urbană, Iași, 1976; • Principes d’elaboration des cartes topoclimatiques fondes sur l’exemple de la carte topoclimatique de la Roumanie, scara 1:1.500.000, International Congres Geografic, Moscova, 1976; Aspecte noi în clima
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
urbană, Iași, 1976; • Principes d’elaboration des cartes topoclimatiques fondes sur l’exemple de la carte topoclimatique de la Roumanie, scara 1:1.500.000, International Congres Geografic, Moscova, 1976; Aspecte noi în clima Antarctidei, în „Terra” nr. 2, București, 1973; Fenomene climatice în zona subcarpatică de sub Munții Gorjului, în Probleme de geografie a județul Gorj, Târgu Jiu, 1974; • Județul Gorj, București, 1971; • Itinerar meteorologic longitudinal în Oceanul Atlantic și în sudul Oceanului Indian, București, 1974; Am fost în Antarctica, București, 1974; Harta topoclimatică a
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Varșovia, 1990; Le role de la surface active dans la modification de l’influence de la Mer Noir sur le littoral du Delta du Danube, în Problems of contemporary topoclimatology Institute of Geography and Spațial Organization. Polish Academy of Sciences, Varșovia, 1990; • Climatic oscillations in the romanian Blak Sea littoral area, Zeszyty naukowe Universitetu Jagie-llonskiego, Prace geograficzne, în colaborare; • Characteristics of precipitations and their impact upon the relief of the Buzău Sub-Carpathians,World climate Programme, University of Tsukuba, Ibaratki, Japan, 1991; • Roumanie, Publicați
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Publications de l’Association Internationale de Climatologie, Liege, 1995; • Quelques caracteristiques du regime de la temperature de l’air et des precipitations atmosferiques dans la region periurbaine de la ville de Bucarest, Polish Academy of Sciences, Varșovia, 1996; A comparative study of climatic date recorded at several meteorological stations in the Southern Carpathians and bulgar, în colaborare, București, 1996; • Inversiuni de temperatură în Depresiunea Petroșani, în Lucrările simpozionului româno-bulgar, București, 1996. Sursa info. - Trif Septimius http://www.romania-actualitati.ro/exploratorii gheturilor-36874
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
s-au unit și au format comuna Bâlteni. În documente apare până în 1956 și comuna Vlăduleni . Geologic, zona este alcătuită din formațiuni sedimentare, încrețire la N de râul Cioana și monoclinală la sud de același râu. Din punct de vedere climatic, teritoriul se încadrează zonei dealurilor joase, adică temperat continental moderat, cu o temperatură medie anuală de 8-10 °C, și influențe sub-mediteraneene. Biogeografic se încadrează etajului stejarului, la care se adaugă vegetația de luncă și faună caracteristică acestora. Dovezile scrise privind
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
și extravilan 3.527,00 ha Formă de relief; Comună Dracsenei se află la intersecția paralelei de 44 00 15 " latitudine nordică cu meridianul de 25 0 longitudine estică. Ca formă de relief, aceasta se situează în câmpia Găvanu-Burdea. Regimul climatic; - Comună Dracsenei are o climă temperat continentală, de câmpie cu influențe de tranziție. Verile sunt călduroase, uneori caniculare și ierni friguroare. Temperatura anuală medie este de 10,5 °C, temperatura medie a iernii este de - 2,-3 °C, temperatura medie
Drăcșenei, Teleorman () [Corola-website/Science/324755_a_326084]
-
milioane de ani). În urma înfloririi din Triasicul mijlociu, Triasicul târziu se caracterizează prin frecvente perioade scurte fierbinți, precum și cu precipitații moderate. Încălzirea a dus la un boom de evoluție reptiliană, au evoluat primii dinozauri adevărați precum și pterozaurul. Toate aceste schimbări climatice au dus la extincția în masă din Triasic-Jurasic, în care toți archosaurii (cu excepția crocodililor primitivi), sinapside și aproape toți amfibienii mari au dispărut, precum și 34% din viața marină, în al patrulea eveniment de extincție în masă a lumii. Cauza este
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
S-au dezvoltat multe plante noi; 95% dintre semințele moderne au evoluat din Miocenul mijlocul. Pliocenul a durat 2 milioane de ani (între acum 5 milioane de ani până acum 3 de milioane de ani). Se caracterizează prin câteva schimbări climatice dramatice care au dua la apariția speciilor și plantelor mderne. Cele mai dramatice sunt formarea Panama, precum și acumularea de gheață la poli ceea ce a dus la o extincție a animalelor din zonă, India și Asia se ciocnesc și se formează
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
a secat pentru următoarele câteva milioane de ani. Împreună cu aceste evenimente geologice majore, se dezvoltă "Australopithecus" în Africa, începând ramura umană. De asemenea, prin istmul Panama, animale migrează din America de Nord și de Sud, cu consecințe dezastruoase asupra ecologiei locale. Schimbările climatice aduc musonii indieni, deșerturile în Asia de Est și începutul deșertului Sahara. Continentele și mările Pământului se mută în formele lor actuale, iar harta lumii nu s-a schimbat prea mult de atunci. Cuaternarul durează de acum 3 milioane de
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
avea un viitor bun, numai dacă va înceta risipa de resurse. Consider că acum trebuie să existe o viziune integrată asupra lumii (creștere economică, mediu, populație) și că noile tehnologii nu reprezintă o soluție suficientă pentru a rezolva problema schimbărilor climatice, mai ales acum când ne aflăm la limita unor schimbări ireversibile. În „raportul Brundtland”, intitulat " Viitorul nostru comun", prezentat la Conferința Națiunilor Unite de la Rio de Janeiro din iunie 1992, se afirmă că «dezvoltarea durabilă este concepută în viziunea reconcilierii
Clubul de la Roma () [Corola-website/Science/326105_a_327434]
-
din combustia gazului trebuie să i se adauge CO rezultat din petrolul folosit pentru construcția și funcționarea puțurilor, ca și pierderile de metan în atmosferă în timpul extracției și transportului. În conformitate cu un articol de Robert Howarth de la Universitatea Cornell, publicat în Climatic Change Letters, pe baza datelor disponibile din partea EPA (Agenția pentru Protecția Mediului, S.U.A.) și a industriei americane a gazului înseși, amprenta de carbon din gazul de șist este mai rea decât cea a puțurilor convenționale. Într-adevăr, fiecare puț pierde
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
experți în evoluția climei), adică de 72 de ori potențialul de încălzire al CO pe o perioadă de 20 de ani, ci indicele propus în 2009 de către Drew Shindell de la NASA, mai ridicat cu 23% în medie, deoarece integrează interacțiunile climatice ale gazelor cu efect de seră (GES) cu aerosolii particulari ai aerului. În acest caz, amprenta în echivalent CO a unui puț de gaz de șist, în 20 de ani, ar fi cu de la 20 până la 50% mai ridicată decât
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]