18,078 matches
-
Teatru, ediția a II-a, cu o introducere și note de D. Murărașu, Editura Scrisul Românesc, Craiova Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche, ediție îngrijită și prefață de Perpessicius, E.P.L., 1965 Mateiu I. Caragiale, Opere, Editura Fundației Culturale Române. Ediție, studiu introductiv și note de Barbu Cioculescu, 1994 Ștefan Cazimir, Nu numai Caragiale, Cartea Românească, 1984 Ștefan Cazimir, Caragiale universul comic, E.P.L., 1967 Ștefan Cazimir, I. L. Caragiale față în față cu kitschul, Cartea Românească, 1988 George Călinescu, Istoria literaturii române. De la origini
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Le personnalisme énergétique comme philosophie universelle, în "Revue roumaine de philosophie", Tome 49, 2005. ASLAM, Constantin, Programul studiilor culturale în opera lui C. Rădulescu-Motru, în "Studii de istorie a filosofiei românești", vol. III, Editura Academiei Române, București, 2008. BAGDASAR, Nicolae, Studiu introductiv la Imm. Kant, Critica rațiunii practice, Editura Științifică, București, 1972. BARNI, J., Philosophie de Kant. Examen des fundements de la métaphysique des moeurs et de la Critique de la raison pratique, Librairie Philosophique de Ladrange, Paris, 1851. BANCILA, Vasile, Doctrina personalismului energetic a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
metafizician, în "Revista de filosofie" XVII/1932. CAZAN, Gheorghe Al., "Influența" lui Kant asupra operei lui C. Rădulescu-Motru, în vol. col. Imm. Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure" Studii, Editura Academiei, București, 1982. CAZAN, Gheorghe Al., Studiu introductiv la vol. C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984. CROITORU, Rodica, Judecata între estetic și metafizic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. CROITORU, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. CROITORU, Rodica
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Editura Institutului de Teorie Socială, București, 2000. DJUVARA, Mircea, C. Rădulescu-Motru, Cu prilejul ultimei lucrări "Timp și destin", în "Revista de filosofie", 3-4/1940. EMINESCU, Mihai, Lecturi kantiene, trad. din Critica rațiunii pure, Editura Univers, București, 1975. FLONTA, Mircea, Studiu introductiv "Prolegomenele" și "Critica rațiunii pure", la Imm. Kant, Prolegomene..., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. FLONTA, Mircea, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993. FLORIAN, Mircea, Kant și criticismul până la Fichte, Societatea română de filosofie, București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
SPERANTIA, Eugeniu, C. Rădulescu-Motru psiholog, în "Revista de filosofie" vol. XVII, 1932. SURDU, Alexandru, Probleme intuiționiste în "Critica rațiunii pure", în vol. col. Immanuel Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure", Editura Academiei, București, 1982. SURDU, Alexandru, Studiu introductiv la Imm. Kant, Logica generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. TOMA, Gheorghe, Personalitate și cultură la C.Rădulescu-Motru, în vol. Permanențe filosofice românești, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979. VAIDA, Petre, C.Rădulescu-Motru, în Istoria filosofiei românești vol. II, Editura Academiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Mona, Paradigme metodologice în istoria filosofiei românești, în "Studii de istorie a filosofiei românești", vol. III, Editura Academiei Române, București, 2008. MARGA, Andrei, Philosophy in the Eastern Transition, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1995. MICHIDUȚĂ, Adrian, Filosofia românească sub noi priviri critice, Studiu introductiv la vol. C. Rădulescu-Motru, Filosofia în România veche, Editura Fundației "Ștefan Lupașcu", Iași, 2008. MILITARU, Ion, Meditații asupra filosofiei românești, Editura Aius, Craiova, 2003. MUSCĂ, Vasile, Încercare asupra gândirii românești, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2002. ROATIȘ, Florian, Pledoarie pentru filosofia românească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Unamuno și problematica antropologiei filosofice, în "Studii de istorie a filosofiei universale", VIII, Editura Academiei, București, 1983. McDONOUGH, Richard, The Question of Being, the Nature of Life, and Heidegger's Mystical Theology, în "Idealistic Studies", 3/1998. MEUMANN, E., Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, traducere de Ana Aronescu și Lorentz Aronescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. MOISIL, Grigore, Determinism și înlănțuire, în vol. col. Preblema determinismului, Editura Societății cooperative "Oficiul de librărie", București, 1940. MONOD, J.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant, Logica generală. 58 Heidegger, Kant et le probl(me de la m(tafizique, p. 262. 59 Cf. Kant, Logica generală, p. 78; primele trei întrebări apar după cum s-a menționat mai sus și în Metodologia transcendentală, capitolul al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Critica facultății de judecare, p. 75. 81 Cu privire la structura facultății de cunoaștere din Critica rațiunii pure: "Mai strictă este distincția dintre intelect ca facultate a conceptelor, rațiunea ca facultate a ideilor și judecarea ca facultate a regulilor." Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Imm. Kant, Logica generală, p. 47. 82 Pentru această problemă, a se vedea P. Kitcher, Kant on Self-Consciousness, în "The Philosophical Review", Vol. 108, No. 3, Jul. 1999. 83 Iată structura acestei dovezi, așa cum o prezinta Kant: 1) "în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Cassirer, La théorie kantienne de l'histoire, în vol. L'idée de l'histoire, Les Éditions du Cerf, 1988, p. 136. 104 Corina Hrișcă, C. Rădulescu-Motru filosof al culturii, Cluj, Editura Dacia, 1987, p. 71. 105 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv la C. Rădulescu-Motru Personalismul energetic și alte scrieri, p. XLIII. 106 Nicolae Gogoneață, Coordonate ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie" 2/1992, p. 10. 107 C. Rădulescu-Motru, Puterea sufletească, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri, p.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mentales dans les sociétés inférieures, Paris, Félix Alcan, 1922, p. 30. 187 Ibidem, p. 52. 188 Ibidem, p. 425. 189 P. Janet, L'évolution psychologique de la personalité, Paris, Editions A. Chahine, 1929, p. 421. 190 Ibidem. 191 Ernst Meumann, Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1980, p. 98. 192 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 555; a se vedea și Curs de psihologie, partea a IV-a, cap. II. 193 Ibidem, p. 621. 194
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas, 1993, p. 7. 228 C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, p. 521. 229 Idem, Vocația..., p. 662. 230 Ibidem, p. 663. 231 Corina Hrișcă, Op. cit., p. 178. 232 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv, p. LVI. 233 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 695. 234 Ibidem, p. 698. 235 Ibidem, p. 667. 236 Ibidem, p. 673. 237 Ibidem, p. 726. 238 M. Eliade, Popor fără misiune ?!, în Profetism românesc, 2, București, Editura "Roza vânturilor", 1990, p.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
critică asupra comicului dramatic la Caragiale (1924), teza sa de doctorat. Asemenea celorlalte scrieri, cartea e un studiu de factură didactică, redactat într-un stil de tratat științific, prevăzut cu Introducere și Încheiere, orânduit în „părți” și capitole numerotate. Partea introductivă stabilește premisele teoretice, precizând două atitudini fundamentale față de obiectul reflectării artistice: „ridiculizarea și compătimirea”, apoi definește comicul și tragicul, umorul, ironia și „spiritualul”. Discipolul dragomirescian, urmând spiritul de sistem al maestrului, reliefează, într-o primă secțiune, trăsături caracteristice ale comicului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
respectiv (scris de Adrian Marino) în Derek Jones (ed.), Censorship: An International Encyclopedia, Fitzroy Dearborn Publishers, Londra, 2000. În ultimii ani, Adrian Marino a publicat mai multe lucrări pe tema cenzurii în România, începând cu Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Aius, Craiova, 2000. Toate aceste lucrări conduc spre o sinteză monumentală a chestiunii, din care Marino a terminat doar prima parte, apărută după moartea lui: Libertate și cenzură în România. Începuturi, Polirom, Iași, 2005. Persoana care avea rol de intermediar
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
publicat mai multe fragmente în revista 22 (primăvara 2001), apărută la Editura Polirom în 2002 în două ediții. Dosarul politic Eliade, în general, are deja o substanțială bibliografie internațională, pe care nu o pot nici măcar sintetiza aici. Vezi, cu titlu introductiv: Adrian Marino, „«Dosarul» Mircea Eliade”, în Politică și cultură, Polirom, Iași, 1996; Sorin Antohi, „Culianu și Eliade. Vestigiile unei inițieri”, în Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997, 1998, pp. 175-197. Cred că Bellow are cunoștință de stadiul actual
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
2001, pp. 253-286. „O utopie comunitaristă: «societatea monocromă»” a apărut ca postfață la Amitai Etzioni, Societatea monocromă, traducere și note de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2002, pp. 319-354. „Pentru o istorie intelectuală a tiranofiliei moderne” a apărut inițial ca studiu introductiv la Mark Lilla, Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, traducere de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2005, pp. 7-45. „Criza spiritului american. Recitindu-l pe Allan Bloom după douăzeci de ani” a apărut inițial ca postfață la Allan Bloom, Criza spiritului american
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cele trei Crișuri”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Balkan Studies”, „Revue historique”, „Magazin istoric” ș.a. A semnat și M. Florin, T. Vlădică. Lucrarea Din literatura populară a românilor de peste Nistru (1939) conține un studiu introductiv și o culegere de cântece bătrânești, doine, strigături, colinde, descântece, poezii privind obiceiurile familiale, adunate de la țăranii refugiați în România din localitățile de la est de Nistru. O serie de articole și studii se bazează pe cercetarea unor documente. S. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
i se datorează însă cu precădere lui Tudor Arghezi (oprit, ca monah și diacon la Mitropolie, să practice gazetăria), poetul folosind aici pentru prima oară pseudonimul devenit apoi celebru. Sub semnătura Redacțiunea, grifa scrisului arghezian se recunoaște chiar în cuvântul introductiv, A.B.C..., care se referă expres la o conducere colectivă a revistei, vorbind despre „prietenii grupați în direcțiunea ei”, cu privirile înălțate către același ideal. Preambulul nu asumă explicit un program, ci numai crezul autonomiei artei și veghea de „a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
celor mai valoroase texte poetice. O parte dintre acestea au alcătuit florilegiul Cântece bătrânești (1974), care cuprinde 107 variante reprezentând 71 tipuri de cântece fantastice, vitejești și despre Curtea feudală. Volumul reține atenția deopotrivă prin orientările moderne propuse de studiul introductiv și prin noul sistem de transcriere și editare a baladelor. Adept al punctului de vedere sincretic, A. ia în considerare ambii factori (poetic și muzical), care sunt inseparabili și se înrâuresc reciproc. Lucrarea aduce o contribuție majoră la cunoașterea legilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
fondul va fi contrastant. d. Proiectul didactic După ce am executat lucrarea model, am stabilit etapele de lucru în procesul tehnologic, am confecționat materialul didactic necesar și urmează întocmirea proiectului didactic. Proiectul didactic cuprinde două părți: În partea I avem elementele introductive; În partea a IIa desfășurarea întregii activități. În concluzie aș vrea să precizez operațiile ce trebuie să le parcurgă orice învățător în vederea realizării unui bun proiect de lecție: Stabilirea scopului și definirea obiectivelor; Analiza resurselor, condițiile materiale; *Stabilirea sarcinilor de
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
Șt. Bănulescu, Al. Șahighian, I. Slavici, Romulus Cioflec și câteva volume de teorie literară ale lui Adrian Marino; a publicat, în versiune maghiară, din studiile și „criticele” lui Titu Maiorescu (Bírálatok, vitacikkek, tanulmányok, 1985), însoțindu-le cu un aplicat studiu introductiv. SCRIERI: Találkozások. Tanulmányok a román-magyar irodalmi kapcsolatok múltjából [Întâlniri. Studii privind istoria relațiilor literare româno-maghiare], București, 1976. Ediții: Avram P. Todor, Confluențe literare româno-maghiare, pref. edit., București, 1983. Traduceri: B. Delavrancea, Novellák és elbeszélések [Nuvele și povestiri], București, 1956; Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
rubrica „Miscellanea”. Debutul său editorial îl reprezintă volumul Arghezi și folclorul (1966). A colaborat, folosind și pseudonimul C.D. Teodosiu, la „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Revista română” (edițiile în limbi străine), „Steaua” și „Almanahul «Tribuna»”. A semnat prefețe și studii introductive la ediții din operele unor scriitori români, comentarii despre personalități importante ale culturii românești (C. Brâncuși) și studii de folclor (Folclor în Țara Zarandului, în colaborare cu Ioan Șerb). În Arghezi și folclorul, lucrare considerată o contribuție importantă la bibliografia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
din această motivație faptul că ceea ce deranjează la Paulescu, nu este atât atitudinea sa antisemită, cât mai ales faptul că lucrările sale fundamentale l-au impus ca descoperitorul de facto al insulinei (pag. 11). Cartea continuă apoi cu un studiu introductiv (26 pagini, semnat de William Totok) - un adevărat rechizitoriu cu tentă provocatoare, intitulat „Actualitatea trecutului” finalizat cu o ridicolă schiță biografică, formată doar din 10 momente importante din viața lui Paulescu (între care două sunt, evident, data nașterii și morții
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Patapievici, Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu, ultimul folosit de autori într-un citat care jignește un popor și o cultură, citat pe care hârtia îl suportă cu greu, dar pe care autorii îl folosesc cu satisfacție disimulată la sfârșitul cuvântului introductiv. Aș încheia prin ceea ce prof. Alfred Rusescu, unul din fondatorii școlii de pediatrie românești, el însuși beneficiar al unei burse Paulescu la Notre Dame de Perpetuel Secours, spunea cu ocazia unei evocări a operei savantului: „În privința persoanei și realizărilor sale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
învinge moartea; ea fiind singura care poate repurta victorie asupra morții; - de obicei, femeia este aceea care rupe legătura căsniciei (fugind de acasă) sau își plânge nefericirea; balada capătă astfel puternice accente lirice. Are formule tradiționale, șabloane convenționale: a. formule introductive (prin care se solicită atenția ascultătorului); - uneori, se anunță și numele eroului; b. urmează un fel de expoziție sumară; - în care se arată preliminariile întâmplării; - se delimitează destul de vag locul și timpul în care urmează să se desfășoare subiectul; c
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]