16,894 matches
-
Europene, tratatele și legislația adoptate de Uniune pe baza tratatelor au prioritate în raport cu dreptul statelor membre. Totodată, se menționează că Avizul Serviciului juridic al Consiliului din 22 iunie 200727 în această materie este anexat Actului final. Avizul precizează că din jurisprudența Curții de justiție rezultă că "supremația dreptului comunitar este un principiu fundamental al dreptului comunitar", inerent naturii specifice a Uniunii Europene și că la data primei hotărâri în acest sens ( 15 iulie 1964, speța Costa/ENEL) supremația nu era menționată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sens ( 15 iulie 1964, speța Costa/ENEL) supremația nu era menționată în tratat. Situația a rămas neschimbată și astăzi, dar "Faptul că principiul supremației nu va fi inclus în viitorul tratat nu va schimba în nici un fel existența principiului și jurisprudența în vigoare a Curții de justiție". Din hotărârea în speța citată, rezultă că dreptului născut din tratat nu i se poate opune un text intern, "indiferent de natura acestuia, fără a-și pierde caracterul comunitar și fără a fi pus
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
termen. În consecință, acolo unde este utilizat, termenul de lucrător are înțelesul din dreptul comunitar. În acest sens, fără a fi definit ca atare, în legislația originară sau derivată (secundară)16, lucrătorul este un concept (conturat de altfel și de jurisprudența Curții de la Luxemburg) cuprinzător, specific dreptului comunitar, aplicabil, în principal, în ce privește libera circulație a forței de muncă în spațiul comunitar și care include pe toți cei ce au fie un raport de muncă, fie o relație de muncă, fie se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deoarece enunțul de la lit.b) începe cu precizarea "în toate celelalte cazuri când", adică altele decât situația de la lit.a). 16 Y. Loussouarn, J.-D. Bredin Droit du commerce international, Sirey, Paris, 1969. nr.9, p.15. 17 Consacrat de jurisprudență (Cass. civ., 19 febr. 1930 și 27 ian. 1931in Sirey, 1933.1.1. n. J.-P. NIBOYET; Curtea de Apel, Paris, 13 dec. 1975 în RCDIP, 1978.507 n. B. OPPETIT, JDI.1977.107 n. E. LOQUIN, Revue de l
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fel, Kautilya (cca 200 d. Hr.) justific] domnia „biciului” (danda) mânuit de rege, fondat] pe ideea c] dac] nu este controlat] cu strictețe, legea (natural]) care susține c] peștii mici sunt înghițiți de peștii mai mari ar fi r]spândit]. Jurisprudența, ordonanțele care normeaz] viața civil], guvernarea și securitatea statului sunt obiectivele sale principale. În același timp, el evidențiaz] utilizarea rațiunii (anvikshiki) în studierea și deliber]rile pe aceast] tem] (Kane, 1969, I.1, p. 225). Atât el, cât și Manu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care au dat naștere conceptului de lege islamic], cunoscut] sub numele de Shari’a. Printre formele care s-au dezvoltat pentru a se ocupă de imperativele morale sunt și diversele școli de drept din Islam, care, prin intermediul disciplinei legale fiqh (jurisprudența), au elaborat coduri legale care s] cuprind] interpret]ri specifice ale modului în care musulmanii ar trebui s] r]spund] poruncilor lui Dumnezeu în viață cotidian]. În paralel cu dezvoltarea c]ilor legale, s-a dezvoltat și o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Henry Sidgwick. Ei au ap]rât utilitarismul clasic, teoria moral] a consecințelor potrivit c]reia singură valoare este cea a fericirii umane sau, cel putin, a ființelor sensibile. Austin a oferit un exemplu în The Province of jurisprudence [Sfera jurisprudenței] (p. 108), în care susține c] utilitaristul nu are nevoie de agenți care s] se transforme în cazuiști permanenți. „Deși el aprob] dragostea, pentru c] aceasta este în concordant] cu principiul s]u, utilitaristul este departe de a afirma c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
19 din 4 octombrie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 696 din 10 octombrie 2012. (5^1) În cazul pretențiilor de despăgubiri pentru daune morale ca urmare a vătămărilor corporale sau decesului, rezerva de daună se va constitui pe baza jurisprudenței și a practicii societății de asigurare. Asigurătorii au obligația să instituie și să aprobe proceduri interne de calcul al rezervei de daună pentru cazurile de daune morale ca urmare a vătămării corporale sau decesului, care vor fi notificate Comisiei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153354_a_154683]
-
incluse în proiect în vederea aplicării actului comunitar; ... b) tipul, titlul, numărul și data actului normativ comunitar pentru care se creează cadrul de aplicare directă. ... 4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (trimiteri la doctrina juridică) - se va indica jurisprudența comunitară incidentă în domeniul reglementat prin proiectul de act normativ cu menționarea interpretărilor Curții, relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective. 5. Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente, făcându-se referire la un anume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181577_a_182906]
-
suferinzilor, autori ai delictelor derivând din însăși structura suferinței lor psihice, postându-se pe poziția de protejare a societății prin izolarea bolnavilor periculoși și nu prin pedepsirea lor ("Societatea numai atunci se va fi pus la nivelul relativismului științific, când jurisprudența nu va porni de la ideea copilărească și sălbatecă de a pedepsi, ci de la ideea coaptă și civilizată de a izola persoanele care lezează interesele sociale și de a nimici cauzele pentru care ele sunt împinse să lezeze"102). Stabilind discordanța
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
În scopul realizării funcțiilor 111 Tatu L., Șerbănescu C., Ștefan D., Vasilescu D., Nica A., Fiscalitate, de la lege la practică, Ed. All Back, București, 2004, p. 1 112 Florescu D.A.P., Coman P., Balașa G., Fiscalitatea În România. Reglementare. Doctrină. Jurisprudență, Ed. All Back, București, 2005, p. 49 113 Corduneanu C., Sistemul fiscal În știința finanțelor publice, Ed. Codecs, București, 1998, p. 21 114 Hoanță M., Economie și finanțe publice, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 169 123 social-economice ale statului 115
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se manifestă atât prin procesele de redistribuire a veniturilor și avuțiilor, cât și ca factor de presiune asupra contribuabililor, iar rata presiunii fiscale este considerată de importanță 121 Florescu D.A.P., Coman P., Balașa G., Fiscalitatea În România. Reglementare. Doctrină. Jurisprudență., Ed. All Back, București, 2005, p. 74 122 ***-Presiunea fiscală În România. Evaziunea fiscală. Căi și modalități de combatere și prevenire a acestui fenomen, www.biblioteca.ase.ro 127 majoră În toate statele mai mult sau mai puțin dezvoltate, soluțiile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
statului respectiv. În acest sens, semnalăm situația care a apărut prin introducerea de către statul român, Începând cu anul 2007, a taxei de primă Înmatriculare. Este de semnalat, de asemenea, că clivajul semnificativ care se menține Între cadrul juridic comunitar, cu jurisprudența CJCE, pe de o parte, și politica fiscală a autorităților române, pe de altă parte, a fost Într-o bună măsură redus prin programele de cooperare administrativă și asistență tehnică derulate În perioada de preaderare. Aceste preocupări au conținut și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
65. FILIP Gh., ONOFREI M., Politici financiare, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001; 66. FILP Gh. (coord.), Impactul factorilor financiari-monetari asupra dezvoltării economice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001; 67. FLORESCU D.A.P., COMAN P., BALAȘA G., Fiscalitatea În Romania. Reglementare. Doctrină. Jurisprudență, Editura All Back, București, 2005; 68. FRIEDMAN M., Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, Colecția BNR, București, 1995; 69. FRIEDMAN S., LAV I., A Permanent Corporate Tax Cut: The Wrong Medicine For Short-term Economic Ills, The New York Times, Sept. 26, 2001; 70. GALAVIELLE
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
legislația primară, care include conținutul, principiile și obiectivele politice cuprinse în tratatele originare ale Comunităților Europene și în cele ulterioare; • legislația secundară, reprezentată de actele adoptate de instituțiile UE pentru punerea în practică a prevederilor tratatelor; • legislația terțiară, care include jurisprudența Curții Europene de Justiție. La nivel național, legislația aferentă achizițiilor publice face referire la: • legislația specifică a achizițiilor publice; • legislația complementară relevantă pentru domeniul achizițiilor publice, în funcție de obiectul contractului. La nivel național, la momentul actual Legea-cadru din domeniul achizițiilor publice
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ales, de dispoziții cuprinse în tratate și de directive privind accesul la locurile de muncă, plata egală, protecția maternității, concediul pentru creșterea copilului, securitatea socială și regimurile profesionale de securitate socială, sarcina probei în cazuri de discriminare și activitățile independente. Jurisprudența Curții Europene de Justiție reprezintă un alt element cheie. 4.7.2. Strategia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2010-2015) Strategia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați reprezintă programul de lucru al Comisiei în domeniul egalității
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mod obiectiv, sunt dictate de un scop legitim, scop care ajunge să fie dus la îndeplinire prin mijloace adecvate și necesare. Discriminarea indirectă nu a fost inițial prevăzută în legislația comunitară. Conceptul de discriminare indirectă a apărut mai târziu, prin intermediul jurisprudenței Curții Europene de Justiție. Discriminarea indirectă este mai subtilă și mai dificil de identificat, tocmai pentru că situația cu potențial discriminatoriu nu îndeplinește condițiile pentru a fi discriminare directă însă, de fapt, produce efecte negative evidente asupra persoanei în cauză, pentru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Discrimination în Promotion: The Case Of Spanish Labor Market, Universidad de Madrid, 2004 * Câștigurile salariale și costul forței de muncă în anul 2006, Institutul Național de Statistica, 2007. * Cercetarea Romnibus, secțiunea specială dedicată hărțuirii sexuale, IMAS la cererea CPE, 2006 * Jurisprudența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, CNCD, 2005 Resurse web * www.cpe.ro * www.cpe.ro/sindicate patronate/ * www.reforma-pensiilor.ro * www.cpe.ro/managementul diferentelor * www.hartuiresexuala.ro * www.antidiscriminare.ro * www.cncd.org.ro (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării) * www.anes
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Uniunii Europene, 2003. 89 Sursa: National Longitudinal Study of Youth National Institute of Child Health and Human Development. 90 Sursa: Cercetarea Romnibus, secțiunea specială dedicată hărțuirii sexuale. IMAS la cererea CPE, 2006. 91 Sursa: Cercetarea Romnibus. IMAS, 2006. 92 Sursa: Jurisprudența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. -----------------------------------------------------------------------6 1 COMUNICAREA INTERCULTURALĂ Comunicarea interculturală repere teoretico-științifice Comunicarea interculturală demers realizabil ? Managementul diversității Discriminarea Diferențe de gen în leadership Managementul diversității Cum realizăm managementul diversității? Anexe Rezumat Résumé Abstract
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de a desfășura activități reglementate de prezenta prescripție tehnică; ... e) cerință - orice obligație, interdicție, condiție sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ ale autorităților competente ori care rezultă din jurisprudență, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociațiilor profesionale ori ale altor organizații profesionale, adoptate în exercitarea competenței lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate cerințe; ... f
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230534_a_231863]
-
incluse în proiect în vederea aplicării actului comunitar; ... b) tipul, titlul, numărul și data actului normativ comunitar pentru care se creează cadrul de aplicare directă. ... 4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (trimiteri la doctrina juridică) - se va indica jurisprudența comunitară incidentă în domeniul reglementat prin proiectul de act normativ cu menționarea interpretărilor Curții, relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective. 5. Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente, făcându-se referire la un anume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224121_a_225450]
-
predominant personalist. Istoricii teologiei morale relevă interesul slab față de obiectivitatea judecății de conștiință în cadrul tradiției morale post-tridentine, exprimate în manualele de teologie morală. Această tradiție s-a ocupat mai mult de certitudinea subiectivă a conștiinței și de strategiile provenite din jurisprudență, decât de dinamica obiectivă a obligației adevărului moral. Tradiția post-tridentină asuma doar ca pe o presupunere valoarea adevărului judecății de conștiință, atât ca posibilitate a omului de a cunoaște adevărul, cât și ca posibilitate a conștiinței de a judeca în conformitate cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
era ușor nici măcar pentru cei mai convinși dintre posibiliști de realizarea în comună a tot ceea ce statul impunea, de la asistență la învățământ"43. Marja de manevră a primăriilor era cu atât mai redusă cu cât Consiliul de Stat elabora o jurisprudență favorabilă perpetuării situațiilor anterioare. Până în anii 1920, aceasta reprezintă o protecție temeinică pentru concesionarii de servicii urbane privați, care tind să reziste regiilor municipale. Consiliul de Stat evită în aceeași măsură cvasitotalitatea operațiilor cu caracter comercial și industrial care par
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prospere? Considerându-se că se impun tratamente diferențiate, începând cu 1981, de pildă, s-a trecut la determinarea așa-numitelor ZEP (zone unde prioritară ar fi trebuit să fie educația) pentru a se rezolva problema eșecului școlar al copiilor, tinerilor. Jurisprudența a sesizat însă, încă de atunci, deficiențe de interpretare a "discriminării pozitive" și a criticat puterea locală pentru că nu a folosit cum trebuie marja de manevră astfel creată, că nu s-au luat măsurile necesare pentru a (re)stabili egalitatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care mai rămâne de precizat regimul juridic. Viticultura mondială și dreptul se asociază treptat. Dacă secolul al XX-lea a fost cel al dreptului maritim, să sperăm că secolul al XXI-lea va fi cel al dreptului internațional al vinului. Jurisprudența franceză estimează 171 deja că în materie de comerț extern, prevederile tratatului internațional devansează legislația internă și trebuie să fie aplicate din oficiu, chiar dacă părțile implicate în proces nu au cerut acest lucru. Concluzii DE LA MITOLOGIE LA OENOLOGIE Apărută acum
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]