17,261 matches
-
populare sau a artelor socotite minore, precum tapiseria, broderia, dantelăria, aplicația de stofă, sticlăria, gofrajul de piele în Franța, Belgia și Olanda, fapt care constituie o recomandare pentru artiștii români. Există în anturajul reginei Maria preocupări pentru arta decorativă afine sensibilității acesteia, precum și interesul pentru arta populară pe care-l vădesc fotografiile familiei regale îmbrăcate în port popular românesc. Dincolo de complimentul avenit pe care i-l adresează criticul, sfera de preocupari artistice a reginei Maria ilustrază un model exemplar, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
avenit pe care i-l adresează criticul, sfera de preocupari artistice a reginei Maria ilustrază un model exemplar, dar și o modă artistică, Pelișorul castelul de mai mici dimensiuni din preajma Peleșului locuit de regina Maria devenind o expresie a acestei sensibilități. "Țăranii noștri au sau aveau încă, până nu demult, un costum pe lângă care splendorile din Salammbô se pot aduna fără să le depășească, și străinul chiar recunoaște că mondenele noastre au geniul toaletelor. Suverana noastră inluminează cărți de rugăciuni, excelează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lângă un Segantini"118. Sunt aceste opere contradictorii? Răspunsul este "da". Atunci cine are dreptate și cine nu? Niciunul, eclectismul este dublat de un ecumenism artistic unde japonismul care constituie una dintre sursele Art Nouveau-ului face casă bună cu misticismul, sensibilitate care se desprinde din pictura simbolistă: "japonismul și misticismul au amândouă rațiunea lor de a fi". În termenii esteticienilor contemporani lui Bachelin, tot ce nu era pictură de șevalet putea fi atribuit artelor decorative, industriale. Arta actuală are drept scop
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gust japonizant care nu era numai al pictorului, ci și al epocii 133. Într-un articol incitat, "Grigorescu japonizant?", istoricul de artă documentează "cu toată prudența", acest gust, nu doar cu datele unor tangențe posibile între decorativsmul artei japoneze și sensibilitatea deschisă la nou a lui Grigorescu, dar și felul în care această sensibilitate estetică poate fi recuperată într-o notă specifică din arta pictorului, din tehnica lui. În această privință, Ioana Vlasiu remarcă frapante "similitudinile cu tehnica și caracterul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Într-un articol incitat, "Grigorescu japonizant?", istoricul de artă documentează "cu toată prudența", acest gust, nu doar cu datele unor tangențe posibile între decorativsmul artei japoneze și sensibilitatea deschisă la nou a lui Grigorescu, dar și felul în care această sensibilitate estetică poate fi recuperată într-o notă specifică din arta pictorului, din tehnica lui. În această privință, Ioana Vlasiu remarcă frapante "similitudinile cu tehnica și caracterul de performanță al picturii lui Watanobe-sei"134, "verva diabolică", "repeziciunea uimitoare", cum le numește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al picturii lui Watanobe-sei"134, "verva diabolică", "repeziciunea uimitoare", cum le numește G. Oprescu sau "verva prodigioasă" în termenii lui Francisc Șirato. Însă nu despre un japonism inspirat direct din arta maeștrilor niponi este vorba, ci de o suprapunere a sensibilității estetice într-o arie mai largă, care configurează modernitatea în artele plastice. Altfel spus, "(...) japonismul lui Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea a picturii whistleriene cu monocromatismul ei sugestiv. Ar fi vorba de un simbolism incipient, tatonant, ghicit, simbolism "care îndepărtându-se de estetica naturalistă, fie ea barbizonistă, fie impresionistă, încerca să reprezinte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și sculpturi, erau astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va mai adăuga o dimensiune acestei polifonii artistice pe cea a teatrului, sub patronajul reginei înființându-se un teatru de sensibilitate simbolistă: "Teatrul antic în mijlocul naturii" sau "Teatrul noului Casino"142. În același timp, în articolul Tinerimea artistică II, apărut tot în revista Sămănătorul, pe 1 Aprilie 1904, Tzigara-Samurcaș strecoară o critică discretă la adresa sculptorului Spaethe, responsabil de decorațiunea sălilor expoziției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mult, Emile Gallé integra într-una dintre lucrările destinate reginei, o cupă de sticlă albastră în straturi, cu un aforism compus chiar de ea: "Les ténèbres de la douleur engendrent la résignation/ Elisabeth". Dincolo de asocierea literaturii cu arta decorativă, simptomatică pentru sensibilitatea simbolistă, opera de artă apare ca produs al unei reflecții pe marginea ei, reflecție marcată sugestiv aici de textul aforismului care indică o contemplatio morosa, o înclinație melancolică spre reverie, devenită ea însăși un stil. În 1905147, Apcar Baltazar începe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
public, cât și spațiului privat. Criticul aduce ca exemplu un articol 148 despre amenajarea locuinței unuia dintre reputații designeri inspirați de Art Nouveau, René Lalique, scontând un efect emulativ, de admirație față de rafinamentul artificiilor decorativiste ale artistului francez. În spiritul sensibilității simboliste, impresia lăsată de vizitarea unui astfel de interior somptuos este echivalată unui efect de lectură. Secession-ul apare ca un numitor comun al modernității în cameristica timpului, dar nu și o condiție suficientă pentru a desemna armoniile superioare ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bachelin era stilizarea artei populare după tehnicile oferite de decorativismul Art Nouveau, rețeta fiind la îndemâna oricărui artizan român. Cu alte cuvinte, temele și motivele artei populare cu personajele de basm, sau figurile legendare, cu obiceiurile strămoșești exotice și pitorești, cu sensibilitatea peisageră, puteau fi trecute în registrul stilistic al Art Nouveau-lui întru edificarea unei arte decorative moderne, păstrând în același timp specificul național. Apcar Baltazar se va distanța de această soluție plecând din același punct, arta populară, originea stilului românesc. Acolo
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativă se rezumă în reproducerea mai mult sau mai puțin fidelă a artei din industria casnică, sau a artei bizantine, păstrată în monumentele religioase"153. Metoda este înfățișată în simplitatea mecanismului ei reproductiv care nu lasă loc inovației, concepției personale, sensibilității estetice a artistului: "E vorba de a decora o copertă de carte, un timbru poștal, sau o cutie de chibrituri... Foarte bine; se iau cusături naționale, se copiază un motiv mai mult sau mai puțin potrivit și se înconjoară cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de visare și reținută melancolie. Pictura reflectă o profundă interiorizare, a cărei dimensiune este recuperabilă din atitudinea și expresia concentrată a personajelor absorbite de farmecul muzicii. Paula Constantinescu detectează un reflex literar al picturii germane, menit a accentua aici o sensibilitate simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă direct reprezentarea unui anumit episod literar, preferând vagul unui simbolism difuz. "În încercarea sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui spirit literar al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
era mult cultivat în acel deceniu al "stilului 1900""174. Aceste preocupări care se fac remarcate cu ocazia primei expoziții a pictorului, în decembrie 1900, expoziție la care figurau și două proiecte de panouri decorative ale căror titluri reclamă o sensibilitate simbolistă, Oră de dragoste și Seară de vară, nu au un caracter accidental, motivat de o modă, pictorul rămânând interesat de arta decorativă pe tot parcursul vieții sale. Decorația de mari dimensiuni executată pe pânză maruflată pentru sala Consiliului Tehnic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să o poarte în zborul lor. În ciuda interpretării personale pe care pictorul o dă motivelor renascentiste, exuberanța rococoului nu este stinsă, fiind topită într-un elan senzual specific Jugendstilului pe care culorile vii îl accentuează. Însă acolo unde rezonează o sensibilitate simbolistă sunt schițele celor opt panouri decorative pictate în ulei pe carton și expuse cu ocazia expoziției din 31 mai 1925. Tematica este concepută ca un ciclu al anotimpurilor, și, în ciuda dispunerii lor non-narative, Sanda Agalidi remarcă în indicațiile scrise
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
două schițe pentru Vara, fundalul acvatic, ambianța estivală, efectul de siluetă amintesc de celelalte tablouri cu caracter simbolist ale lui Petrașcu, de desfășurarea unei atmosfere care predispune la visare. În Toamna, anotimp al melancoliei și al reflecției nostalgice în registrul sensibilității simboliste, accentul simbolist se precizează mai ferm cu ajutorul unui personaj așezat la o masă, într-o atitudine meditativă, cu o carte în față și cu o vioară alături. Cele trei elemente configurează un spațiu al sugestiei în care artele (muzica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe Mina Byk Wepper, nu avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate mediocră. Marian Constantin atrage atenția asupra a trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată de o sensibilitate Art Nouveau. Mina Bick Wepper îi fusese elevă Ceciliei Cuțescu-Storck la Școala de Belle
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată de o sensibilitate Art Nouveau. Mina Bick Wepper îi fusese elevă Ceciliei Cuțescu-Storck la Școala de Belle Arte din București și își completase studiile la München și la Dresda. Toate cele trei panouri pun accentul pe o feminitate care participă la oficierea unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care expresia de transă a femeii o invocă. Pe lângă configurarea unei "terre idéale", a unui "paysage imaginaire", sugerată de diversitatea horticolă, ca și în primul panou, fapt remarcat cu acribie de Marian Constantin, cel de-al doilea panou marchează prezența sensibilității simboliste și prin gesticulația personajelor și mizanscena ceremonială care sugerează un decupaj dintr-un performativ ritualic, la care participă două personaje. Montajul simbolist rezidă și din înghețarea acțiunii în vederea emblematizării ei, caracterul postural paradigmatic fiind și mai bine scos în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care merită toată atenția și care nu pot fi disociate complet de contextul simbolist. Am evocat în altă parte 188 contextul literar și de istorie a ideilor privitor la neobizatinism și felul în care acest context este modelat de o sensibilitate decadentă a succesivelor generații simbolisto-decadente. Cazul reginei Maria se cuvine a fi recitit în acest context în care moștenirea bizantină se dorește reinvestită simbolic și politic, iar regina își va construi la Balcic o reședință de vară care corespunde unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadentă a succesivelor generații simbolisto-decadente. Cazul reginei Maria se cuvine a fi recitit în acest context în care moștenirea bizantină se dorește reinvestită simbolic și politic, iar regina își va construi la Balcic o reședință de vară care corespunde unei sensibilități care întreține simbioza între Art Nouveau, cultura bizatină și cea orientală cu stilisticile aferente. Adriana Șotropa situează limitativ revival-ul neobizantin în proximitatea interesului pe care i-l acordă prințesa Maria. "Heteroclit, neobizantinismul românesc a avut un ecou limitat, perceptibil mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ouăle de Paști!"196. Oscar Spaethe realiza în spiritul revival-ului bizantin două lucrări, Fiat lux (1903) și Sfântă bizantină (1904). Ambele lucrări par să fie rezultatul unor comenzi directe din partea reginei Maria, și implicit, este recuperabil din realizarea lor o sensibilitate care corespunde atât artistului cât și comanditarului. Figura longilină a unei adolescente care ține cu ambele mâini deasupra capului o cruce, corespunde deopotrivă veterotestamentarului îndemn creaționist, Fiat Lux, dar și unei întrebuințări laice, aceea de lampă, crucea lumina. Statueta reprezintă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
actuală, prezintă o variantă în marmură care omologhează denominația printr-un element decorativist vestimentar de origine bizantină: o friză de cruci circumscrise unor cercuri. Ideea de spiritualitate reprezintă numitorul comun al acestor două opere și nota care le circumscrie unei sensibilități simboliste unde religiosul este reinvestit estetic ca mistică difuză. În articolul "Din operile sculptorului Storck", publicat în martie 1908 în Viața Românească, Tzigara-Samurcaș remarca sarcofagul de bronz expus de Storck în rotonda Ateneului Român. Criticul sesiza influențe bizantine în câteva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
același timp subsumate unui vid interior în care se reflectă o undă de senzualitate. Pleoapele ușor lăsate creează o stare de somnolentă-abstragere și regresie în datele psihismului abisal. De aici decurge și acest efect de alienare, de stranie senzualitate, propriu sensibilității decadente, efect care configurează profilul feminității virtual punitive. Fata își ține gura întredeschisă nu pentru a comunica ceva, gestul se recuperează în sfera unui erotism funest. Interesantă este expresia de devitalizare pe care o degajă chipul ei, privirea nu exprimă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dramatice, simboluri profunde și poetice. [...] Kimon Loghi era pictorul, poetul și fantezistul care să înțeleagă și să redea aceste frumuseți miraculoase: penelul lui strălucește de culori calde, de armonii delicate; închipuirea lui, ca și smeii din basme colindă toate tărâmurile: sensibilitatea lui se emoționează de motivele lirice și sentimentale; talentul lui, depășește cutezător realitățile banale și efemere, pentru a fixa frumusețea și eternitatea simbolurilor"216. Asemeni lui Jacek Malczewski (Polonia), Mihail Vrubel (Rusia) sau Boris Mussatov (Rusia), Kimon Loghi își găsește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]