17,853 matches
-
Înrobitului. Desfrânatul nu are de ales și este obligat să încerce să o fure înainte de a fi vânat de întreaga lume, dar este ucis de Corb și de Cobe, doi membri ai Companiei. Compania se retrage și dă peste o tabără de antrenament a Rebelilor, unde găsesc o serie de hârtii care îi aparțin lui Șoaptă, cel mai puternic membru al Cercului și un geniu militar. Una dintre ele menționează o viitoare întâlnire cu Șchiopul, iar Hoțul-de-Suflete, Corbul și Cobe se
Compania Neagră () [Corola-website/Science/324394_a_325723]
-
alocuri copleșitor de întunecată". La începutul recenziei sale, Graeme Flory pune o serie de întrebări prin intermediul cărora realizează o radiografie perfectă a cărții: "Când ați citit "Stăpânul inelelor", v-ați întrebat vreodată dacă orcii stau și ei în jurul focului de tabără și recită poezii de-ale elfilor (așa cum par să o facă membrii Frăției)? Dați afirmativ din cap atunci când cineva vă spune că e nevoie de un stăpân rău pentru a pune lucrurile în mișcare? V-ați întrebat vreodată ce fac
Compania Neagră () [Corola-website/Science/324394_a_325723]
-
pînă la Titel, (cetate aflată azi în Șerbia) unde a început pregătirile în vederea asediului, ale cărui pregătiri au fost terminate pe data de 3 august, data la care a început asediul Timișorii. Sultanul Mustafa al II-lea, care își avea tabăra la Belgrad s-a deplasat rapid cu un puternic corp de armată de-a lungul Dunării dinspre Pancevo către Timișoara. Într-un consiliu de război, Armata Imperiala după ce a decis suspendarea temporară a asediului cu scopul de a-și schimba
Bătălia de pe râul Bega () [Corola-website/Science/324417_a_325746]
-
reușind o respingere a atacului Imperial, si astfel batalioanele imperiale au suferit mari pierderi. Numai intervenția cavaleriei imperiale a reușit să restabilească echilibrul și să salveze situația. Lupta s-a terminat odată cu lăsarea întunericului, iar a doua zi dimineață deși taberele erau poziționate una în fața celeilalte, nici una din tabere nu a lansat un atac. Bătălia nu a avut succesul scontat pentru că lupta s-a terminat indecisa, cu pagube mari pentru ambele parți beligerante. Mustafa a considerat că a obținut o victorie
Bătălia de pe râul Bega () [Corola-website/Science/324417_a_325746]
-
batalioanele imperiale au suferit mari pierderi. Numai intervenția cavaleriei imperiale a reușit să restabilească echilibrul și să salveze situația. Lupta s-a terminat odată cu lăsarea întunericului, iar a doua zi dimineață deși taberele erau poziționate una în fața celeilalte, nici una din tabere nu a lansat un atac. Bătălia nu a avut succesul scontat pentru că lupta s-a terminat indecisa, cu pagube mari pentru ambele parți beligerante. Mustafa a considerat că a obținut o victorie operațională pe motivul că trupele imperiale nu au
Bătălia de pe râul Bega () [Corola-website/Science/324417_a_325746]
-
de țăranii locali sub comanda ofițerilor danezi. La începutul lui noiembrie, regele Danemarcei și armata sa se aflau la Lund, la sud de râul Kävlinge. Danezii controlau toate vadurile și podurile, iar armata suedeză a fost obligată să își pună tabăra pe malul de nord. Situația s-a prelungit timp de o lună, dar la sfârșitul lui noiembrie a venit zăpada și suprafața râului a început să înghețe. În dimineața de 3 decembrie, generalul suedez de fortificații Erik Dahlberg a raportat
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
suedez de fortificații Erik Dahlberg a raportat regelui că gheața este suficient de groasă pentru o trecere. Danezii au presupus că suedezii vor campa pentru iarnă și că nu vor ataca până primăvara. Înaintea zorilor, armata suedeză a ieșit din tabără și s-a pregătit să treacă râul sub acoperirea unei nopți fără lună. Între orele 4:00 și 5:30 dimineața, întreaga forță suedeză trecuse râul și se afla pe malul sudic. Danezii nu au prins de veste. Suedezii plănuiseră
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
a pregătit să treacă râul sub acoperirea unei nopți fără lună. Între orele 4:00 și 5:30 dimineața, întreaga forță suedeză trecuse râul și se afla pe malul sudic. Danezii nu au prins de veste. Suedezii plănuiseră să atace tabăra daneză adormită cu cavaleria în sud-est, dar patrulele de recunoaștere au raportat că terenul dintre cele două armate nu este potrivit pentru trupe călare. Carol și generalii săi s-au adunat să discute situația. Majoritatea sfetnicilor au arătat că armata
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
este potrivit pentru trupe călare. Carol și generalii săi s-au adunat să discute situația. Majoritatea sfetnicilor au arătat că armata daneză are mai mulți pedestrași și că ar fi o nebunie să îi atace pe jos. Lungul marș către taberele daneze i-ar fi alarmat în mod sigur și suedezii ar fi pierdut elementul surpriză. Principalul punct forte al suedezilor îl constituia cavaleria. Regele dorea să atace repede, dar a fost convins de sfetnicii săi să aibă răbdare. A ordonat
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
a beneficia de avantajul tactic. Aceasta însemna teren mai bun pentru cavalerie, iar orașul însuși avea să acopere flancul sudic suedez. Danezii s-au trezit, însă, și au prins rapid de veste de intențiile suedezilor. Danezii au ieșit rapid din tabără și au început să se grăbească pentru a prelua rapid controlul asupra dealurilor. Prima ciocnire pentru controlul asupra dealurilor a avut loc între flancul drept suedez și flancul stâng danez, și s-a terminat nedecis. Dealurile au rămas însă sub
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
00. Regele Suediei și feldmareșalul Helmfelt s-au folosit de cavalerie pentru a-i urmări pe soldații danezi care fugeau și să-i ucidă pe cei care rămâneau în urmă. Cursa a ținut opt kilometri, până la râu. Unii ofițeri din tabăra daneză au încercat să se apere, dar mulți danezi au fost obligați să se retragă pe gheață. Aceasta nu a mai rezistat, și mulți dintre danezi s-au înecat. Deși flancul stâng a fugit, cel drept a respins atacul suedez
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
anul 370 se stabilesc în zonă, mai întâi ca aliați ai Romanilor, Goții, dar puțin timp după aceasta, ei părăsesc Dobrogea pentru a porni spre Roma, pe care o jefuiesc. În anul 970, Țarul Rusiei kievene Sviatoslav I își stabilește tabăra, numită Pereiaslavăț, nu departe de aici, dar este alungat anul următor de către greci. După câteva decenii petrecute în stăpânirea tătărească, dobrogeană, apoi munteană, Imperiul Otoman pune mâna pe regiune în 1422. Denumirea de "Argamos" sau "Argamum" este atunci înlocuită cu
Sarichioi, Tulcea () [Corola-website/Science/324444_a_325773]
-
de infanterie și cavalerie în Țara Românească și un regiment mixt în Moldova. Unul dintre acestea este Regimentul 2 înființat la București din vitejii panduri ai lui Tudor Vladimirescu. Regimentul 2 se distinge încă de la început având cinstea ca în tabăra de la Craiova, unde a cantonat întreaga armată a Țării Românești, să defileze primul în fața marelui spătar Dimitrie Ghica. Compunere: 2 batalioane x 4 companii („roate”) x 2 plutoane x 6 grupe („despărțituri”) și 2 escadroane de cavalerie („călăreți”) x 3
Regimentul 2 Linie Infanterie () [Corola-website/Science/324438_a_325767]
-
după ce a publicat, sporadic, în presa locală. A îndeplinit funcția de primar al comunei Scânteia din județul Iași. În această calitate, în anul 1984, a înființat Cenaclul "Mihail Sadoveanu" și un muzeu al satului, iar în anul 1986, a inițiat Tabăra de sculptură în piatră "Poiana cu Schit", interzisă de autoritățile comuniste în 1988, pentru că "eram prea mulți oameni acolo în pădure, de capul nostru, fără radio, fără televizor, si se bănuia că o s-o luăm razna"... În anul 1991 a
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
un urmaș al lui Dragoș Viteazul din secolul al XV-lea. A făcut o carieră strălucită în plan politic, fiind pentru Bogdan al III-lea și, până în 1523, (și) pentru Ștefăniță, un om de mare încredere. În 1523 era în tabăra Găneștilor și Arbureștilor, complotând împotriva lui Ștefăniță Vodă. Fugit pentru a-și salva viața, în Polonia sau Transilvania, se reîntoarce în Moldova după 1527, Petru Rareș iertându-l și restituindu-i proprietățile. Moare cândva pe la mijlocul veacului al XVI-lea. Pe lângă
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
el mai târziu pentru a pleca după ei. Năvălirea tătarilor se petrece la scurtă vreme după acele evenimente. Ștefan cel Mare poruncește ca femeile, copiii și vitele să se refugieze în pădurile de la hotar, iar bărbații să se ducă în taberele de oști. Tătarii îi ucid pe oamenii din satele pe unde trec și dau foc caselor; ei fură vitele și oile și-i duc pe oamenii supraviețuitori în robie. Țăranii răzeși se alătură oștii domnești. Tătarii sunt încolțiți de oastea
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
mic de partizani patrioți cărora le erau trimise provizii și muniție pe calea aerului. Deoarece piscul se afla în spatele frontului, cei doi ofițeri sunt parașutați în apropiere. Pe drumul către obiectiv, ei sunt însă capturați de nemți, internați într-o tabără de aprovizionare și interogați de colonelul Wolf (Zephi Alșec) cu privire la mișcările de trupe ale armatei române. Petrescu reușește să-l imobilizeze pe colonelul german, îi ia uniforma, îl eliberează pe David și fug cu un automobil Mercedes. Ei ajung în
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
vardenii, iar Roran este trimis să cucerească orașul Aroughs, al cărui asediu se prelungește fără sorți de izbândă. El găsește o metodă riscantă dar extrem de ingenioasă de a pătrunde în cetate, cucerind-o cu prețul multor răni, apoi revine în tabăra vardenilor, care plănuiesc să atace orașul Dras-Leona, în care se află și Murtagh cu dragonul său, Thorn. Eragon conduce un mic grup printr-un tunel subteran pentru a deschide poarta celorlalți vardeni. Însă tunelurile sunt ocupate de preoții din Helgrind
Moștenirea (roman) () [Corola-website/Science/327515_a_328844]
-
pentru a fi sacrificați puilor de Ra’zac care eclozează din ouăle păzite de preoți. Anegla și solembum îi salvează și, cu ajutorul lor, deschid porțile armatei vardene, alungându-l pe Murtagh. Acesta revine în toiul nopții și o răpește din tabără pe conducătoarea vardenilor, Nasuada, ceea ce face ca Eragon să fie însărcinat cu înlocuirea ei în asediul fortăreței Urû'baen, sediul Regelui Galbatorix. Cu ajutorul lui Solembum, Eragon află despre Poarta Sufletelor din Turnul lui Kuthian, aflat în fosta cetate a Cavalerilor
Moștenirea (roman) () [Corola-website/Science/327515_a_328844]
-
pentru o taxă de 400 mărci de argint) împreună cu detașamentul său a cucerit ruinele importante din apropierea mănăstirii și un turn strategic, blocând calea de ieșire din oraș. Când Petru Sihastrul și Guillaume de Charpentier, viconte de Melun au dezertat din tabăra cruciaților, a pornit în urmărirea lor și i-a forțat să se reîntoarcă, prevenind astfel abandonul în masă al soldaților. Ulterior, Tancred a fost implicat în disputele dintre liderii cruciadei, susținîndu-l pe Raimond de Saint Gilles în campania sa spre
Tancred de Taranto () [Corola-website/Science/326937_a_328266]
-
a staționat două săptămâni la Isaccea deoarece acolo s-a realizat joncțiunea cu trupele tătare și cele suedeze, conduse de Carol al XII-lea. La 27 iunie, hanul tătarilor din Crimeea, Devlet Ghirai al II-lea (1708-13), a sosit în tabăra otomană împreună cu armata sa. Marele vizir i-a trimis pe tătari, ca o avangardă, în întâmpinarea armatei ruse. Scopul era acela ca „"atacând noaptea tabăra ghiaurului cel blestemat, s-o facă una cu pământul"”. În data de 24 iunie, țarul
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
27 iunie, hanul tătarilor din Crimeea, Devlet Ghirai al II-lea (1708-13), a sosit în tabăra otomană împreună cu armata sa. Marele vizir i-a trimis pe tătari, ca o avangardă, în întâmpinarea armatei ruse. Scopul era acela ca „"atacând noaptea tabăra ghiaurului cel blestemat, s-o facă una cu pământul"”. În data de 24 iunie, țarul Petru a ajuns la Iași, unde s-a sfătuit cu Dimitrie Cantemir și cu marii boieri moldoveni. Insistența boierului Iordache Ruset, de a nu se
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
și cu marii boieri moldoveni. Insistența boierului Iordache Ruset, de a nu se instaura în Moldova o dinastie domnitoare, i-a atras acestuia surghiunul la Soroca și, mai apoi, întemnițarea la Kiev. La 27 iunie 1711, a fost adus, în tabăra otomană de la Isaccea, Nicolae Mavrocordat pe care marele vizir „"îmbrăcându-l în caftan l-au făcut bei la Iași"”. După ce otomanii au ajuns la Dunăre, planul de acțiune al armatei ruse a trebuit să fie modificat. Noua strategie prevedea ca
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
armata rusă și-a consolidat pozițiile defensive, însă a fost complet înconjurată de forțele otomane. Pe data de 20 iulie 1711, „s-a dat o luptă atât de cumplită încât nu are asemănare”. Otomanii nu au reușit însă să cucerească tabăra rusă și „s-au așezat iarăși în șanțuri”. Pe 21 iulie, rușii au lansat, fără succes, mai multe contraatacuri, încercând să scape din încercuire: „la ivirea zorilor, trăgând din armele ce le aveau în mâini, ghiaurii au ieșit din tabăra
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
tabăra rusă și „s-au așezat iarăși în șanțuri”. Pe 21 iulie, rușii au lansat, fără succes, mai multe contraatacuri, încercând să scape din încercuire: „la ivirea zorilor, trăgând din armele ce le aveau în mâini, ghiaurii au ieșit din tabăra lor și au pornit la atac asupra gaziilor musulmani”. Situația logistică a armatei ruse era însă dezastruoasă, deoarece “văzând că tunurile și puștile lor nu mai pot trage, ghiaurii se băteau cu vitejii gazii numai cu sabia”. Văzând că armata
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]