17,453 matches
-
OFICIAL nr. 798 din 18 decembrie 2013. (5) Toți operatorii care desfășoară activitate în sistemul de agricultură ecologică, înainte de a-și începe activitatea, se vor supune prevederilor art. 28 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 . ... (6) Înregistrarea operatorilor care valorifică produse rezultate din livezile răzlețe țărănești se face conform prevederilor art. 86 din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
un plan de reconstrucție a bisericii. Este una dintre zonele reprezentative ale Galațiului. Loc de promenadă pentru toți, unde au loc frecvent concerte muzicale și întreceri sportive (concertele "La Elice" și Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potențial de relaxare și agrement prin spații verzi. Este "populată" de multe monumente din fier vechi, originale. La malul falezei inferioare sunt multe vaporașe transformate în restaurante. A fost amenajată în 1864 pe vremea
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și protisoluri. Câmpia Banatului este dominată de solurile cu fertilitate ridicată (cernoziomuri, calcarice cambice și argice , preluvosoluri molice etc.), fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă resursă naturală pentru dezvoltarea producției agricole intensive. Sunt valorificate resursele de apă termominerală și termală de la Timișoara și împrejurimi (Calacea, Buziaș, Ciacova, Ivanda, etc). În perioada postbelică au fost exploatate și resursele de hidrocarburi, petrol și gaze naturale, cu centre de exploatare în nord-vest și vest, în Câmpia Vingăi
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
fost implementate reforme în organizarea producției, în fiscalitate și în finanțe. Micii producători și țăranii liberi își abandonau pământurile datorită fiscalității excesive și anarhiei politice interne. Suprafața cultivată a scăzut și tot mai multe terenuri vaste erau pustii. Pentru a valorifica pământurile abandonate, statul a acordat micilor producători scutiri fiscale, drepturi de proprietate în schimbul unor redevențe și dreptul de a-și largi domeniile proprii pe care să le lucreze cu ajutorul sclavilor . Colonul a fost legat de pământ prin decretul din 332
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
secolul XX, și-a încetat activitatea, doar coșul din cărămidă, al cuptorului sau, înalt încât se zărește din depărtare, mai este în picioare (inclus, de altfel, și pe stema localității). In prezent calcarul din cariera din dealul apropiat satului este valorificat, în mică masura, doar prin măcinare. La intrarea în sat, pe partea stânga venind de la Timișoara, este amplasată SC Căvărănțana SA, care deține spații de cazare precum și un restaurant. Imprejurimile satului sunt pitorești, Timișul ofera oportunități de pescuit și de
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
miraculos 22 de mori cu ciutura (roată orizontală cu cupe radiale), din cele 40 câte au existat. Așezate asemenea unor salbe de mărgele de-a lungul cursului apei, pe o lungime de 3 km în sat și în afara satului, morile valorifica potențialul energetic scăzut al râului Rudarica. Exploatând la maximum avantajele terenului, corectându-l prin tunele și baraje, țăranii rudareni au durat, an după an și veac după veac, un complex mulinologic monumental și pitoresc, ingenios și eficient, capabil să rezolve
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
informațional existent în școală, satisfac parțial nevoile tot mai crescânde de documentare ale elevilor, în special ale celor care susțin anual tezele naționale și nici ale profesorilor de a fi în permanență la curent cu informații actuale pentru a le valorifica în procesul instructiv-educativ. Biblioteca nu poate deține un rol complex de centru de resurse pentru documentare și informare, nu are baza de date necesară corespunzătoare și nu poate asigura conectarea la informațiile de actualitate cu diferitele organizații nonguvernamentale cu care
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
mere și prune. IAS-ul din Buciumeni care se întindea și în Bezdead producea recolte impresionante de mere însă a fost dezafectat după 1989. Economia este practic una de subzistență, la Bezdead nu se produce mai nimic pentru a fi valorificat în afara satului. Bezdead nu vinde nimic pe piața regională sau mai departe. Exploatarea lemnului, a fructelor de pădure, pomicultura, zootehnia și în special turismul rural sunt activități care ar putea face din Bezdead o comună cu o economie considerabilă. Bezdeadul
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
împădurit, mlăștinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu. În acest spațiu, superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată, configurația terenului impunând atacul în valuri, fără a fi cu putință desfășurarea largă pe flancuri. a cuprins trei faze, cu conținut, desfășurări și trăsături diferite. Prima fază a bătăliei s-a petrecut în dimineața zilei de 13 august 1595 și
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
dezvoltat ferma, investitorului elvețian Werner Eichenberger și inginerului informatician Andrei Popovici (proprietarul terenului). Producția fermei, care în 2014 se ridica la 12.000-18.000 de tone, este în principal destinată unor fabrici de conserve, o mică parte din ea fiind valorificată pe piața legumelor proaspete.
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
și s-a dezvoltat continuu, ajungând în prezent să dispună de o suprafata cultivata de aproape 2400 de ha. Privatizarea din 1999 a sectorului viticol, pomicol și a cramei a oferit o nouă dimensiune dezvoltării podgoriei Jidvei. Imensul potențial este valorificat în prezent așa cum merită, exporturile cresc în fiecare lună, iar consumul intern se înscrie pe o linie ascendentă. Din întreaga suprafață cultivata se reînnoiesc anual aproximativ 50 de ha. Vârstă media a plantațiilor este de 10 ani, odată cu replantările făcându
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
am jucat, în alte concursuri, și cu Rebegea Răzvan, Epure Claudiu, Cristofor Costin, juniori talentați și foarte puternici, care sînt capabili să cîștige un concurs de seniori la nivel județean ! Am ales această partidă deoarece modul în care a fost valorificat avantajul material merită să fie obiect de studiu ! Partida numărul 9 Orice jucător cotat mai slab dorește să joace cu jucători mai buni, eventual cu maeștri, dacă este posibil; și, atunci cînd obține un rezultat bun, jucînd împotriva unui maestru
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
conține cîteva greșeli destul de mari făcute de ambele părți; deoarece am ținut să public și o partidă cu maestrul Munteanu Gheorghe, am ales această partidă (altele mai bune nu am !). Negrul are avantaj și material și pozițional; știe să-l valorifice ? Ultima mutare arată că negrul nu știe să cîștige acest final. După partidă, maestrul Gigi Munteanu mi-a spus că ar fi fost corectă înaintarea pionului „f” așa cum a enunțat Nimzovici principiul că pionul candidat (adica liber) este cel care
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
de tâmplărie, fierărie, un atelier de fabricat pipe, și un atelier de uscat semințe de brad pentru valorificarea potențialului pădurilor din zonă. Se practică la scară mică creșterea animalelor, sezonier culegerea fructelor de pădure și a ciupercilor. Satele din jur valorificau legume, fructe și produse animaliere pe piețele din Băiuț. În anul 1893 Dr. Intze Béla a înființat o stație pilot de preparare vaccin contra variolei.
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul rând, fiind cunoscuți în zonă și sub numele de “vărari”; la cca. 1 km. de limita așezării se găsesc și astăzi cuptoare, varnițe. Mulți locuitori, în trecut, practicau cărăușia, transportând
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
produse alimentare și pentru colonia fabricii. În anul 1789, au mai venit în această colonie meșteri sticlari din Bistrița și Baia Mare, apoi în anul 1835 au mai venit câțiva din Pădurea Neagră. Acești meșteri au creat aici produse de sticlă valorificate în întreaga Transilvanie și chiar peste hotarele acesteia. Producția s-a diversificat la sticlă de geam, recipiente pentru lichide, pahare și obiecte ornamentale, din care câteva exemplare s-au păstrat până în zilele noastre. Stilul ploștilor și al canceelor fabricate aici
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
Cuptoarele în care se ardeau oalele aveau pereții de tablă. În secolul XIX a fost perioada de înflorire maximă a acestui meșteșug, așa cum prezintă bibliografia consultată, după care olăritul a înregistrat un regres decăzând. Vasele obținute în urma muncii lor erau valorificate la târgurile care se desfășurau în jurul comunei Livadia. În localitatea vecină Baru erau mai mulți locuitori care se ocupau de confecționarea obiectelor de ceramică și aceștia aveau porecla de ,coadă de laboș” (coadă de cratiță). Meșterii olari din Baru produceau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mare temperatură la care butanul rămâne încă lichid. Conditițiile de reacție clasice sunt 150 și 55 atm. Se formează și câțiva produși secundari, printre care butanona, acetatul de etil, acidul formic și acidul propionic. La rândul lor, acești produși sunt valorificați, iar condițiile de reacție pot fi modificate cu scopul de a mări cantitățile produse, dacă acest lucru este rentabil. Totuși, separarea acidului acetic de acești produși secundari mărește costurile de producție. În condiții similare și folosind catalizatori similari ca în
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
fân" (1958), "Recolta" (1960)" sau ""Horitoarea" (1958)", pentru că toate aparțin aceleiași viziuni, dominate de observarea unor crâmpeie de viață. Materialul său preferat, lemnul, accentuează volumele și le dă pregnanță în spațiul pe care îl propune substanța operei, în același timp valorificând sobrietatea stăvechimii. Admirația sa pentru țăranii simpli - cu care dealtfel a lucrat împreună și s-a sfătuit la multe din operele sale - și pentru modul lor de viață în forma cea mai arhaică și mai curată a fost până la urmă
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
industriei lemnului, mulți localnici angajându-se la exploatarea de la Nehoiu, iar în Gura Teghii proprietarii de pământuri au încercat să practice turismul, dar această ramură a intrat în declin odată cu venirea perioadei comuniste, iar astăzi doar câteva pensiuni încearcă să valorifice potențialul turistic. Comuna este cea mai nordică din județul Buzău și ocupă mare parte din bazinul Bâscei Roziliei, cu afluenții săi Bâsca Mică și Bâsca Mare. Cu o suprafață de , ea este cea mai întinsă comună din județ și a
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
a acestuia, explorarea avenului fiind îngreunată de numeroasele galerii și cascade subterane. Localitatea Fânațe este situată într-un areal apreciat nu numai pentru frumusețile și bogățiile de la suprafață, ci și pentru valorasele bogății subterane. Din subsolul acestor regiuni, oamenii au valorificat de-a lungul vremii aur, argint, fier, cupru, plumb, zinc, molibden, bismut, nichel, cobalt, pirită, calcare, uraniu, marmură, etc...
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
cu întreg defileul au fost declarate rezervație naturală, tot în acest an s-a încheiat și electrificarea localității. În 1962 s-a început construirea unui cămin cultural modern, care s-a remarcat apoi prin bogata sa activitate. Ideea de a valorifica creația olarilor locali, precum și dorința de a pune în evidență folclorul zonei a dus în anul 1969 la lansarea unei manifestări devenite apoi tradiție: Târgul de la Vama Sării, ținut de atunci în fiecare an, în prima duminică din luna iunie
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
condiții optime pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea animalelor. Valea Zăgrii se mai numește și Valea Țibleșului după denumirea apei care izvorăște din Munții Țibleșului, având ca afluent Valea Găurenilor, făcând confluența în centrul satului Zagra. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piuă necesare măcinării cerelalelor și prelucrării materialelor din lână. Relieful este variat, de la munți, dealuri și lunci. Munții Țibleșului din partea sudică, proprietate a locuitorilor din Zagra, în
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piua necesare măcinării cerealelor și prelucrării materialelor din lână. Pioritul a fost o mare îndeletnicireși de venituri bănești făcându-se mai ales toamna și iarna, când oamenii
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
pădurăritul a ocupat un însemnat număr de locuitori care din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru nevoi gospodărești sau pentru comercializare. Transportat cu mari dificultăți în târgurile apropiate, dar mai ales în satele de pe Câmpia Transilvaniei, lemnul era valorificat adesea prin troc cu cereale. Din vremuri imemoriale, pădurile au fost de mare folos omului, timp îndelungat, multe din cele de trebuință gospodarilor, fiind făcute din lemn. Dificultățile legate de accesul la această importantă resursă precum și a transportului ei au
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]