17,513 matches
-
sistemului compus. După ecuația (E) există pentru sistemele Σ, Σ funcții "ρ(y, ξ, ξ ... ξ), σ(y, η, η ... η)" astfel încât în echilibru termic: formula 15 unde θ este temperatura comună. Cu ajutorul acestor relații, se pot exprima câte una din variabilele geometrice ale fiecărui sistem, de exemplu "ξ, η" ca funcție de θ și de celelalte variabile. Variabilele pentru sistemul compus, și deci și ale functiilor "u, μ", se pot alege atunci ca "y, y, θ, ξ ... ξ, η ... η". Din ecuația
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
ξ), σ(y, η, η ... η)" astfel încât în echilibru termic: formula 15 unde θ este temperatura comună. Cu ajutorul acestor relații, se pot exprima câte una din variabilele geometrice ale fiecărui sistem, de exemplu "ξ, η" ca funcție de θ și de celelalte variabile. Variabilele pentru sistemul compus, și deci și ale functiilor "u, μ", se pot alege atunci ca "y, y, θ, ξ ... ξ, η ... η". Din ecuația (C) se vede însă că funcția "u" nu poate de fapt să depindă decât de
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
σ(y, η, η ... η)" astfel încât în echilibru termic: formula 15 unde θ este temperatura comună. Cu ajutorul acestor relații, se pot exprima câte una din variabilele geometrice ale fiecărui sistem, de exemplu "ξ, η" ca funcție de θ și de celelalte variabile. Variabilele pentru sistemul compus, și deci și ale functiilor "u, μ", se pot alege atunci ca "y, y, θ, ξ ... ξ, η ... η". Din ecuația (C) se vede însă că funcția "u" nu poate de fapt să depindă decât de "y
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
pot depinde decât de "y" și "y". În "μ/μ" se poate întâmpla ca dependențele de θ și "ξ ... ξ" să se anuleze reciproc, dar nu cea de "η ... η" a lui μ; deci μ nu poate depinde de aceste variabile, și repetând argumentul pentru "μ/μ", nici de "ξ ... ξ". Dar atunci μ nu poate depinde de "ξ ... ξ" și nici μ de "η ... η". Concludem: formula 16 Mai mult, rapoartele "μ/μ, μ/μ" nu pot depinde de θ. Din
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
η". Concludem: formula 16 Mai mult, rapoartele "μ/μ, μ/μ" nu pot depinde de θ. Din ∂(μ/μ )/∂θ = 0, ∂(μ/μ)/∂θ = 0, deducem că: formula 17 Funcția "g" nu poate depinde decat de θ, deoarece μ, μ depind de variabile diferite. Mai mult, funcția "g(θ)" este universală, deoarece e aceeași oricare ar fi sistemul Σ în contact termic cu Σ. Ecuațiile pot fi integrate și se obține: formula 18 unde: formula 19 "T(θ)" este numită temperatura absolută iar "C" este
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
în aceste gaze se găsește o cantitate oarecare de oxigen. În turbină, gazele se destind doar până la o anumită presiune, cât este nevoie pentru ca turbina să genereze puterea necesară pentru antrenarea compresorului. În continuare, căderea de presiune până la presiunea atmosferică (variabilă cu altitudinea) este folosită pentru accelerarea acestor gaze, rezultând jetul de gaze care generează propulsia. Accelerarea gazelor se face într-un ajutaj, plasat în spatele turbinei. Ajutajul este cel ce transformă energia internă a gazelor fierbinți în energie cinetică a jetului
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
față de experimentul în care este folosit 2.0000001. Un asemenea nivel de acuratețe este practic imposibil - de exemplu, este dificil de măsurat 0.0000001 cm. Un exemplu de sistem complet dependent de condițiile inițiale este aruncarea unei monede. Există două variabile în aruncarea unei monede: cât de repede lovește pământul și cât de repede se rotește. Teoretic, este posibil să se controleze aceste variabile, reușind astfel să se stabilească ce față va cădea în sus. Practic însă, este imposibil de controlat
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
0000001 cm. Un exemplu de sistem complet dependent de condițiile inițiale este aruncarea unei monede. Există două variabile în aruncarea unei monede: cât de repede lovește pământul și cât de repede se rotește. Teoretic, este posibil să se controleze aceste variabile, reușind astfel să se stabilească ce față va cădea în sus. Practic însă, este imposibil de controlat în mod exact viteza de rotație a monedei și înălțimea la care e aruncată. Este posibil să se stabilească o medie ai acestor
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
reale și imaginare deci definite la rândul lor ca funcțiile reale formula 12 și formula 13, rezultă: O altă proprietate importantă este, că pentru aceeași funcție formula 11, atât formula 12 cât și formula 13 sunt funcții armonice, adică derivatele de ordinul doi după fiecare variabilă dependentă însumate dau zero. Pentru prescurtare se folosește adesea operatorul Laplace (formula 17): Luând ca exemplu funcția complexă formula 18 se poate verifica olomorfia pe întreaga mulțime a numerelor complexe verificând proprietățile de mai sus. Ecuațiile Cauchy-Riemann sunt îndeplinite: Atât formula 12 cât
Funcție olomorfă () [Corola-website/Science/311291_a_312620]
-
o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Entalpia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca funcție de "temperatură" și de "variabilele de forță", entalpia liberă
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca funcție de "temperatură" și de "variabilele de forță", entalpia liberă este un potențial termodinamic. Conceptul a fost introdus de Josiah
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca funcție de "temperatură" și de "variabilele de forță", entalpia liberă este un potențial termodinamic. Conceptul a fost introdus de Josiah Willard Gibbs în opera sa On the Equilibrium of Heterogeneous Substances. Fie o cantitate de fluid, care poate fi un amestec de formula 9 componente de specii
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
Josiah Willard Gibbs în opera sa On the Equilibrium of Heterogeneous Substances. Fie o cantitate de fluid, care poate fi un amestec de formula 9 componente de specii moleculare diferite. O stare de echilibru a acestui sistem este complet descrisă de variabilele temperatură formula 10 presiune formula 11 și cantitățile în care sunt prezente componentele sale formula 12. Entalpia liberă formula 13 este un potențial termodinamic. Diferențiala totală furnizează ecuațiile de stare
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
muncă, la scoala, în diferite grupuri fără că aceștia să știe de experimentul propriu zis, si experimentul de laborator care folosește atât proba hârtie- creion cât și instrumente de măsurare. Acesta din urmă are ca si caracteristică importantă, controlarea anumitor variabile. Orice experiment, orice proiect de cercetare, are o multitudine de elemente care trebuiesc controlate, lămurite și definite în primul rând corect: observațiile și măsurătorile, tratamentele sau programele, grupurile, selecția grupurilor, timpul. Toate aceste elemente sunt unificate într-un cadru care
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
de factori care aduc erori în timpul măsurării dar și al interpretării cum ar fi: istoria evenimentelor, maturizarea subiecților, selecția, mortalitatea, nestandardizarea, învățarea testării, regresia statistică, stimularea experimentală, consemne implicite, observarea selectivă a cazurilor favorabile, efectul eșantionării întâmplătoare, relații cauzale greșite, variabile confundate, modificări ce țin de variabilă timp, etc. Conform lui Nicolaie Lungu „planurile (schemele) experimentale au fost construite pentru a controla aceste variabile parazite, numite și alternative (a nu se confundă cu ipoteza alternativă), ale căror efecte pot interfera cu
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
regresia statistică, stimularea experimentală, consemne implicite, observarea selectivă a cazurilor favorabile, efectul eșantionării întâmplătoare, relații cauzale greșite, variabile confundate, modificări ce țin de variabilă timp, etc. Conform lui Nicolaie Lungu „planurile (schemele) experimentale au fost construite pentru a controla aceste variabile parazite, numite și alternative (a nu se confundă cu ipoteza alternativă), ale căror efecte pot interfera cu intervenția pentru a minimiza efectele, pentru a le mască, a le neutraliză, sau chiar pentru a produce efecte inverse celor cercetate”. Elementele pe
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
randomizata sau se poate lucra pe grupuri gata costituite. Timpul relevă evoluția demersului experimental, lucru care ne arată modificările cele mai importante ce pot devia chiar cursul unui experiment. Planurile factoriale sunt experimentele în care intervin două sau mai multe variabile controlate sau factori de variație. Astfel se vizează nu numai influențele fiecăruia dintre acești factori asupra variabilei dependente, ci și influența interacțiunilor asupra variabilei dependente. Controlul este elementul esențial în structura metodei experimentale. Prin control se înțelege asigurarea condițiilor de
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
arată modificările cele mai importante ce pot devia chiar cursul unui experiment. Planurile factoriale sunt experimentele în care intervin două sau mai multe variabile controlate sau factori de variație. Astfel se vizează nu numai influențele fiecăruia dintre acești factori asupra variabilei dependente, ci și influența interacțiunilor asupra variabilei dependente. Controlul este elementul esențial în structura metodei experimentale. Prin control se înțelege asigurarea condițiilor de repetabilitate a rezultatelor, ori de câte ori se reia cercetarea. În sens modern, controlul vizează în primul rând factorii introduși
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
devia chiar cursul unui experiment. Planurile factoriale sunt experimentele în care intervin două sau mai multe variabile controlate sau factori de variație. Astfel se vizează nu numai influențele fiecăruia dintre acești factori asupra variabilei dependente, ci și influența interacțiunilor asupra variabilei dependente. Controlul este elementul esențial în structura metodei experimentale. Prin control se înțelege asigurarea condițiilor de repetabilitate a rezultatelor, ori de câte ori se reia cercetarea. În sens modern, controlul vizează în primul rând factorii introduși în experiment pentru declanșarea unor comportamente specifice
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
De asemenea, controlul se referă și la modalitatea de constituire a grupelor experimentale și Șmartorț pentru asigurarea comparabilității lor. În fine, controlul include și întreaga problematică de efectuare a măsurătorilor. Primele planuri experimentale au fost create pentru a controla efectul variabilelor parazite: ele presupuneau limitarea impactului acestor variabile, sau măcar de a-l identifica și de a-l izola de efectul variabilei independente asupra variabilei dependente. Aceste planuri cuprindeau două grupe obținute prin randomizare: o grupa experimentală căreia i se aplică
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
modalitatea de constituire a grupelor experimentale și Șmartorț pentru asigurarea comparabilității lor. În fine, controlul include și întreaga problematică de efectuare a măsurătorilor. Primele planuri experimentale au fost create pentru a controla efectul variabilelor parazite: ele presupuneau limitarea impactului acestor variabile, sau măcar de a-l identifica și de a-l izola de efectul variabilei independente asupra variabilei dependente. Aceste planuri cuprindeau două grupe obținute prin randomizare: o grupa experimentală căreia i se aplică intervenția și o grupa de control (sau
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
controlul include și întreaga problematică de efectuare a măsurătorilor. Primele planuri experimentale au fost create pentru a controla efectul variabilelor parazite: ele presupuneau limitarea impactului acestor variabile, sau măcar de a-l identifica și de a-l izola de efectul variabilei independente asupra variabilei dependente. Aceste planuri cuprindeau două grupe obținute prin randomizare: o grupa experimentală căreia i se aplică intervenția și o grupa de control (sau martoră) care nu beneficiază de intervenție. Designul experimental este constiuit în funcție de caracteristicile fiecărui experiment
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
întreaga problematică de efectuare a măsurătorilor. Primele planuri experimentale au fost create pentru a controla efectul variabilelor parazite: ele presupuneau limitarea impactului acestor variabile, sau măcar de a-l identifica și de a-l izola de efectul variabilei independente asupra variabilei dependente. Aceste planuri cuprindeau două grupe obținute prin randomizare: o grupa experimentală căreia i se aplică intervenția și o grupa de control (sau martoră) care nu beneficiază de intervenție. Designul experimental este constiuit în funcție de caracteristicile fiecărui experiment ce țin de
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
un plan experimental de bază model I (grupuri sistematice)(fig.1). Compoziția este aleatoare la nivelul fiecărui grup în parte, dar alegerea grupului ca atare este sistematică. Constituirea datelor după un astfel de plan, permite să se controleze primele cinci variabile parazite. Diversele comparații care se pot face între cele patru observații permit să se evalueze efectul relativ al acestei variabile și al intervenției. De exemplu, daca efectul maturizării asupra subiecților din grupul de control se remarcă a fi la fel
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]