169,113 matches
-
mediu lunar în 2010 a atins valoarea de 3179,5 lei, cu 9,6% mai mare față de 2009 . În municipiul Bălți activează 6,3% din totalul salariaților pe țară . În anul 2008 în Bălți au fost înregistrate 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii - 60, mari - 48 și în total - 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008) . Având tradiții bune în multe ramuri, industria
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
lei, cu 9,6% mai mare față de 2009 . În municipiul Bălți activează 6,3% din totalul salariaților pe țară . În anul 2008 în Bălți au fost înregistrate 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii - 60, mari - 48 și în total - 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008) . Având tradiții bune în multe ramuri, industria reprezintă sectorul principal al economiei municipiului Bălți. În anii 2006-2008
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
9,6% mai mare față de 2009 . În municipiul Bălți activează 6,3% din totalul salariaților pe țară . În anul 2008 în Bălți au fost înregistrate 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii - 60, mari - 48 și în total - 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008) . Având tradiții bune în multe ramuri, industria reprezintă sectorul principal al economiei municipiului Bălți. În anii 2006-2008 creșterea producției
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
În municipiul Bălți activează 6,3% din totalul salariaților pe țară . În anul 2008 în Bălți au fost înregistrate 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii - 60, mari - 48 și în total - 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008) . Având tradiții bune în multe ramuri, industria reprezintă sectorul principal al economiei municipiului Bălți. În anii 2006-2008 creșterea producției industriale în Bălți (rata medie anuală
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
salariaților pe țară . În anul 2008 în Bălți au fost înregistrate 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii - 60, mari - 48 și în total - 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008) . Având tradiții bune în multe ramuri, industria reprezintă sectorul principal al economiei municipiului Bălți. În anii 2006-2008 creșterea producției industriale în Bălți (rata medie anuală +4%) a fost mult mai puternică decât în
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
de producție și numărului de angajați, în structura căreia se evidențiază producția de zahăr (100%, totalul pe republică), ulei vegetal (două din cele trei combinate de uleiuri vegetale) produse lactate, tutun fermentat, produse din carne . Problema cea mai mare a întreprinderilor industriale este uzura morală și fizică a echipamentului și utilajelor, ce determină creșterea costurilor de producție. În același timp, cota cea mai mare în structura specifică a investițiilor în capital fix o deține achiziția de echipamente și utilaje - 35,3
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
Republicii Moldovei la 15 martie 2006 intenționa să construiască o centrală electrică lângă Bălți cu capacitatea de 450 MW . Până când centrala nu a fost realizată. Principalul distribuitor către consumători al energiei electrice în municipiul Bălți și în raioanele vecine este Întreprinderea Municipală S.A. „RED-Nord" care dispune de circa 400 km LEA 0,4/10kV, 400 km LC 0,4/10 kV, 249 unități ale posturilor de transformare . În mun. Bălți anual se consumă 158,840 mln. kV/oră, inclusiv: fondul locativ
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
km LEA 0,4/10kV, 400 km LC 0,4/10 kV, 249 unități ale posturilor de transformare . În mun. Bălți anual se consumă 158,840 mln. kV/oră, inclusiv: fondul locativ - 39,7 mln. kV/h; construcții administrativ-civile și întreprinderi comunale - 33,57 mln. kV/h; întreprinderi industriale - 70,03 mln. kV/h; apeducte, canalizări - 15,549 mln. kV/h. Pentru a asigura alimentarea municipiului cu energie electrică s-au proiectat noi linii electrice aeriene (LEA) de tensiuni înalte. În
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
LC 0,4/10 kV, 249 unități ale posturilor de transformare . În mun. Bălți anual se consumă 158,840 mln. kV/oră, inclusiv: fondul locativ - 39,7 mln. kV/h; construcții administrativ-civile și întreprinderi comunale - 33,57 mln. kV/h; întreprinderi industriale - 70,03 mln. kV/h; apeducte, canalizări - 15,549 mln. kV/h. Pentru a asigura alimentarea municipiului cu energie electrică s-au proiectat noi linii electrice aeriene (LEA) de tensiuni înalte. În 2007 compania moldovenească Î.S „Moldelectrica” și
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
din Moldova” amplasat pe teritoriul depoului feroviar cu o capacitate de numai 320 m . Industriei constructoare de mașini îi revine 8,6% din volumul total industrial al municipiului, din care 4,6% revine producției de mașini și aparate electrice. Numărul întreprinderilor din acceastă subramură industrială este comparativ mic. „Moldagrotehnica” SA este cel mai mare producător de mașini agricole din Moldova, care oferă o gamă largă de produse pentru sectorul agricol: pluguri, semănători, remorci, diferite utilaje precum și cazane pe biomasă, peleți . Compania
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
componente și echipamente electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile . Industria ușoară se clasează pe locul II după nivelul de dezvoltare. În această subramură sunt concentrate câteva zeci de fabrici. Una din cele mai mari întreprinderi din domeniu este SA „Flautex”, cu 100% capital privat, este succesorul întreprinderii textile, fondate în anul 1947. Întreprinderea este specializată în producerea articolelor textile din bumbac. Volumul anual al vânzărilor constituie 250 mii de euro, din care 10% sunt destinate
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
electrice pentru automobile . Industria ușoară se clasează pe locul II după nivelul de dezvoltare. În această subramură sunt concentrate câteva zeci de fabrici. Una din cele mai mari întreprinderi din domeniu este SA „Flautex”, cu 100% capital privat, este succesorul întreprinderii textile, fondate în anul 1947. Întreprinderea este specializată în producerea articolelor textile din bumbac. Volumul anual al vânzărilor constituie 250 mii de euro, din care 10% sunt destinate exportului în Italia (seturi de prosoape pentru hoteluri și camping) și Rusia
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
clasează pe locul II după nivelul de dezvoltare. În această subramură sunt concentrate câteva zeci de fabrici. Una din cele mai mari întreprinderi din domeniu este SA „Flautex”, cu 100% capital privat, este succesorul întreprinderii textile, fondate în anul 1947. Întreprinderea este specializată în producerea articolelor textile din bumbac. Volumul anual al vânzărilor constituie 250 mii de euro, din care 10% sunt destinate exportului în Italia (seturi de prosoape pentru hoteluri și camping) și Rusia (halate, lenjerie de pat, prosoape din
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
specializată în producerea articolelor textile din bumbac. Volumul anual al vânzărilor constituie 250 mii de euro, din care 10% sunt destinate exportului în Italia (seturi de prosoape pentru hoteluri și camping) și Rusia (halate, lenjerie de pat, prosoape din bumbac) . Întreprindere mixtă moldo-italiană SRL „Faschion Group” se specializează în confecționarea articolelor tricotate pentru dame, bărbați și copii. În prezent, concomitent cu exportul producției în Italia, întreprinderea livrează marfa sa și pe piața internă a Moldovei. Fabrica de confecții „Runfelsia” SRL utilizează
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
de prosoape pentru hoteluri și camping) și Rusia (halate, lenjerie de pat, prosoape din bumbac) . Întreprindere mixtă moldo-italiană SRL „Faschion Group” se specializează în confecționarea articolelor tricotate pentru dame, bărbați și copii. În prezent, concomitent cu exportul producției în Italia, întreprinderea livrează marfa sa și pe piața internă a Moldovei. Fabrica de confecții „Runfelsia” SRL utilizează pânze din bumbac, viscoză naturală, vâscoză cu lycra, alte feluri de mătase. În cadrul întreprinderii activează cca 160 de muncitori. Fabrica este specializată în producerea hainelor
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
bărbați și copii. În prezent, concomitent cu exportul producției în Italia, întreprinderea livrează marfa sa și pe piața internă a Moldovei. Fabrica de confecții „Runfelsia” SRL utilizează pânze din bumbac, viscoză naturală, vâscoză cu lycra, alte feluri de mătase. În cadrul întreprinderii activează cca 160 de muncitori. Fabrica este specializată în producerea hainelor și lenjeriei. Volumul anual al vînzărilor alcătuiește cca 600 mii euro, principalul partener ester este Rusia . Întreprinderea SRL „Stip” produce jucării plușate, perne pentru scaune de autoturism de unică
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
din bumbac, viscoză naturală, vâscoză cu lycra, alte feluri de mătase. În cadrul întreprinderii activează cca 160 de muncitori. Fabrica este specializată în producerea hainelor și lenjeriei. Volumul anual al vînzărilor alcătuiește cca 600 mii euro, principalul partener ester este Rusia . Întreprinderea SRL „Stip” produce jucării plușate, perne pentru scaune de autoturism de unică folosință și pungi igienice pentru companiile aeriene. Volumul anual al vînzărilor depășește 500,0 mii euro. Principalii importatori ai producției sunt România, Germania și Ucraina, acumulând împreună 42
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
de autoturism de unică folosință și pungi igienice pentru companiile aeriene. Volumul anual al vînzărilor depășește 500,0 mii euro. Principalii importatori ai producției sunt România, Germania și Ucraina, acumulând împreună 42% din totalul exportului . În croșetarea articolelor este orientată întreprinderea SRL „Viat-Plus”, înfințată în 2008 ce oferă servicii în broderie profesională pe piele și toate tipurile de țesături. În cadrul întreprinderii sunt numai 8 muncitori. Capacitatea anuală a vânzărilor alcătuiește 40 mii euro, dintre care 50% din marfa produsă se exportă
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
Principalii importatori ai producției sunt România, Germania și Ucraina, acumulând împreună 42% din totalul exportului . În croșetarea articolelor este orientată întreprinderea SRL „Viat-Plus”, înfințată în 2008 ce oferă servicii în broderie profesională pe piele și toate tipurile de țesături. În cadrul întreprinderii sunt numai 8 muncitori. Capacitatea anuală a vânzărilor alcătuiește 40 mii euro, dintre care 50% din marfa produsă se exportă în Italia . Industria confecțiilor este reprezentată și de întreprinderile „Rada” SA, „Bălțeanca” SA - ultima producând haine de damă . Produsele din
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
în broderie profesională pe piele și toate tipurile de țesături. În cadrul întreprinderii sunt numai 8 muncitori. Capacitatea anuală a vânzărilor alcătuiește 40 mii euro, dintre care 50% din marfa produsă se exportă în Italia . Industria confecțiilor este reprezentată și de întreprinderile „Rada” SA, „Bălțeanca” SA - ultima producând haine de damă . Produsele din blană sunt fabricate la SA „Mioara”, fondată în 1945 . Fabrica constituie principalul producător al republicii de paltoane, căciule, articole cu captușeală de blană, cuverturi plapume de lână și alte
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
de paltoane, căciule, articole cu captușeală de blană, cuverturi plapume de lână și alte produse din blană. În 2003, în mun. Bălți se fabrica 12% din toata producția textilă din Republica Moldova . SA „Incomlac”, membră grpului „JLC”, este cea mai mare întreprindere prelucrătoare a laptelui din Republica Moldova, exportând produse în Ucraina, Rusia. Cifra de faceri a acesteia în 2009 a constituit 387 mln, în ultimii S.A. „Incomlac” are o pondere de 23% din piața de lactate din țară . Din suprafața totală a
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
destinație agricolă . Comerțul este ramura care se dezvoltă cel mai dinamic, în 202 în sector erau antrenați peste 540 agenți economici. Rețeaua de comerț din municipiu fiind formată de 630 puncte de comerț, inclusiv: 668 magazine, 192 chioșcuri, 296 diverse întreprinderi de alimentație publică, inclusiv 6 restaurante, 54 cafenele, 53 cantine, etc. Pe lângă aceasta în municipiu funcționează 10 piețe și 84 de întreprinderi specializate pe prestarea serviciilor populației . Din cele 668 magazine înregistrate la începutul anul 2014, 213 de unități sunt
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
de comerț din municipiu fiind formată de 630 puncte de comerț, inclusiv: 668 magazine, 192 chioșcuri, 296 diverse întreprinderi de alimentație publică, inclusiv 6 restaurante, 54 cafenele, 53 cantine, etc. Pe lângă aceasta în municipiu funcționează 10 piețe și 84 de întreprinderi specializate pe prestarea serviciilor populației . Din cele 668 magazine înregistrate la începutul anul 2014, 213 de unități sunt specializate în comercializarea produselor alimentare, 417 - industriale, 3 supermaketuri, 76 specializate, 54 magazine-depozite, 7 magazine-bucătării, 5 magazine-terase. Se manifestă un dezechilibru în
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
sau din instituțiile importante, concediați pentru că nu prezentau încredere din punct de vedere politic. Tot aici intră membrii guvernelor și parlamentelor anterioare, polițiștii, judecătorii, preoții, numiți « lachei ai capitalismului », dar și foștii membrii ai claselor conducătoare : profesiuni liberale, șefi de întreprinderi, acționari, bancheri, aristocrați, considerați de regim « exploatatori ai poporului ». Mulți dintre ei riscă pușcăria, chiar eliminarea fizică, din cauza apartenenței sociale sau politice din trecut. În cele din urmă, la această listă se adaugă cei care intră în clandestinitate pentru a
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
un număr important de țărani, mulți studenți și intelectuali, dar și mai mulți soldați din armată. Ținând cont de faptul că schimbările sociale dramatice produse de dictatura comunistă au afectat toate clasele sociale (colectivizarea pământurilor, desființarea profesiilor liberale, naționalizarea tuturor întreprinderilor etc.), spectrul social al rezistenței române din munți semăna cu societatea română în ansamblul ei, deci țăranii reprezentau 80% dintre combatanți. În ceea ce privește etichetele politice, după opinia lui Georges Diener, afilierea rezistenților și a celor care îi sprijineau este marcată de
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]