169,113 matches
-
în raport cu propriile dificultăți, s-a dovedit potrivită și benefică în cadrul mai multor proiecte din Germania, precum și în cadrul proiectului NETIMM, reprezentând un instrument adecvat de stimulare a proceselor de învățare, bazate pe practică, în cadrul IMM-urilor. Semnificația economică a IMM-urilor Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) prezintă în toate statele europene de o semnificație majoră pentru dezvoltarea și stabilitatea economiilor naționale . Ele contribuie la stimularea concurenței, precum și la crearea unei structuri economice echilibrate la nivel regional. IMM-urile pot reacționa adesea
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
să dezvolte astfel strategii pentru câmpurile lor operaționale, iar pe de altă parte să cunoască și să poată valorifica pentru ei înșiși avantajele oferite de lucrul în rețele. Rețelele de firme Rețelele de firme reprezintă un instrument benefic, îndeosebi pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru a face față complexității unei lumi globalizate și pentru a-și stimula capacitatea inovativă, pentru asigurarea și îmbunătățirea competitivității. Rețelele permit IMM-urilor să se adune și să valorifice avantajele unei cooperări mai ample, fără a
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
a face față complexității unei lumi globalizate și pentru a-și stimula capacitatea inovativă, pentru asigurarea și îmbunătățirea competitivității. Rețelele permit IMM-urilor să se adune și să valorifice avantajele unei cooperări mai ample, fără a-și abandona identitatea ca întreprindere mică sau mijlocie. În cadrul rețelelor, membrii altminteri independenți își asumă o anumită colaborare în anumite chestiuni, putând crea astfel efecte de sinergie prin coordonarea resurselor și a competențelor. Ei rămân însă, în același timp, independenți unul față de celălalt, evitând astfel
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
competențelor. Ei rămân însă, în același timp, independenți unul față de celălalt, evitând astfel riscul de a trebui să construiască structuri birocratice costisitoare și de a-și pierde astfel flexibilitatea. Rețelele de firme oferă posibilitatea de a genera efecte instructive între întreprinderi, prin procesele de schimb de bune practici. Experiența relevă faptul că nu există o consiliere mai bună pentru un întreprinzător decât aceea oferită de alți întreprinzători, care au testat și au validat deja anumite strategii. Deoarece procesul de schimb al
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
mod semnificativ către reușită. Participanții vor rămâne în rețea numai atunci când au personal sentimentul că munca laolaltă în cadrul rețelei le aduce un anumit avantaj. Pe de altă parte, experiența concretă potrivit căreia colaborarea cu alte firme duce la reușită, determină întreprinderile să fie dispuse să-și împartă cunoștințele și resursele, pe bază de voluntariat și disponibilitate. Atunci când un întreprinzător poate porni de la premisa că și el va fi ajutat de către ceilalți membri ai rețelei într-o anumită situație, va fi el
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
rețea. Ceea ce stimulează o structurare, e drept mai întâi ceva mai lentă, dar apoi, de regulă, durabilă, a rețelelor. În același timp, învățarea în comun în cadrul rețelelor prezintă și în planul dezvoltării organizaționale un avantaj major. Dezvoltarea organizațională a multor întreprinderi mici și mijlocii este inhibată prin faptul că angajații și colaboratorii, din cauza resurselor limitate, nu își pot procura decât cu mari eforturi și cu mari costuri (prin măsuri externe de perfecționare) expertiza necesară. Și chiar managementul firmelor însuși este adesea
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
noi. Scopul conceptului de „Învățare pe baza propriilor probleme“ este acela de a valorifica, optimiza și intensifica în mod sistematic pentru dezvoltarea firmelor această învățare „firească“, prin intermediul și pe baza procesului real și practic de soluționare a problemelor. Tocmai pentru întreprinderile mici și mijlocii, care au un acces destul de dificil la ofertele de perfecționare formale și oarecum externe universului muncii, acest proces ar putea să îmbunătățească oportunitatea de a-și acoperi necesarul de perfecționare, ca premisă pentru dezvoltarea lor organizațională. Această
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
soluționarea problemelor are efect durabil și se poate susține numai atunci când cei consiliați își modifică în mod corespunzător propriul mod de acțiune și propriile aptitudini, așadar când învață. Când consultantul pleacă, ei trebuie să se descurce pe cont propriu. Sinteză Întreprinderilor mici și mijlocii le revine în Europa o semnificație majoră privind dezvoltarea și stabilitatea economiilor naționale. Structura prezintă numeroase avantaje, cum ar fi un grad sporit de flexibilitate, capacitate inovativă și orientare către client. Concomitent, deficitul (condiționat structural) de resurse
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
O tipografie sau imprimerie este o întreprindere sau un atelier mai mare pentru tipărirea, de obicei pe hârtie, a unor produse scrise. De cele mai multe ori tipografiile dispun de tehnicile necesare pentru multiple feluri de tipărituri. Există și tipografii speciale pentru produse cu securitate înaltă, ca de ex.
Tipografie (întreprindere) () [Corola-website/Science/324562_a_325891]
-
finele principatului. Ioan al II-lea și-a stabilit propria dinastie, moment care anunța perioada finală de măreție a Principatului de Salerno ca entitate longobardă independentă. El a căutat să sporească controlul bisericii în regiune, însă a eșuat în această întreprindere. El a introdus principiul co-regenței fiilor, în scopul de a stabiliza succesiunea. Fiul său, Guaimar al III-lea, a fost nevoit să suporte atacurile sarazinilor, însă a fost ajutat de către mercenarii normanzi. De asemenea, de-a lungul întregii sale domnii
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
ul este un venit material sau spiritual care poate fi venitul adus de capitalul utilizat într-o întreprindere, reprezentând diferența dintre încasări și totalul cheltuielilor. Acest venit este partea de bani rămasă după investiția făcută pentru a oferi bunuri și servicii. După cheltuirea unei părți din suma de bani procurată într-un anumit fel (împrumut de la o bancă
Profit () [Corola-website/Science/324681_a_326010]
-
În mod normal, în țările cu presă puternică, din punct de vedere administrativ, patronatul este separat de redacție, la fel, deciziile editoriale de cele economice. În unele cazuri, redacțiile au o mare independență în raport cu patronatul. În cazul în care, proprietarul întreprinderii de presă este implicat în redactarea unor articole pentru ziar, acestea nu pot fi decît de opinie și trebuie semnalate ca atare. O situație mai delicată este aceea a interferării intereselor comerciale ale proprietarilor cu demersul publicistic al ziarului, lucru
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
aceea a interferării intereselor comerciale ale proprietarilor cu demersul publicistic al ziarului, lucru care poate afecta credibilitatea publicației. În cazul publicității, prima grijă a unei instituții mediatice ar fi să delimiteze demersul publicistic de cel publicitar. Indiferent de tipul de întreprindere mediatică, este obligatoriu să se facă o clară distincție între personalul care produce conținutul publicistic și cel care îl vinde, fie ca spațiu publicitar, fie ca produs propriu-zis. Agenții publicitari nu trebuie să aibă nici un fel de influență asupra conținutului
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
din partea societății și a puterii mai ales de a reglementa prin norme juridice activitatea media. În interiorul structurii profesionale există de obicei două nivele de legiferare: cel al corpului profesional și cel al unor structuri profesionale specializate sau chiar al unor întreprinderi de presă. Unele coduri deontologice aparținând unor instituții de presă beneficiază de suportul și mijloacele de coerciție administrativă și pot fi confundate cu regulamentele de ordine interioară, plasându-se la jumătatea drumului dintre legislația autoimpusă și dreptul comun. Cel mai
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
o găsi, tatăl ei apelează la un detectiv particular pe nume Campană (Gérard Depardieu). Căutarea ei se dovedește a fi foarte complicată și mai multe încercări desfășurate într-un timp de peste 40 de zile nu duc la niciun rezultat. Psihologul întreprinderii, Meyer, îi sugerează lui Bens un plan. El îl sfătuiește să se folosească de unul dintre angajații săi, contabilul François Perrin (Pierre Richard), care este și el o persoană ghinionista și predispusa spre accidente. Meyer afirmă că lui Perrin i
Capra (film) () [Corola-website/Science/326145_a_327474]
-
devenit punctul focal al ONU pentru combaterea sărăciei. Faza II cuprinde anii 1980. În această perioadă UNCTAD se confruntă cu o schimbare de mediu economic și politic. Strategia de dezvoltare a devenit tot mai orientată spre liberalizarea comerțului și privatizarea întreprinderilor de stat. Această perioadă mai este numită și „deceniul pierdut”, deoarece în ciuda programelor de ajustare structurală a Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional, cele mai multe țări în curs de dezvoltare s-au confundat în datorii externe și au cunoscut o creștere
Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare () [Corola-website/Science/326354_a_327683]
-
o declarație politică - "The Spirit of Bangkok" - ca o strategie pentru a aborda agenda de dezvoltare într-o lume de globalizare. În ultimii ani, UNCTAD a concentrat eforturile sale de cercetare analitice privind legăturile dintre comerț, investiții, tehnologie și dezvoltarea întreprinderilor. A înaintat o "agendă pozitivă" pentru țările în curs de dezvoltare în cadrul negocierilor comerciale internaționale, conceput pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare în mai bună înțelegere a complexității negocierilor comerciale multilaterale și în formularea pozițiilor lor. Și-a
Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare () [Corola-website/Science/326354_a_327683]
-
obișnuiți decât pe militari profesioniști, Gărzile Patriotice serveau ca o potențială contrapondere și control față de puterea și influența forțelor armate regulate. La sfârșitul anilor '80, Gărzile Patriotice erau organizate în companii și plutoane în fiecare județ, municipiu, oraș, sat și întreprindere industrială sau agricolă. Sub comanda prim-secretarului aparatului P.C.R. local, aceste subunități efectuau instrucție de bază și perfecționare în mânuirea armamentului ușor, a mortierelor și lansatoarelor de rachete antitanc, demolărilor și tacticilor de gherilă. În vreme de război ele erau
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
sau "non-bilateral" între cel puțin trei participanți. Cesiunile proprietății care realizează schimbul pot fi "imediate", sau "amânate", "întârziate", în funcție de condițiile de care depind de evenimentele viitoare. Potrivit International Reciprocal Trade Association, organismul internațional care reglementează trocul, peste 400.000 de întreprinderi au schimbat produse valorând 10 miliarde de dolari, la nivelul anului 2008, oficialii așteptându-se să vadă volumul acestor schimburi comerciale crescând cu 15% în 2009 . În secolul XXI una dintre cele mai avansate forme de troc (barter) utilizează platforme
Troc () [Corola-website/Science/322590_a_323919]
-
ai orașului erau țărani. Crește spațiul clădit al orașului cuprinzând, pe lângă vechiul nucleu din secolul al XVIII-lea, actuala zonă Centrală și cartierele Pârneava, Șega, Gai și Mureșel. Între 1870-1914 se construiesc edificii civile impunătoare, instituții și clădiri destinate unor întreprinderi. Paralel (1879 - 1888) se pun bazele actualelor diguri, ca urmare a revărsărilor râului Mureș. Tot în această perioadă (1880) începe pietruirea străzilor. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, producția industrială s-a diversificat. În 1872 s-a înființat
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
Arad fiind primită triumfal de populație la 13 iulie 1945. În cetate au fost încartiruite și trupe rusești. După cel de al Doilea Război Mondial, Aradul se dezvoltă ca un centru industrial. Se conturează marile platforme industriale și iau ființă întreprinderile republicane, cu mii de locuri de muncă, fapt care a determinat atragerea populației din mediul rural. Ca urmare a creșterii numărului de locuitori, au apărut noile cartiere de blocuri și zone de locuit: Aurel Vlaicu, Calea Romanilor, Micălaca, Faleza Sud
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
candidatură. Poate candida la funcția de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului persoana care întrunește următoarele condiții: a) are studii superioare și experiență de cel puțin 5 ani în unul dintre domeniile: audiovizualului, tehnologiilor de comunicare, dreptului, finanțelor, contabilității, gestiunii întreprinderilor, elaborării programelor sau informațiilor în orice instituție de creație; b) a împlinit 25 de ani și nu a atins vîrsta legală de pensionare; c) cunoaște limba de stat a Republicii Moldova; d) nu are antecedente penale.
Consiliul Coordonator al Audiovizualului () [Corola-website/Science/322633_a_323962]
-
din 1925 câțiva particulari fac să iasă pe stradă primele autobuze) și s-a continuat dotarea transportului electric cu 19 tramvaie noi, construite la Șantierul Naval Galați. Din 1944 orașul a rămas fără transport electric. În 1948 s-a înființat Întreprinderea Comunală Galați (ICG) (funcționau doar 7 tramvaie recuperate și reparate din cele distruse de fasciști). Din 1952 ICG efectueaza transportul în comun și cu autobuze (ZIS-105), iar în 1956 apar primele taximetre și are în dotare: 45 de vagoane, 11
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
cele distruse de fasciști). Din 1952 ICG efectueaza transportul în comun și cu autobuze (ZIS-105), iar în 1956 apar primele taximetre și are în dotare: 45 de vagoane, 11 remorci, 27 autobuze și 15 autotaximetre. În 1962 s-a înființat Întreprinderea de Transport Orășenesc Galați (ITO), care avea la dispoziție: 55 vagoane tramvai, 15 autotaxiuri, 31 autobuze și 30 autocamioane. Depoul de tramvaie a fost amenajat în Piața I.C. Frimu, în clădirea primului hangar de aviație din Galați, care rămăsese izolat
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
amenajat în Piața I.C. Frimu, în clădirea primului hangar de aviație din Galați, care rămăsese izolat între casele construite în jurul lui, pe vechiul aerodrom al orașului. Hangarul mai exista și acum, având alte întrebuințări. În noiembrie 1979, s-a înființat Întreprinderea Județeană de Transport Local (IJTL) care funcționează și în prezent sub denumirea de S.C. Transurb S.A. și avea în dotare: 170 vagoane de tramvai, din care 55 remorci, 32,8 km cale simplă, la ecartament de 1.435 mm, 402
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]