170,663 matches
-
din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea
Apărarea trecătorilor din munți în 1916 () [Corola-website/Science/334049_a_335378]
-
acest punct, lăsând pentru apărarea defileului Jiului forțe total insuficiente. „"Cu masa formidabilă a patru divizii de infanterie, Falkenhayn reușise să rupă linia frontului român, într-un loc unde garda era ținută de trupele unei biete brigăzi."” La rândul său șeful de stat major al Misiunii Militare Franceze, colonelul Victor Petin arăta că "„lovitura a fost dură și neașteptată. Comandamentul român nu s-a gândit că la numai zece zile de la un eșec răsunător va reîncerca aceeași manevră. Surpriza strategică a
Apărarea trecătorilor din munți în 1916 () [Corola-website/Science/334049_a_335378]
-
Vichy în frunte cu mareșalul Pétain. Colaboratorii regimului de ocupație au fost supuși epurărilor legale (épuration légale), unii dintre ei fiind executați pentru trădare. Printre cei executați s-a numărat Pierre Laval, premierul guvernului de la Vichy în 1942-1944. Mareșalul Pétain, „Șeful Statului Francez”, a fost la rândul lui condamnat la moarte, dar sentința sa a fost comutată în închisoare pe viață. Mii de colaboraționiști au fost executați fără judecată de membri ai Rezistenței în așa-numitele "épuration sauvage (epurările nemiloase)".
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
Un grup de țărani din Ciulniței, nemulțumiți de comportamentul despotic al noului stăpân al moșiei, predau ministrului o jalbă în care cer reîntoarcerea boierului Dinu Murguleț pe care-l cereau sechestrat de ginerele său. Ministrul îl cheamă pe Mihai Comăneșteanu, șeful său de cabinet, căruia îi cere să cerceteze plângerea țăranilor și să-l informeze. Mihai se vede cu Tincuța, ambii amintindu-și de zilele frumoase de dinaintea plecării lui la Paris și de făgăduielile pe care și le făcuseră. La o
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
cu predare în limba engleză, acreditată în SUA). În 2008, Gheorghe Moroșanu primește titlul de „egyetemi tanár” (cel mai înalt titlu academic în învățămîntul superior din Ungaria) de la președintele Ungariei. A deținut mai multe poziții administrative între care aceea de șef de catedră la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1992-1996) și șef al Departamentului de Matematici al Universității Central Europene din Budapesta (2004-2012). Gheorghe Moroșanu începe, din proprie inițiativă, colaborarea cu revista „Gazeta Matematică”, seria B, încă din anii de
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]
-
primește titlul de „egyetemi tanár” (cel mai înalt titlu academic în învățămîntul superior din Ungaria) de la președintele Ungariei. A deținut mai multe poziții administrative între care aceea de șef de catedră la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1992-1996) și șef al Departamentului de Matematici al Universității Central Europene din Budapesta (2004-2012). Gheorghe Moroșanu începe, din proprie inițiativă, colaborarea cu revista „Gazeta Matematică”, seria B, încă din anii de liceu, continuând mai târziu în seria A a aceleiași reviste. Se înscrie
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]
-
înaintea proclamări Imperiului German al 2-lea. Primul a fost onorat cu acest titlu după asediul Parisului, celălalt pentru victoria decisivă împotriva Franței în Bătălia de la Gravelotte. În anul 1898, în Prusia a fost instalat un rang de Feldzeugmeister ca șef al fabricilor de arme, atelierelor de lucru pentru artilerie, turnătoriilor de tun, fabricilor de pulbere și muniții și birourilor de construcție. Acest ofițer a avut însă numai rangul de general de divizie. După unirea statelor germane în 1871, ofițerii au
Feldzeugmeister () [Corola-website/Science/334052_a_335381]
-
deținând locul trei în ierarhie după feldmareșal și general-colonel. În Regatul Bavariei și al Saxoniei a existat de asemenea un titlu corespunzător. La începutul anului 1906, în Bavaria a fost redenumită inspecția institutelor tehnice în „Feldzeugmeisterei” după exemplul prusac. Funcționarul șef a fost un Feldzeugmeister la rangul de general de brigadă (Generalmajor), care a avut sediul principal în München. Așezămintele de producție au fost decentralizate: Fabrica de arme la Amberg, atelierul de construcție pentru artilerie la München, iar turnătoriile de tun
Feldzeugmeister () [Corola-website/Science/334052_a_335381]
-
producție au fost decentralizate: Fabrica de arme la Amberg, atelierul de construcție pentru artilerie la München, iar turnătoriile de tun, fabricile de pulbere și muniții precum laboratoriul central la Ingolstadt. De asemenea această „Feldmeisterei” a existat în Saxonia. Și acolo șeful a avut numai gradul de general de brigadă (Generalmajor). Sediul a fost la Dresda. De la începutul Republicii de la Weimar titlul a fost abolit și nu mai este folosit până astăzi.
Feldzeugmeister () [Corola-website/Science/334052_a_335381]
-
se întoarce și între 1943-1951 este angajat la CFR. Acolo realizează "Sudura electrică a firelor de telecomunicații" și "Instalația de teleconferință telefonică", premiate în 1949. În 1948 devine profesor suplinitor la IPT la disciplina „Tehnica curenților slabi”, iar în 1952 șeful catedrei de Măsuri Electrice, pe care o va coordona până la pensionare, în 1983. Din 1960 s-a dedicat domeniului calculatoarelor, în special părții electronice a lor. A realizat prima din România, realizare pentru care a primit Premiul Academiei Române. Începând din
Alexandru Rogojan () [Corola-website/Science/334089_a_335418]
-
CETA, bazat pe principiile calculatorului , calculator finalizat în 1973. În 1963 susține cursul de „Calculatoare automate și programare”. În 1965 înființează la IPT prima secție din România de specializare în calculatoare, prima promoție fiind cea din 1966. În 1965 devine șeful catedrei de Electronică și Calculatoare, atunci înființată. În 1973 scrie cursul "Calculatoare numerice" în trei volume. În calitate de profesor universitar, în 1966 primește dreptul de a fi conducător de doctorat, deși el însuși își susține doctoratul la Institutul Politehnic București abia
Alexandru Rogojan () [Corola-website/Science/334089_a_335418]
-
împotriva ducelui Bernhard de Saxonia-Weimar și baronul Lothar Dietrich von Bönninghausen (1598-1657), la 1 septembrie 1639. ca subșef al feldmareșalul Octavio Piccolomini (1599-1656). Din anul 1757 (confirmat 1767, 1784), acest grad de general în armata austriacă a fost deținut de șeful Statului Major, responsabil pentru spionaj și anti-spionaj, cartografiere, unități speciale (artileria de rezervă, trupele de pionieri și vânători), ordinul de marș, justiția militară, aprovizionare, depozite și spitale precum distribuirea de comenzi. Începând cu Războaiele Napoleoniene în 1792, multe din aceste
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
fost delegate generalilor de brigadă sau coloneilor capabili, asistați de maiori și ofițeri mai tineri subalterni. Generalii cu rang de Feldmarschalleutnant au devenit mâna dreaptă a generalilor comandanți, preluând divizii de artilerie, cavalerie sau infanterie. Ei au rămas de regulă șefi ai Statului Major, care, în anul 1811, a fost subîmpărțit după planul contelui Josef Radetzky în trei departamente, dirijate tot de un Feldmarschalleutnant sau un „Generalmajor” ("GM"): Șef al directoratului de corespondență politică, șef al directoratului de operațiuni militare și
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
preluând divizii de artilerie, cavalerie sau infanterie. Ei au rămas de regulă șefi ai Statului Major, care, în anul 1811, a fost subîmpărțit după planul contelui Josef Radetzky în trei departamente, dirijate tot de un Feldmarschalleutnant sau un „Generalmajor” ("GM"): Șef al directoratului de corespondență politică, șef al directoratului de operațiuni militare și șef al serviciilor armatei. După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar din cauza războiului, în prima republică din Austria, titlul a existat în continuare până la unirea ei cu Germania#Al Treilea Reich
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
infanterie. Ei au rămas de regulă șefi ai Statului Major, care, în anul 1811, a fost subîmpărțit după planul contelui Josef Radetzky în trei departamente, dirijate tot de un Feldmarschalleutnant sau un „Generalmajor” ("GM"): Șef al directoratului de corespondență politică, șef al directoratului de operațiuni militare și șef al serviciilor armatei. După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar din cauza războiului, în prima republică din Austria, titlul a existat în continuare până la unirea ei cu Germania#Al Treilea Reich (1933-1945). Cel mai faimos dintre acești
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
ai Statului Major, care, în anul 1811, a fost subîmpărțit după planul contelui Josef Radetzky în trei departamente, dirijate tot de un Feldmarschalleutnant sau un „Generalmajor” ("GM"): Șef al directoratului de corespondență politică, șef al directoratului de operațiuni militare și șef al serviciilor armatei. După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar din cauza războiului, în prima republică din Austria, titlul a existat în continuare până la unirea ei cu Germania#Al Treilea Reich (1933-1945). Cel mai faimos dintre acești generali a fost Alfred Jansa (1884-1963), un
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
de indigeni, devenind cel mai tânăr sfătuitor în palatul guvernului din Lima. El a fost recrutat mai târziu pentru a servi ca scriitor junior și sfătuitor pentru Președintele Alejandro Toledo (Peru, 2001-2006). În 2009, Tuschman a lucrat cu optsprezece foști șefi de state pentru a scrie agenda politică regională pentru guvernarea democratică, ceea ce a generat laude de la Secretarul General Al Națiunilor Unite, Ban Ki-Moon, care a declarat că nu există un precedent istoric. Cartea lui Tuschmann, "Our Political Nature: The Evolutionary
Avi Tuschman () [Corola-website/Science/334099_a_335428]
-
adresate guvernatorului, Al-Shafi'i a atras antipatia unora din conducătorii vremii, și a fost pe nedrept acuzat că ar fi facilitat o revoltă a Alawiților. În consecință, a fost înlănțuit și adus înaintea Califului la Raqqa, în 803/187AH. Judecător șef era la acea vreme Shaybănī, iar pledoaria de apărare a acestuia, dublată de elocvența propriului discurs de apărare a lui Al-Shafi’i l-au convins pe Harun al-Rashid de nevinovăția acuzatului. Harun al-Rashid l-a autorizat pe Shaybănī sa îl
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
1919 în guvernul condus de generalul Arthur Văitoianu. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Ioan Popescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de șef de stat major a Direcței 6 Sanitare din Ministerul de Război, de unde a provenit și numele de „Sanitarul”. În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 13 Infanterie, în perioada 24 decembrie 1916 - 30 august 1917, distingându-se în
Ioan Popescu (Sanitarul) () [Corola-website/Science/334157_a_335486]
-
Konrad, Prinț de Saxa-Meiningen, Duce de Saxonia ("Johann Friedrich Konrad Carl Eduard Horst Arnold Matthias"; ; n. 14 aprilie 1952) este un om de afaceri german și actualul șef al Casei de Saxa-Meiningen. Prințul Konrad s-a născut la Ziegenberg, Hesse, ca fiul cel mic al Prințului Bernhard de Saxa-Meiningen. Deși a fost al doilea fiu al tatălui său, pentru că prima căsătorie a tatălui său a fost una morgantică
Frederick Konrad, Prinț de Saxa-Meiningen () [Corola-website/Science/334163_a_335492]
-
îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1918. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef de stat major al Corpului 3 Armată sau comandant al Regimentului 6 Infanterie „Mihai Viteazul”. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 6 Infanterie, în perioada 4/17 februarie - 1/13 mai 1918 și comandant al Diviziei
Gheorghe Dabija () [Corola-website/Science/334200_a_335529]
-
lunii septembrie 1916, pe linia de plecare la ofensivă în august 1916. Generalului Crăiniceanu i se ia comanda Armatei 2 și numai prietenia cu Ionel Brătianu îl salvează de curtea marțială. Referindu-se la situația acelor zile, maiorul Radu Rosetti, șeful Biroului Operațiuni din Marele Cartier general consemna: „"... haosul și zăpăceala domnește în comandamentul și printre trupele Armatei a 2-a. Aflăm că Crăiniceanu a dat ordin de «retragere în marș forțat», locotenent-colonelul Gh. Dabija, sub-șeful de stat major al Armatei
Bătălia de la Brașov (1916) () [Corola-website/Science/334174_a_335503]
-
strategic, fortificat, s-au întreprins acțiuni pentru amplasarea mai multor guri de foc. La începutul lunii mai 1877 sistemul de foc al Calafatului s-a bazat între altele pe opt baterii. Generalul Alexandru Cernat, a transmis comanda, colonelul Iuliu Dunca, șeful artileriei Corpului I armată. Provocările turcești nu numai la Calafat, ci pe toată lungimea Dunării românești, nu au mai fost acceptabile, și așa bombardarea generală a Vidinului a început în dimineața zilei de 15/27 ianuarie 1878 și a ținut
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
1878 și a ținut 9 zile. Bateriile române, ale căror piese se urcaseră la 40, au continuat focul zi și noapte până la armistițiul din 23 ianuarie/4 februarie 1878 și ocuparea Vidinului de către trupele române. În sfârșit a revenit ca șef al Regimentului nr. 1 Artilerie (1878-1881). După ce Dunca a fost, între anii 1883-1885 , comandant al Diviziilor 8 și 1, apoi din 1885 acel al Diviziei 9 Mărășești, a fost trecut, în anul 1891, la gradul de general de brigadă, comandant
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
încheiat o uniune civilă cu partenerul său de viață, arhitectul belgian Gauthier Destenay. După adoptarea legii privind căsătoria între persoane de același sex (la 1 ianuarie 2015), cei doi s-au căsătorit în data de 15 mai 2015. Este primul șef de guvern din Uniunea Europeană care a încheiat o căsătorie între persoane de același sex în timpul mandatului de premier.
Xavier Bettel () [Corola-website/Science/334191_a_335520]