17,300 matches
-
piardă o putere magică ce de fapt nu există"388. Dar oare toți europenii au căzut pradă acestei vrăjitorii? N-au existat printre ei și refractari, la nivel de individ ca și la nivel de colectivitate, care s-au sustras pasiunii naționaliste? Nu există refractari și astăzi chiar, cînd orientarea europeană încurajează cucerirea de noi identități cetățenești simultan cu provocarea suplimentară creată de integrarea imigranților? Răspunsul la aceste întrebări suscită altele, dintre care prima vizează semnificația prezentă a experiențelor trecute. Nostalgicii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Se impune așadar găsirea altor piste pentru a descifra prezentul nostru marcat de două fenomene contrare: în vestul Europei, prăbușirea aparentă a subordonărilor naționale clasice însoțită de un soi de elogiu al eterogenității și, în partea orient-tală, o redeșteptare a pasiunilor naționaliste pe care comentatorii politici le iau cam prea mult în derîdere. Aceasta este starea de fond cu condiția de a nu privi lucrurile cu ușurință, limitîndu-ne la a lua în considerare jurăminte pioase și judecăți sumare. Vestul sau elogiul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unui interes general, superior celui al părților. Din păcate, se pare că practica dezbaterii europene nu ajută cu nimic formarea acestui spațiu, în măsura în care ea se caracterizează printr-un contrast permanent între declarațiile de intenții și acțiunile practice. Estul caricaturizat Imaginea pasiunilor naționaliste din spațiul fost comunist, așa cum se vede ea în Vest, generează confuzie în privința analizei prezente a fenomenului național în Europa. Ceea ce prevalează este amalgamul de situații diferite, care situează majoritatea societăților Europei de Est într-un "Orient" per-ceput nu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pactul apartenenței politice pe care l-au pierdut. Simulacru pentru bulgari și pentru români și în curînd probabil și pentru ruși sau sîrbi care, copleșiți de reproș, se prefac că se căiesc de păcatul patriotic, pentru a trece din infernul pasiunilor naționaliste în purgatoriul uceniciei europene. În măsura în care a provocarea aruncată țărilor Europei de Est și Centrale vizează, pentru fiecare în parte, urgența reconstituirii unei colectivități politice apte pentru democrație, este de la sine înțeles că aceasta nu se poate realiza prin subterfugii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu un umor ca la spectacolele de revistă, uneori chiar de un gust îndoielnic, semnalează cât de mult s-a subțiat vechiul filon al înzestrării sale de autor dramatic. La fel, compunerile intitulate „simple texte antifasciste” - Cineva trebuie să moară, Pasiune plus rațiune sau Temă de luptă, Cărțile sunt mincinoase -, reunite în volumul Teatru (1973). Așa, de pildă, pieseta Cineva trebuie să moară este un „simplu text”, adesea discursiv, cu o alură filosofardă, mimând procese de conștiință. Dramaturgul se lasă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
târziu, în tipografie, București, 1967; Teatru școlar. Moș Gerilă, jocuri și jucării, București, 1967; Lumea în inițiale, București, 1968; Camuflaj, București 1969; Replici sau De dincolo de fileu, București,1969; Primarul Lunii și iubita sa, București, 1970; Simfonietta metalică, București, 1970; Pasiune plus rațiune sau Temă de luptă, București, 1972; Piese de teatru, I-II, București, 1972; Ședința, București, 1972; Un proces posibil, București, 1973; Teatru. Trei simple texte antifasciste, București, 1973; O întâmplare la sectorul suflete, București, 1974; Examenul de dinaintea examenelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
din care scriitorul scapă nevătămat), aventura intelectuală, fascinația pentru muzica clasică și, în general, pentru rafinamentul artistic, fascinație dublată de una față de universul „italic”, multe fragmente având drept scenă orașele italiene și configurând o Italie idealizată, aproape atemporală, admirată cu pasiune. Opera lui S. a avut, în anii ’70-’80 ai secolului trecut, un incontestabil sens antitotalitar, a subminat exigențele literaturii de comandă pe care încerca să o impună oficialitatea din epocă. Promotor al extremei modernități - s-au remarcat similitudini între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Caragiale, Momente și schițe, pref. edit., București, 1993. Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 81-86; Ardeleanu, „A urî”, 144-149; Stănescu, Cronici, 195-200; Protopopescu, Volumul, 225-229; Vlad, Convergențe, 320-328; Corbea-Florescu, Biografii, I, 199-203; Nemoianu, Utilul, 39-44; Dimisianu, Valori, 119-121; Iorgulescu, Rondul, 203-206; Titel, Pasiunea, 79-84; Vlad, Lectura, 204-212; Ungureanu, Proză, 196-201; Ștefănescu, Preludiu, 214-220; George, Sfârșitul, II, 332-335; Mihai Zamfir, Ironia contemporană: condiția ei stilistică, VR, 1978, 7-8; Negrici, Figura, 111-135; Iorgulescu, Firescul, 197-201; Zaciu, Lancea, 108-115; Cristea, Faptul, 223-228; Popescu, Cărți, 135-138; Crohmălniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Spiritul de observație Caracter activ Memoria Implicare Spiritul organizatoric Capacitatea de adaptare Perseverența Responsabilitatea socială IV. ALTE ÎNSUȘIRI 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6. Motivația Permis de conducere Limbi străine Starea sănătății Vârstă Alte pasiuni etc. Sursa: Prelucrare după Mihai Vărzaru, Resursele umane ale Întreprinderii, Editura Tribuna Economică, București, 2000, p. 111. Anexa 7 Sursa: G.A. Cole, Managementul personalului, Editura CODECS, București, 2000, p. 177. Anexa 8 Descrierea metodelor de recrutare a resurselor umane
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Adresa: Nr. de telefon: Data nașterii: Locul nașterii: Starea civilă: Copii: Studii generale și de specialitate: Liceu Colegiu Facultate Altele Cariera profesională: Poziția curentă și salariul: Scurtă descriere a posturilor anterioare: (Începând cu cel mai recent) Principalele domenii de interes/Pasiuni personale: Ce anume vă atrage la acest post? Care este contribuția pe care considerați că o puteți aduce? Ce anume v‑a oferit cele mai mari satisfacții În activitatea profesională de până acum? Cum credeți că va evolua cariera dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Între momentul În care volumul a fost Încheiat și apariția primei ediții În 1978 permite o perspectivă care vine să confirme o mare parte dintre observațiile formulate. Ceea ce străbate ca un fir roșu Întreaga carte, În ciuda varietății subiectelor abordate, este pasiunea autoarei pentru adevăr și nevoia de a-l face cunoscut În special celor privați de el: românii aflați sub regimul comunist. Totuși, dacă Încercăm o selecție a articolelor În funcție de temele care revin, trebuie precizat că autoarea se apropie de literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din țară. De pildă, vizita unui Înalt oficial american, ambasadorul SUA la ONU, Vernon Walters, Într-o perioadă de tensiune acută Între cele două țări, a fost organizată Într-un stil epatant: „Îndată ce românii au aflat că Walters avea o pasiune pentru metrouri și era dornic să-l vadă pe cel din București, recent dat În folosință, ei au aranjat un tren special de metrou pentru el și l-au invitat să-l conducă. În cea mai bună manieră dictatorială, folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Chișinău, 1977; Vârsta de argint, Chișinău, 1979; Scrieri alese, I-II, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1984; Recviem pentru Maria, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 399-406; Andrei Hropotinschi, Evoluția prozei contemporane, Chișinău, 1978, 249-271; Mihai Cimpoi, Pasiunea reconstituirii, „Moldova socialistă”, 1986, 4 octombrie; V. Gherman, „Recviem pentru Maria”, LA, 1988, 15 septembrie; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 344-361; Femei din Moldova. Enciclopedie, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 184. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris pe suflarea pământului, București, 1975; Golful sălbatic, București, 1977; Erezii marine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
depasionalizate. Oroarea sexuală se înscrie în ordinea capitalist-istorică a alienării unor suflete abandonate social-politic, neintegrate într-o lume meschină și închisă în proprile sale răutăți și acte impotente! Agresivitatea sexuală, sexul rece sunt echivalări ale impotenței contemporane! În felul acesta, pasiunea modernă de a mai vorbi despre sex și de a mai consuma sex la modul imaginat își află sfârșitul în manifestarea ei virtuală. Ceea ce moare nu este atât plăcerea de a consuma sex (virtual sau real), cât pasiunea modernă de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
felul acesta, pasiunea modernă de a mai vorbi despre sex și de a mai consuma sex la modul imaginat își află sfârșitul în manifestarea ei virtuală. Ceea ce moare nu este atât plăcerea de a consuma sex (virtual sau real), cât pasiunea modernă de a vorbi despre sex și de a fi în sex printr-un mod pasional de a cunoaște. Pasiunea de a mai vorbi despre sex ca mecanism de incitare, "misterul", "atracția" acestui mecanism se sting prin "descifrarea" sexului de către
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
află sfârșitul în manifestarea ei virtuală. Ceea ce moare nu este atât plăcerea de a consuma sex (virtual sau real), cât pasiunea modernă de a vorbi despre sex și de a fi în sex printr-un mod pasional de a cunoaște. Pasiunea de a mai vorbi despre sex ca mecanism de incitare, "misterul", "atracția" acestui mecanism se sting prin "descifrarea" sexului de către psihologi și sexologi și prin virtualizarea pornografică modernă. Incitarea virtuală a pornografiei contemporane stinge în om dorința, pasiunea arzătoare de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a cunoaște. Pasiunea de a mai vorbi despre sex ca mecanism de incitare, "misterul", "atracția" acestui mecanism se sting prin "descifrarea" sexului de către psihologi și sexologi și prin virtualizarea pornografică modernă. Incitarea virtuală a pornografiei contemporane stinge în om dorința, pasiunea arzătoare de a mai fi în sex, de a mai fi adevărat prin intermediul sexului precum în Grecia antică. Sexul moare în propriul său "miez" prin virtualizarea lui patologică și fără de limite. Gradualitatea dezvrăjirii moderne a sexului merge spre patologia criminal-imaginativă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de ritualizare publică și solemnitate discursivă traversează sexul modern, transformant și transformator (de energii umane în plăceri indistincte). Foucault comenta cu umor această reorientare discursivă 69 a predicării sexului în era revoluțiilor sexuale. Sexualitatea ca religie dă frâu liber instinctelor, pasiunilor, (libidoului, ar spune Freud) într-un contrast evident cu cele trei religii monoteiste. Sexualitatea creștinului medieval și modern a urmărit, prin sex, raporturile suflet-adevăr; raporturile dintre adevărul sexului personal și adevărul discursurilor generale despre sex, acest al doilea adevăr fiind
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ale doctorului Daniel Șerban, prin intermediul cărora memoria va regresa până în perioada celor două războaie mondiale. Pentru primul este folosit un document de epocă: notele de front ale căpitanului Dumitru Băncilă. Crescut într-o mahala a Bucureștilor, el nutrește dorința (și pasiunea sinceră) de a avea o casă demnă de un ofițer, prilej nimerit pentru V. de a descrie achiziții de antichități, pe care le pune în valoare cu mult rafinament al descripției. Perioada interbelică, văzută mai mult prin prisma soției lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
se poată opune mișcărilor politice extremiste, de dreapta, sau de stânga, din ce în ce mai amenințătoare pentru parlamentarismul constituțional românesc, în deceniul al patrulea al secolului al XX-lea. Ca istoric, Gheorghe Brătianu susținea ideea reîntoarcerii la metodologia detașată de politică și de pasiuni, a junimiștilor. În concepția istoricilor grupați în "Școala nouă", istoria nu trebuia strămutată pe planul luptelor politice și sociale. Garanția unor rezultate științifice incontestabile era asigurată, potrivit acestei concepții, numai de o atitudine perfect obiectivă 49. În acest sens, vorbind
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
februarie 1923. În concepția acestui lider liberal există o opoziție între "ideea democratică" și "ideea demagogică". În timp ce "demagogia e ușoară [...] trezește toate speranțele, ațâță toate patimile", "democrația e grea, e ingrată [...], datoria ei e să ridice stavila rațiunii în fața valurilor pasiunii"318. Compararea acestor puncte de vedere scoate în evidență deosebirile dintre modalitățile în care cele două partide liberale abordau conceptul de democrație: dacă vechii liberali considerau democrația drept un fapt real, opus demagogiei, care impune voința națiunii, acționând ca o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de vedere scoate în evidență deosebirile dintre modalitățile în care cele două partide liberale abordau conceptul de democrație: dacă vechii liberali considerau democrația drept un fapt real, opus demagogiei, care impune voința națiunii, acționând ca o stavilă a rațiunii în fața pasiunii, georgiștii considerau că vechii liberali transformaseră democrația în scop și nu în mijloc, înlocuind-o cu "demagogia democratică"; în consecință, georgiștii reclamau corectarea democrației dezvoltate de vechii liberali, prin intervenția și prin autoritatea regelui. Este, de fapt, o revenire la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Grigorescu. După război lucrează la „Scânteia” și la „România liberă” (1944- 1946), e redactor-șef la „Revista literară” (1947), ulterior la „Almanahul literar” din Cluj (1949-1952), după care se retrage din presă până la mijlocul anilor ‘60. Acum inițiază, cu o pasiune irepresibilă, „Povestea vorbei”, supliment al revistei „Ramuri” (1966-1969). Animator literar de vocație, și-a dedicat o parte însemnată a activității descoperirii de noi talente. Locuiește o vreme la Brașov, apoi la București, pentru a se izola, în cele din urmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
halucinatorii uneori, ale aceluiași eros pasional. Extraordinară rămâne imaginea halucinant-lunară a Vianei, al cărei dans nocturn pare a simboliza o senzualitate cosmică. Stilul voit naiv, stângaci, dar în substanță artist, absolvă o asemenea lume care nu cunoaște altă morală decât pasiunea vieții: „dincolo de rău și bun”. Începând cu volumul Laude, critica a constatat o modificare a discursului poetic, cu toate că tematica va fi cea din Declarația patetică: elogiul umanului și al naturalului surprinse în starea lor de germinație sau de împlinire. Fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]