18,182 matches
-
Hamburg, în 1865. A primit inițial o educație profesională de vânzător, apoi a studiat la Kunstgewerbeschule din Hamburg și Kunstgewerbeschule din Nürnberg. A studiat între 1885 și 1890 la Academia din München. Deși nu a fost lipsit de succes ca pictor, Eckmann a renunțat în 1894 pictură (și a scos la licitație lucrările sale) pentru a se concentra pe designul aplicat. El a început să producă grafică pentru revistele Pan, în 1895, și Jugend, în 1896. A conceput, de asemenea, coperte
Otto Eckmann () [Corola-website/Science/328982_a_330311]
-
el a murit în 1650, când Maria Sibylla avea doar trei ani. Mama sa, Johanna Sybilla Heim, de origine valonă, era a doua soție a lui Matthäus Merian; la un an după decesul acestuia (în 1651) s-a recăsătorit cu pictorul Jacob Marrel. Marrel a învățat-o pe Maria Sibylla Merian să deseneze și să picteze, astfel încât la vârsta de 13 ani ea a pictat primele imagini (care s-au păstrat) ale unor plante și insecte pe care le prinsese. La
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
la vârsta de 13 ani ea a pictat primele imagini (care s-au păstrat) ale unor plante și insecte pe care le prinsese. La vârsta de 18 ani (în 1665) Maria Sibylla Merian s-a căsătorit cu Johann Andreas Graff, pictor specializat în arhitectură, care studiase cu tatăl ei vitreg (pictorul Jacob Marrel). Doi ani mai târziu s-a născut primul copil al noii familii: o fetiță, Johanna Helena. S-au mutat cu toții la Nürnberg, orașul natal al lui Johann Andreas
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
care s-au păstrat) ale unor plante și insecte pe care le prinsese. La vârsta de 18 ani (în 1665) Maria Sibylla Merian s-a căsătorit cu Johann Andreas Graff, pictor specializat în arhitectură, care studiase cu tatăl ei vitreg (pictorul Jacob Marrel). Doi ani mai târziu s-a născut primul copil al noii familii: o fetiță, Johanna Helena. S-au mutat cu toții la Nürnberg, orașul natal al lui Johann Andreas Graff. La Nürnberg, Maria Sibylla Merian a început să studieze
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
Maria Sibylla Merian a murit la 13 ianuarie 1717, la Amsterdam, după ce în urmă cu doi ani suferise un atac de apoplexie. Fiica sa, Dorothea Maria, s-a mutat la Sankt Petersburg; ea și soțul ei, Georg Gsell, au devenit pictori la curtea țarului Petru cel Mare. Fiica ei, nepoata Mariei Sibylla Merian, s-a căsătorit cu matematicianul Leonhard Euler.
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
S-a născut la 21 iulie 1951, în satul Oar din județul Satu Mare, având inițial numele de Gabriela Moldovan. Ea a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Grafică, în anul 1976 și s-a căsătorit cu pictorul Adrian Bubă, fost coleg de facultate. Cei doi soți au divorțat, iar Adrian Bubă a emigrat în Franța în 1981. Ea a participat cu lucrări de grafică la expoziții personale organizate la Satu Mare, București, Berlin, Roma, Paris, Bad Segeberg - Germania
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
21 de ani. a afirmat următoarele despre modul în care s-a cunoscut cu regizorul: „Ne-am întâlnit la pregătirile pentru primul meu film, «Duelul». Era 1980. Atunci am debutat. Am fost asistentă, apoi m-am ocupat de costume, ca pictor de costume. M-am îndrăgostit foarte tare și l-am urmat peste tot. Am făcut parte din echipa de lucru la toate filmele lui. A fost o iubire sinceră și frumoasă din partea mea”. Gabriela Nicolaescu a realizat costumele din marea
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
ziduri pe fiecare parte, o mare cu valuri și un cer înstelat. Deasupra, putem vedea stema familiei D’Avalos, între doi trandafiri, dedesupt citim, motto-ul . De-a lungul marginii vedem semnătura autorului, în limba latină: (în română, „Operă a pictorului Pisan[ell]o”). Peisajul prezent pe reversul medaliei ne reamintește de descrierea Scutului lui Achile, din Iliada lui Homer, Cântul XVIII.
Medalia lui Inigo d'Avalos () [Corola-website/Science/325446_a_326775]
-
în Algeria, prima oară în Munții Aurès și apoi la Jijel pe coastă, totalizându-se 8 luni de filmări. Chiar și scenele de interior au fost filmate într-un studio improvizat într-un cort din Alger, cu motive realizate de pictorul Manuel Orazi. Inițial, Feyder a împrumutat bani pentru acest film de la vărul său, care era director al Banque Thalmann. În momentul lansării filmului, în octombrie 1921, costurile de producție s-au ridicat la o valoare fără precedent de aproape 2
Atlantida (film din 1921) () [Corola-website/Science/325437_a_326766]
-
fost extrem de apreciat de avangarda franceză a timpului, în special de către suprarealiști. Blaise Cendrars a numit seria "Eneida modernă"; Guillaume Apollinaire a spus că "din punct de vedere al imaginației, "Fantômas" este una dintre cele mai bogate lucrări care există." Pictorul René Magritte și poetul și romancierul suprarealist Robert Desnos au realizat ambii lucrări cu aluzii la Fantômas. Filmele au fost, de asemenea, foarte populare în Uniunea Sovietică. În 2007, autorul rus Andrei Șari a publicat cartea "Sign F: Fantomas in
Fantômas () [Corola-website/Science/325454_a_326783]
-
al dinastiei Visconti, reușind să domnească în Milano, din 1450. Pe revers, este reprezentat un cap de cal, spre stânga, cu trei cărți închise și un stilet alungit. Circular, pe marginea medaliei, se citește semnătura artistului: (în română, „Operă a pictorului Pisan[ell]o”).
Medalia lui Francesco Sforza () [Corola-website/Science/325474_a_326803]
-
Radu Varia a publicat în 1961 prima sa analiză artistică, asupra unui desen inedit de Nicolae Tonitza, în revista "Iașul Literar". Curând după aceea, în coloanele "Contemporanului" lui George Ivașcu, se afirma ca un fervent aliat al tinerei generații de pictori și sculptori care, chiar dacă nu constituiau o avangardă, erau totuși cel mai puțin conformiști. Începând din 1966 el organizează, de altfel, primele lor expoziții în Occident. În 1967, Giulio Carlo Argan îl invită ca asistent la Universitatea din Roma. În
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
și amenajează din fonduri proprii, să prezinte la Bienala de la Veneția opera marelui artist român stabilit în Franța din 1946, Horia Damian. O bună parte din activitatea din ultimele decenii a lui Radu Varia e închinată de altfel creației acestui pictor, sculptor, arhitect. Textele lui Radu Varia despre spiritualitatea în artă, "Infinitul real" ; " Proiectul de la San Francisco" ; "Metafizică și Monumentalitate" ; "Modernism, Postmodernism, Modernitate" ; Intrarea în invizibil ori Damian, un mare solitar al secolului 20" servesc de introduceri la expozițiile Damian pe
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Palais din Paris (1983), Documenta IX, Kassel(1992), Bienala de la Veneția (1993), Galeria Karsten Greve din Paris (2002), Palatul Mogoșoaia (2009). La începutul anilor ‘70, desfășurându-și activitatea mai ales la Paris și New York, participă activ în Spania alături de marele pictor Salvador Dali la crearea muzeului din Figueras ce poartă numele acestuia, și a cărui inaugurare are loc în 1974. Salvador Dali, de care Radu Varia avea să rămână profund legat până la trecerea sa în neființă, îi dedică un poem extraordinar
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
un fond stâncos, vedem un oraș cu o statuie de războinic, o cupolă, un turn, o clopotniță, iar, pe deal, în centru, o fortăreață. În partea de jos a medaliei se află semnătura artistului, în latină: (în română: „Operă a pictorului Pisan[ell]o”). Pentru conceperea acestei medalii, Pisanello a făcut și un studiu, pe hârtie, care este păstrat în "Cabinetul de Desene" de la Muzeul Louvre, din Paris, cu numărul de inventar 2483.
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]
-
mitropolitul Ioasaf în anul 1682, pentru că era prea mare prieten al Calvinilor. Acest protopop Ionaș, este trecut cu numele printre semnatarii Unirii cu Roma. Interiorul bisericii este pictat în întregime în frescă. Aceasta a fost realizată, cu excepția altarului, de către cunoscuții pictori Nicolae și Alexandru Grecu din Săsăuș. În 1927, pictura este spălată de pictorii frații Profeta. Exteriorul este realizat în stil clasicist, fațadele longitudinale fiind tratate îngrijit, cu arcade oarbe. Pictura a fot restaurată între anii 2000-2002 de pictorul profesor Tudor
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
protopop Ionaș, este trecut cu numele printre semnatarii Unirii cu Roma. Interiorul bisericii este pictat în întregime în frescă. Aceasta a fost realizată, cu excepția altarului, de către cunoscuții pictori Nicolae și Alexandru Grecu din Săsăuș. În 1927, pictura este spălată de pictorii frații Profeta. Exteriorul este realizat în stil clasicist, fațadele longitudinale fiind tratate îngrijit, cu arcade oarbe. Pictura a fot restaurată între anii 2000-2002 de pictorul profesor Tudor Popescu, respectându-se pictura inițială. În pronaos, deasupra ușii, este pisania. Scrisă cu
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
de către cunoscuții pictori Nicolae și Alexandru Grecu din Săsăuș. În 1927, pictura este spălată de pictorii frații Profeta. Exteriorul este realizat în stil clasicist, fațadele longitudinale fiind tratate îngrijit, cu arcade oarbe. Pictura a fot restaurată între anii 2000-2002 de pictorul profesor Tudor Popescu, respectându-se pictura inițială. În pronaos, deasupra ușii, este pisania. Scrisă cu litere chirilice, este o adevărată cronică privind edificarea monumentului: „La anul 1782, în zilele preaînălțatului Iosif al II-lea, s-au zidit această sfântă biserică
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
al II-lea (...) și s-au zugrăvit biserica cea mare, tinda, amvonul, și s-au înnoit și la altar puținel, fiind lucrat de altul mai înainte, adică noi, cei mai mici între zugravi, Nicolae Grecu și Alexandru Grecu. Familia de pictori zugravi Grecu din Săsăuș, ce acoperă trei generații, a lăsat în urmă un « lanț » de biserici, toate clasate ca monumente istorice și apreciate tocmai pentru pictura acestor renumiți pictori. Pe valea Hârtibaciului sunt bisericile din Mohu, Fofeldea, Țichindeal, Retiș și
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
mai mici între zugravi, Nicolae Grecu și Alexandru Grecu. Familia de pictori zugravi Grecu din Săsăuș, ce acoperă trei generații, a lăsat în urmă un « lanț » de biserici, toate clasate ca monumente istorice și apreciate tocmai pentru pictura acestor renumiți pictori. Pe valea Hârtibaciului sunt bisericile din Mohu, Fofeldea, Țichindeal, Retiș și biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Săsăuș. Obiecte vechi de cult de valoare istorică și artistică: Icoana Sfântul Nicolae, pictură pe lemn, sec.XVIII; potir de argint aurit; cărți de
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
ale lui Scarpa, ca o semnătură a sa), balustrada scării și lămpile de sticlă. Ca’ Foscari se găsește într-o poziție privilegiată pe Canal Grande, în curba sa cea mai largă (50 m). Această poziție a fost celebrată de marii pictori de peisaje venețiene, precum Canaletto. În timpul Regatei (care se desfășoară în fiecare an în prima duminică a lunii septembrie) aici, chiar în fața intrării de pe malul canalului a palatului Foscari, se găsește o structură din lemn, plutitoare, numită “la machina”, de pe
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
devenit guvernatorul regiunii. Au existat rebeliuni rapid înăbușite, precum cele ale țăranilor din Epir din 1600 și 1611, care au izbucnit în diferite regiuni ale țării. În timpul bătăliei de la Lepanto, efectivele creștine au fost completate cu peste zece echipaje elene. Pictorul El Greco a plătit sume importante pentru recrutarea unui echipaj grec. Victoria creștinilor în această bătălie navală i-a încurajat pe grecii din diferite regiuni aflate sub dominația otomană (Focida, Peloponez) să se răscoale. Toate aceste revolte au fost în cele
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
Tabloul a fost achiziționat prin 1860 de consulul german la Paris, "Felix Bamberg". "Charles Picard" l-a vândut Muzeului Luvru, în 1893, pentru suma de treizeci de mii de franci. Mai întâi, a fost considerat ca fiind o operă a pictorului Piero della Francesca. Adolfo Venturi a fost primul, în 1889, care a publicat tabloul ca fiind o operă a lui Pisanello. Această atribuire este unanimă, în prezent. Vederea din profil, proprie reprezentărilor medievale a figurilor nobililor, este utilizată pentru această
Portretul unei prințese d'Este () [Corola-website/Science/325876_a_327205]
-
(n. 2/15 noiembrie 1910, București - d. 12 aprilie 1984, București) a fost un sculptor, desenator și pictor român, cunoscut mai mult de inițiați decât de publicul larg. S-a nascut dintr-o familie de intelectuali de origine aromana, cu o puternică cultură clasică, fiind fiul graficianului și caricaturistului Ary Murnu și nepotul fratelui acestuia, George Murnu, unul
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
(n. 8 iunie 1829, Southampton - d. 13 august 1896, Londra) a fost un pictor englez aparținând cercului prerafaeliților. s-a născut la 8 iunie 1829 la Southampton. Provine dintr-o familie înstărită din Jersey. Talentul său în domeniul desenului și al picturii se manifestă foarte timpuriu și, în anul 1840, tânărul, în vârstă de
John Everett Millais () [Corola-website/Science/325891_a_327220]