18,520 matches
-
asta era vocația lui. Totdeauna m-am gândit să devin preot!», va mărturisi don Calabria religioșilor săi. Cu certitudine nu a fost împins la această misiune pentru că ar fi fost un leneș ori vreun incapabil să-și caute vreun alt rost în viață. Preoția era pentru el ceva înnăscut, un veșmânt făcut anume pentru el și, din acest motiv, toate celelalte activități îi erau străine. El trebuia să devină preot, o simțea în sufletul său. Dar ce trebuia să facă? Pentru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
precizie câtă febră avea un bolnav, la simpla atingere a pulsului; intuia chiar din primele indicații clinice ale medicilor diagnoza perfectă și uneori o anticipa chiar și numai la simpla vedere a bolnavului ori din indicațiile primite. Învățase pe de rost multe rețete pe care, cu o complăcere senilă, și le repeta chiar și în ultimii ani ai vieții sale. Gradat fiind, a experimentat șmecheriile și stratagemele camarazilor care ignorau orarele și îndatoririle militare. El însuși a povestit acest fapt: «Primisem
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
societatea "neagră" de cea care păstra culorile monarhiei de Savoia. Unele palate țineau închis unul din canaturile portalului de la intrare, în semn de doliu permanent; și în timp ce capii de familie ocupau la Vatican înalte funcții care nu mai aveau nici un rost (Marele Maestru al Poștelor, de exemplu funcții de drept cuvenite prințului Massimo), cîțiva mezini abandonînd fidelitatea ancestrală făceau adesea parte din Curtea regală a Italiei. În culise, urmînd un joc de "combinazioni", în care italienii excelează și care era necesar
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
degrabă decît să stingă mai întîi focul care îi mistuie acoperișul colibei. Danev, în urma dizgrației care a dus Bulgaria la deruta finală, se află în primele rînduri ale responsabililor acestor nenorociri. Conferința de la Londra s-a pierdut în vorbe fără rost exemplu al atîtor alte conferințe care aveau să se abată Europei ca o avalanșă. Aceasta nu a dus la nimic altceva decît la confirmarea dezacordului formal dintre București și Sofia. Cele două state au fost invitate să se înțeleagă printr-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lipite pe ziduri, traducîndu-mi conținutul care era un apel către populație de a primi pe soldații români "ca pe niște frați". Tablou de cordialitate, fiică a fricii, care făcea ca alocuțiunea emoționată, ținută mai înainte personalului Legației, să fie fără rost. În trapul unei trăsuri de paradă, cei doi funcționari bulgari ne-au condus spre port. "Aveți batiste curate ca să le agitați în aer?" i-am întrebat pe colaboratorii mei, "dacă nu, bateriile românești vor trage asupra bărcii noastre...". Dar ceea ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nevoia de a sesiza fără întîrziere Bucureștiul. Prin telefon, i-am adus la cunoștință lui Titulescu hotărîrea guvernului italian privind o reînnoire semestrială. A căzut de acord cu mine că în aceste condiții venirea sa oficială nu mai avea nici un rost. Așadar, fără pompă ori alte manifestări, am fost chemat să semnez această prelungire a tratatului pentru șase luni, care părea un balon de oxigen pentru un muribund. Aici am avut ocazia unui dialog foarte aprins cu excelentul Suvitch, subsecretar de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai multe pagini decât textele însele!), de la o zi la alta m-am trezit că nu mai exist în literatura română. Nimeni n-a protestat, bineînțeles! Iar scriitorii mai tineri au pretins - unii! - că nici nu m-au citit. — Ce rost are să răscolești trecutul? Acum ești publicat, se scrie despre tine, ești acceptat ca oricare altul... — Nu prea e așa. Cariera mea a fost întreruptă, reintegrarea nu se face cu una cu două, e un proces lung și delicat. — Proces? De ce
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Lumea se face tot mai mică, ne avertizează Gheorghe Schwartz. Fără globalizare, „gălăgia ar deveni insuportabilă”. Probabil, dar dacă, nu știu cum, ajungem la această globalizare și, făcând eforturile necesare, am semăna atât de tare unii cu alții, atunci nu văd ce rost ar mai avea - fie și în engleză ori în ebraică - să mai comitem literatura. O singură carte ar fi de-ajuns: Biblia. Cotidianul, 23-24 februarie 2002 De ce m-am întors la limba română Am aflat că, după ce-a apărut
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pahar undeva, propune Pastenague, veșnic tânăr și ferice. Strip-tease-ul începea abia la miezul nopții. Am comandat șampanie. Dacă-i bal, bal să fie! - a zis unul dintre noi. — Da, a răspuns Pastenague. Putea foarte bine să și tacă. Dar ce rost avea să-l contrazic și să explic exact care, ce și cum... Băgărețul de la masa de alături vorbea cu un accent mai mult decât moldovenesc, ce mai tura-vura, era basarabean sau pur și simplu rus. La Paris îți dai mai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
stabilită de multă vreme. O aură seducătoare și încărcată de mister pare să fi înconjurat dintotdeauna actul de creație și artistul, cărora Platon le oferă o memorabilă interpretare în dialogul Ion. Comentariul său, ușor răutăcios, aruncă o lumină singulară asupra rosturilor adânci ale "inspirației poetice" și o localizează într-un fel de furor, ori frenezie înrudită cu nebunia, pe care anticii o vedeau drept o favoare sau, dimpotrivă, o pedeapsă divină: La fel stau lucrurile și cu bunii poeți lirici, la
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
insuficientă, simțim nevoia să le dăm dregătorii, onoruri militare și pămînt, ca oștenilor care se întorceau de la Plevna cu cușma găurită pe-o ureche. Meritele acestor oameni (adăugați-l pe listă și pe Emeric Ienei) sînt imense, însă are vreun rost să le înghesuim sub o vipușcă, un grad, o caschetă sau o inspecție de front? Probabil că, alături de România, doar Coreea de Nord își mai cinstește campionii cu grade militare supreme, bune pentru parăzi și tablouri de familie, dar jenante într-o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vorba lui Florentin Petre. Și cu ei, cu africanii congolezi, ne asemănăm întru cîtva, mai ales la sărăcie. Dar măcar acolo, la cîteva grade de Ecuator, e cald tot timpul, cîrnații cad greu la stomac, țuica fiartă n-are nici un rost, iar bananele cresc în copaci, trebuie doar să-ntinzi mîna și să-ți astîmperi foamea. Pe meleagurile noastre, în schimb, poți să culegi vara dude și iarna voturi. decembrie 2004 Tamarele gazonului Deși încă nu i-a cerut-o nimeni
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
doi bulgari, Nikolai Kolev și Nikola Ekserov. Asta fiindcă Nicolae al nostru nu înghițea cosmopolitismul Cupei Mondiale. „Dobrîr vecer ot Guadalajara!“ Și comentariul bulgarilor curgea liniar, cu fraze și formulări pe care ani la rînd le-am știut pe de rost. Franța-Brazilia de la Frankfurt nu poate fi decît urmarea peste timp a acelui meci din Mexic. Bats era la fel de bătrîn ca Barthez. Platini era obosit ca Zidane. Bossis, vechi și ruginit precum Thuram. Tigana era mult mai scund decît Vieira, dar
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
unde trebuie, mesajul e limpede, se adresează celor de-acasă, pe care-i consideră în egală măsură proprietari ai succesului său. în asemenea momente de triumf, cel mai bine e să pui o bandă cu un text învățat pe de rost. Reporterii nu se așteaptă la vorbe mari, secretarii de redacție se descurcă mai mult din poze și din titluri. Dar Lucescu nu spune orice. El e antrenor român, și această condiție i-ar permite să continue stilul literar al colegilor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și ele amintire. Suporterii care au măcar 30 de ani vor simți că se despart de ceva, amintindu-și cum ascultau etapele de miercurea în clasă, în timpul orei, cu galena lipită de calorifer. Cei mai tineri nu vor înțelege ce rost au cîteva miligrame de nostalgie după niște apucături de muzeu, tocmai acum, în clipa în care telefonul mobil le piuie în buzunar și prin SMS sînt informați că echipa favorită a dat gol. octombrie 2003 Frig și versuri de Esenin
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fraza esențială a rolului său și a întregii producții: „Am făcut și noi Revoluție în felul nostru“. E semn că, într-o discuție televizată, miezul se află nu la cei ce urlă, ci la cei care vorbesc puțin, dar cu rost. Intervențiile telefonice într-un studio TV sînt și ele de-o savoare fără seamăn. În film, cei ce sună fie acuză, fie se apără, fie sînt puși de alții să spună ceva. La fel e și în emisiunile reale. „Bună
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
alpin a ieșit pe ultimul loc și mare minune că nu s-a făcut bulgăre de zăpadă pînă la finiș. Un biatlonist a luat-o la sănătoasa la începutul cursei, fiind apoi înghițit de pluton și de mediocritate. Oare are rost să le lăsăm biatloniștilor pușca pe mînă? După cum știți, e încărcată și face poc! Dacă am fi fost vreo țară mîngîiată de alizeele Mediteranei, nu ridicam pretenții. Dar la noi iarna ține destule luni, pe drumuri nu se poate circula
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
articolele de dicționar de la temperămentum până la temperiēs. 21 Vezi: tempestăs, ătis 1. (arh.) vreme, epocă: ea tempestate în acea epocă; 2. vreme, timp: ~ idonea ad navigandum vreme potrivită pentru navigație ... ; tempestīvē adv. - la timp; tempestīvităs, ătis f. timp potrivit, anumit rost; tempestīvus (3) adj. 1. venit la timp, potrivit, oportun ... : tempestiva oratio discurs potrivit cu împrejurările ... ; ... 3. început de cu vreme, de cu ziuă: tempestivum convivium banchet început de ziua (Guțu 562). 22 Vezi: făbula, ae f. 1. vorbe; subiect de vorbă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ca un fum. Ia o monedă și-o aruncă pe fereastră, așa cum spusese bunica. Dintr-o dată , un zâmbet cât o primăvară timpurie, îi înflorește pe chip. - Îți mulțumesc, GÎNDULE înțelept! Acum știu, nimic nu e întâmplător.Toate au un rost în lumea asta: și soarele, și vântul, și primăvara, și... Iartă-mă! Nu mai am timp de hoinărit.Trebuie să-mi fac temele.La revedere! EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * În ce anotimp se petrece această întâmplare? * Care este personajul care
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
eterne ce se vor revela într-un final apoteotic, într-un delir universal eshatologic. Conform acestei perspective, atotprezența divină ascunsă evului ce a urmat prăbușirii adamice din Eden a investit în fiecare particulă aruncată în spațio-temporal o misiune și un rost. Astfel, nimic nu survine fără un scop în lumea suspusă deșertăciunilor. Totul este inserat, integrat acelui plan misterios transcendent în care orice apariție și manifestare își are explicația sa, motivul și rostul bine definit. Mai mult, fiecărei acțiuni i se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
particulă aruncată în spațio-temporal o misiune și un rost. Astfel, nimic nu survine fără un scop în lumea suspusă deșertăciunilor. Totul este inserat, integrat acelui plan misterios transcendent în care orice apariție și manifestare își are explicația sa, motivul și rostul bine definit. Mai mult, fiecărei acțiuni i se va răspunde cu o retroacțiune, fiecărei suferințe îndurate sau provocate cu o meta-răsplătire conferită într-un sfârșit dictat numai de Providența divină. Așadar, templul îmi sugerează că și drama orbului sau a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
creația sa propriu-zisă se realizează după proiectul, schița ce l-a imaginat și configurat dintr-un plan vizual situat deasupra, glisat pe o axă de sus în jos. Am putea spune că labirintul nu poate fi înțeles, în semnficația și rostul său profund, decât de spiritele ce zăbovesc pe culmi sau știu a pluti ascendent către policandre de constelații. Dar poate că la acest rost profund al labirintului, la acest primordial sens al său este posibil să acceadă și cel care
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de sus în jos. Am putea spune că labirintul nu poate fi înțeles, în semnficația și rostul său profund, decât de spiritele ce zăbovesc pe culmi sau știu a pluti ascendent către policandre de constelații. Dar poate că la acest rost profund al labirintului, la acest primordial sens al său este posibil să acceadă și cel care intră în structura labirintică, care pășește prin culoarele sale gemene. Păstrând analogia cu evenimentul întâlnirii obstacolului drept o situație labirintică, se poate spune aici
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nu îl redă fidel, detaliat, îi amintește totuși constant că există atomar, ca punct de viață ce nu a fost anihilat de aruncarea în deschideri vaste. Sentimentul singurătății este înlocuit aici cu cel al coapartenenței la o misiune, la un rost ce solicită efortul înfruntărilor, dar și promite răsplata posibilei atingeri a unei ținte finale. Călătorii care se însoțesc reciproc cunosc, astfel, atât tensiunea confruntării cu obstacolele, a căror piscuri se ridică dinspre zări ce trebuiesc mereu depășite întru străbatere, cât
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ale Domnului. Neștiute de ființa umană, astfel de poteci transcendente nu sunt revelate nici trăirilor mistice, trăiri care reușesc doar indicarea luminată a soluțiilor pentru mântuirea umană. Prin eforturi de autodepășire ale potențelor propriului spirit, omul abia reușește să între-vadă rostul său mistic și să-și mențină deschisă ascultarea și orientarea spre chemările angelice. Dar el se dovedește incompatibil, datorită formatului și genei structurii sale fundamentale, cu o cunoaștere avansată și adânc pertinentă a drumurilor zeului. Și chiar de ar cunoaște
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]