17,708 matches
-
rosti în fața instanței următoarea formulă: "Mă oblig că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu." ... (7) Persoanele mute și surdo-mute știutoare de carte vor depune jurământul transcriind formula acestuia și semnând-o; persoanele hipoacuzice vor rosti jurământul, iar cele care nu știu să scrie vor jura prin semne cu ajutorul unui interpret. ... (8) Situațiile la care se referă alin. (3)-(7) se rețin de către instanță pe baza afirmațiilor făcute de martor. ... (9) După depunerea jurământului, președintele va
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
Capră, Ursul, Banda lui Bujor, Plugușorul. Piesele sunt scrise într-un stil vesel. Personajele au măști adecvate și hazlii. Față, ca să fie frumoasă și strălucitoare că mândrul soare, se trezește în zori și așteaptă până când astrul se ivește pe cer, rostind: “Mandre soare ce rasai cu douăzeci și patru de răzișoare/ Cu trei încinge-mă/ Cu trei încalță-mă/ Cu trei îmbracă-mă/ Cu trei pe obraz mângâie-mă/ Cu trei pe umeri împodobe-mă/ Tri în gene/ Tri sprâncene/ Tri în păr împlete-mi-le
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strigă “Hai, Mari, la Sânziene” sau “Făclia mare, măi coconi”, apoi se avânta într-o roată, dans ritual de mare virtuozitate și forță, rostind în cor: “Fugi soare după soare/ Că te-ajunge altu Soare,/ Du-te Soare, zină soare/ Să zină altul mai mare”. Fetele îmbrăcate în alb merg pe malul unei ape curgătoare și rostesc descântecul: “Sară bună, apa curgătoare și mirositoare
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
dans ritual de mare virtuozitate și forță, rostind în cor: “Fugi soare după soare/ Că te-ajunge altu Soare,/ Du-te Soare, zină soare/ Să zină altul mai mare”. Fetele îmbrăcate în alb merg pe malul unei ape curgătoare și rostesc descântecul: “Sară bună, apa curgătoare și mirositoare / Ți-am adus pita și sare “. Din 1982 a intrat în tradiția borșenilor că în ziua de 24 iunie să se organizeze Festivalul Național de Folclor “Nopți de Sânziene”. Un alt festival renumit
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Național Militar al Șvabilor din Banat, având ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs. În seara de 31 octombrie, mii de români din Timișoara și satele învecinate participă la o impresionantă adunare națională în Piața Libertății. Aprobă cu ovații cuvintele rostite de dr. Aurel Cosma: „De astăzi înainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile robiei națiunii române." Consiliul Militar Național Român se impune încă din primele zile cu o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
compromis care nu a avut succes, fiind adoptată formula episcopului Alexandrei. Eusebiu de Cezareea a scris multe lucrări și o cronică universală în care a introdus dimensiunea cronologică. A inaugurat genul istoriei ecleziastice. A scris „Vita Constantini” și discursul festiv rostit în 336 cu prilejul aniversării de 30 de ani de domnie a împăratului Constantin. Consideră că existența imperiului roman era expresia voinței lui Dumnezeu și a împărăției divine, ierarhia terestră fiind preluată după cea cerească. Romanii se considerau a fi
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
temporară și se baza pe documente istorice. Lucrarea a fost tradusă în latină în secolul V de către Rufinus din Aquileia. Eusebiu a mai scris și o lucrare biografică cu caracter apologetic a împăratului-Vita Constantini, care are ca nucleu elogiul funerar rostit în 337. În secolul V au fost realizate Istorii Ecleziastice, iar genul cronicii universale s-a menținut până insecolul XII, precum cronică lui Ioan Malalas din secolul VI. Procopius din Cezareea a fost un alt mare reprezentant. Consilier al generalului
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
depună jurământul pe legile țării. Colonelul Haralambie citește formula de jurământ românesc comunicată prințului în traducere franțuzească: „"Jur de a păzi legile României; de a menține drepturile sale și integritatea teritoriului."”, după care prințul Carol, cu mâna dreaptă pe Evanghelie, rosti în românește, cu voce fermă: "Jur". Din acest moment începe domnia lui Carol I. Proclamat domnitor al României în ziua de 10/22 mai 1866, rămâne cu acest titlu până în 14 martie 1881, când este proclamat rege, devenind astfel primul
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
urmat de tunul 1 din bateria Elisabeta. Forțele otomane au răspuns cu foc de artilerie după a doua lovitură românească de tun, iar schimbul de focuri a durat o oră. La prima lovitură românească de tun regele Carol I a rostit celebra propoziție: „Asta-i muzica ce-mi place!” Bateria Carol s-a aflat sub comanda directă a locotenentului Ștefan Stoika, decorat de rege cu Ordinul Steaua României și ulterior avansat până la gradul de general. Coroana regilor Romaniei era fabricată dintr-
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
În aceasta constă neobișnuita tenacitate și economia gândirii sale. Până la Newton și după el, până în prezent, omenirea nu a cunoscut o manifestare a geniului științific de o forță și o durată mai mare. Spencer comunica următoarele cuvinte ale lui Newton, rostite cu puțin timp înaintea morții sale: „"Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
ca buddha și bodhisattva și împrumută forțele supranaturale a acestora pentru a înlesni revelația. Meditația este ajutată de diferite elemente magice: formule sacre (mantra sau dharani) care sunt ori nume de zei, ori silabe (bija) sau cuvinte simbolice, ce trebuie rostite în mod repetat, mișcări ritualice ale mâinii (mudra) și diferite pictograme circulare și diagrame (mandala) desenate pe pânză, piatră, metal sau pământ, folosite pentru sporirea concentrării. O altă particularitate semnificativă a Vajrayanei este autoritatea unui lama, un maestru spiritual asemănător
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
pictată în refectoriul (sala de mese) mânăstirii Santa Maria della Grazie din Milano. Fresca reprezintă momentul în care Isus, înconjurat de discipolii săi, ia ultima cină, înainte să fie arestat și condamnat la moarte, surprinzând exact momentul în care acesta rostește fraza profetică: “unul din voi mă va vinde”. Scena surprinde consternarea discipolilor Mântuitorului la auzul vorbelor acestuia. Scriitorul Matteo Bandello povestește cum Leonardo lucra în unele zile de dimineață până seara, fără a se opri nici măcar pentru a mânca, după
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
e, "Cinicul" (Greacă:Διογένης) (c. 412 î.Hr. - 322 î.Hr.), filozof grec din școala cinică, născut la Sinope. Încă din timpul vieții, Diogene devine, ca nici un alt filosof antic, personaj de legendă; potrivit tradiției, Alexandru cel Mare ar fi rostit: ""Dacă nu eram Alexandru, aș fi vrut să fiu Diogene"". Sosit cu tatăl său Hicesias în exil la Atena, Diogene ajunge discipol al sofisticatului Antistene. A încercat să exemplifice cu modul său de viață ascetic principiile curentului filosofic al cărui
Diogene din Sinop () [Corola-website/Science/301057_a_302386]
-
miresei, care cu o săptămână înainte merg și invită uspecionii la uspeț. Ei sunt îmbrăcați în costume populare și poartă fiecare un recipient numit "dolie", frumos ornamentata în care este pusă răchie de pruna. Cum intră în casa unui invitat rostesc: Li se răspunde: Apoi reiau: După care se cinstesc cu răchie din dolie. Peste o săptămână, nuntă începe la mireasă acasă pentru invitații miresei și la mire acasă pentru invitații mirelui, unde timp de două - trei ore petrec. Apoi mirele
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
în curtea casei miresei, unde dolieșul mirelui spune: Dolieșul miresei răspunde: Dolieșul mirelui accepta cele cerute și spune: În acest moment se prezintă nuntașilor o mireasă falsă de obicei o bătrână din sat deghizata. Nuntașii protestează și este adusă mireasă, rostindu-se de către "givăr" următoarele: Muzică cântă "Mulți ani trăiască", iar mireasă este adusă în fața nuntașilor în curte(ocol). Aici pe o masă frumos aranjată se află o găleată de lemn(șofei) cu apă sfințită și un buchet de busuioc. Mireasă
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
lovituri de săbie și hârleț sau îngropate de vii. O relatare a evenimentelor este făcută de către unul din puținii martori oculari care au supraviețuit, Gheorghe Mihailiuc (1925 - 2005, fost profesor de liceu, scriitor și poet), în cartea sa, „Dincolo de cuvintele rostite”, publicată în 2004, la editura Vivacitas din Hliboca. Mihailiuc descrie ce s-a întâmplat la Fântâna Albă pe 1 aprilie 1941 ca pe un „masacru”, un „genocid”, și un „măcel”. După masacru a fost declanșată o operațiune vastă de represalii
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
fără pietate, determinați de canoanele scrisorii preasfântului nostru părinte și coleg în slujire Celestin, episcopul Bisericii din Roma, cu lacrimi în ochi am fost nevoiți să ajungem la această dureroasă condamnare a lui. Însuși Iisus Christos, Domnul nostru, împotriva căruia rostește blasfemii, a definit prin vocea acestui preasfânt Conciliu că Nestorie este exclus de la demnitatea episcopală și din oricare colegiu sacerdotal”. Sinodul a elaborat următoarele documente: Cele șase canoane ale sinodului sunt: În paralel cu acest sinod, Ioan al Antiohiei a
Conciliul de la Efes () [Corola-website/Science/301446_a_302775]
-
sau chiar călăul. Este folosit în Noul Testament, în Evanghelia după Marcu VIII:34: «Dacă voiește cineva să vină după mine, să se lepede de sine însuși, să-și ia crucea, și să mă urmeze», cuvinte pe care le-ar fi rostit Iisus din Nazaret. Crucea apare nu doar în Noul Testament, ci și în felurite reprezentări, fiind unul dintre cele mai vechi simboluri creștine. Ea este menționată și în scrierile creștine din secolele I-III (precum "Constituțiile Apostolice", "Epistola către Barnaba" etc.
Cruce creștină () [Corola-website/Science/301447_a_302776]
-
fel. Poate că lovitura cea mai grea fusese moartea mamei sale, Catinca, în 1869. A împărtășit cu stoicism exilul soțului detronat și, după moartea acestuia la 16 mai 1873, „i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoțiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciuni pe care le cunoștea, le îngăduise și - o spunea cu mândrie - le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept” (N. Iorga). Supraviețuind tuturor celor pe care i-a iubit, și-a
Elena Cuza () [Corola-website/Science/300138_a_301467]
-
determinate, care se desfășoară succesiv. Postsincronizarea dialogurilor, unde se caută sincronizarea înregistrării sunetului cu imagine filmată, care este proiectată în fața actorului. Se alcătuiește o buclă de film cu secvența în care actorul dialoghează, se proiectează, iar acesta va căuta să rostească cuvintele în timpul mișcării buzelor din imaginea proiectată. (Acest procedeu se folosește și la dublarea actorilor care dialoghează în altă limbă decât cea vorbită în țara respectivă, în loc de traducerea prin inserturi. Are un mare inconvenient, acela ca se pierde expresivitatea verbală
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
de a se reîntâlni în sânul comunității, revenind an de an pe meleagurile natale. Există și un vechi obicei legat de această sărbătoare, astfel, se spune că, dacă de Sf. Ilie, o fată nemăritată se scaldă în apele lacului Vinderel rostind incantații străvechi, aceasta se va mărita curând. Materiale video despre Repedea: Obiceiuri, tradiții, prezentare Repedea - video Repedea este deservită de stația CFR Leordina, aflată la 13 km.
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", a adunat osemintele tuturor ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă în această zonă, atât români, cât și de alte naționalități. An de an, de sărbătoarea "Înălțării Domnului", când este serbată și "Ziua Eroilor", sunt rostite rugăciuni în acest cimitir și sunt pomeninți toți cei care sunt înmormântați, fie în groapa comună, peste care se ridică un monument, fie în mormintele simple din jurul acestuia. Semn al luptelor din zonă, alături de Cimitirul Eroilor, în localitate mai există
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
în mormintele simple din jurul acestuia. Semn al luptelor din zonă, alături de Cimitirul Eroilor, în localitate mai există un monument dedicat aceluiași eveniment, respectiv "Cișmeaua din sat". Ridicat de către Cercul Militar al Subofițerilor reangajați din Bacău, monumentul poartă însemnele lozincilor militare rostite de soldații români, precum " Nici pe aici nu se trece" sau "Învingem, ori murim", lozincă a ostașilor de la Mărăști. Bogdăneștiul este înfrățit cu comuna Genlis din Franța, a cărei reprezentanți vizitează de câteva ori pe an Bogdăneștiul, totodată, fiind făcute
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Opru Szentek” sau „Sfinți Mărunți”, care are loc pe 28 decembrie în ziua de „Prunci Nevinovați”, când copiii și flăcăii umblă cu câte o nuia de alun în mâini, lovind pe cei care îi întâmpină la intrarea în casă și rostind o urare de prosperitate, sănătate, noroc, fericire în anul care urmează să vină, urare adresată evident celor pe care-i ating cu nuiaua. Și în Somușca este nelipsit „Plugușorul” sau „Uratul de Anul Nou”. În dimineața de Anul Nou se
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
care-i ating cu nuiaua. Și în Somușca este nelipsit „Plugușorul” sau „Uratul de Anul Nou”. În dimineața de Anul Nou se umblă și aici „cu semănatul”, corindătorii aruncând în fața gazdelor, pe jos, boabe de grâu sau de porumb în timp ce rostesc o serie de cuvinte care redau dorința de noroc și prosperitate în toate în noul an care urma să vină. La Paști se făceau și de fac ouă roșii, culoarea roșie simbolizînd sângele Mântuitorului. Și în Somușca copiii colindă în
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]