17,517 matches
-
Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 25.903 hectare. Situl include rezervatia naturală Cotul Turzunului, o zonă umedă (mlaștini turboase eutrofe dezvoltate pe strate de
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 25.903 hectare. Situl include rezervatia naturală Cotul Turzunului, o zonă umedă (mlaștini turboase eutrofe dezvoltate pe strate de nisipuri și bogată în vegetație) aflată în lunca Oltului, care adăpostește și asigură condiții de cuibărire, hrana și viețuire pentru mai multe specii de păsări
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
râuri, lacuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Hârtibaciului (subunitate geomorfologica a Podișului Târnavelor, ce aparține Depresiunii colinare a Transilvaniei) și a bazinului mijlociu al Oltului. Situl este fragmentat de cursurile mai multor râuri, printre care cele mai importante aparțin bazinelor hidrografice ale Ticușului (cu afluentul de stânga râul Mălei) și Homorodului (cu afluenții Homorodul Mic, Zeifăn, Homorodul Mare și Valea Mare). Situl prezintă o arie naturală
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
bazinului mijlociu al Oltului. Situl este fragmentat de cursurile mai multor râuri, printre care cele mai importante aparțin bazinelor hidrografice ale Ticușului (cu afluentul de stânga râul Mălei) și Homorodului (cu afluenții Homorodul Mic, Zeifăn, Homorodul Mare și Valea Mare). Situl prezintă o arie naturală cu patru tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" și Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" și Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conserva o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în arealul sitului: rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata cârâietoare ("Anas querquedula"), rata mare ("Anas platyrhynchos"), rata mică ("Anas crecca"), rață-sulițar ("Anas acută"), gârlița mare ("Anser albifrons"), sitarul de pădure ("Scolopax rusticola"), becațina ("Gallinago gallinago"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), cucuvea ("Athene
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumărița de pădure ("Prunella modularis"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla") sau silvie de câmpie ("Sylvia communis"). Floră sitului are în componență o gamă diversă de arbori, arbuști, ierburi și flori specifice zonei depresionare a Transilvabiei. Arborii sunt prezenți cu specii de: stejar ("Qurecus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite plante cu specii de roua cerului (specia "Drossera angelica"), iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), ghințura (din speciile "Gențiana pneumonanthe" și "Gențiana ciliata"), otrățel ("Utricularia vulgaris") sau "Triaphorum latifolium". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Fizeșu Gherlii, Geaca, Sic și Țaga și pe cel al orașului Gherla. Situl este străbătut de drumul județean DJ109C, care leagă municipiul Gherla de satul Geaca. „” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare. Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
Transilvaniei), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni, terenuri arabile și culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
Vegetație forestieră panonică cu "Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie a IUCN. Păsări semnalate în arealul sitului: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pescăruș
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
terestre. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie a IUCN. Păsări semnalate în arealul sitului: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), caprimulgul ("Caprimulgus europaeus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger")), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus", barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), șerpar ("Circaetus
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești din speciile: caracudă ("Carassius carassius"), babușcă ("Rutilus rutilus"), somn ("Silurus glanis"), biban european ("Perca fluviatilis"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus") sau șalău ("Sander lucioperca"). Flora sitului este una diversă și alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), plantații cu pin roșu și pin negru, arin ("Alnus glutinosa"), răchită ("Salix alba"), zălog ("Salix cinerea
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
componență rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; printre care: joldeală ("Serratula wolffii"), astragalus ("Astragalus exscapus"), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), stânjenei ("Iris pontica") sau iarba "Sfintei Mării" ("Hierochloe australis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Fotoreportaje Reportaje
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
(în maghiară "Csomád-Bálványos") este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
în extremitatea nordică a județului Covasna (la limita de graniță cu județul Harghita), pe teritoriile administrative ale comunelor Bixad și Turia și este străbătută de drumul județean DJ113, care leagă orașul Târgu Secuiesc de localitatea Bixad. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
drumul județean DJ113, care leagă orașul Târgu Secuiesc de localitatea Bixad. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 5.993 hectare, în imediata vecinătate ariilor protejate Lacul Sfânta Ana (singurul lac vulcanic de pe teritoriul României) și Tinovul
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
5.993 hectare, în imediata vecinătate ariilor protejate Lacul Sfânta Ana (singurul lac vulcanic de pe teritoriul României) și Tinovul Mohoș (rezervație naturală de tip floristic și faunistic; ce adăpostește plante de turbărie cu specii de "Drosera rotundifolia" și "Eriophorum vaginatum"). Situl reprezintă o zonă montană încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Ciomatu - Puturosu (subdiviziune a Munților Harghitei, grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), ce conservă cinci tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
pajiști naturale, stepe, pășuni, mlaștini oligotrofe, turbării, păduri de foioase, păduri de conifere și păduri în tranziție) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii naturale protejate): Reportaje
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii naturale protejate): Reportaje
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
județului Vrancea. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Vrancea (aproape de limita de graniță cu județul Buzău), pe teritoriul administrativ al comunei Nereju, în apropierea drumului județean DJ205D, care leagă Prisaca de satul Nereju. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
în apropierea drumului județean DJ205D, care leagă Prisaca de satul Nereju. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl „” se întinde pe o suprafață de 375 hectare și include aria protejată Căldările Zăbalei - Zârna Mică (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]