17,527 matches
-
Primăria orașului Motru o cerere prin care solicita eliberarea autorizației de construcție, autorizație pe care o va obține peste două zile, adică pe data de 30 august 1990. Lucrările efective au început în anul 1991, biserica fiind realizată după proiectul arhitectului Rudlf (Radu) Doșianu. Fondurile pentru realizarea bisericii au venit în cea mai mare parte din străinătate prin intermediul Arhiepiscopiei, în special prin preocuparea Arhiepiscopului Ioan Robu. După spusele părintelui Francisc Petruț, dacă ar fi fost arhiepiscopul care să se implice, rămâneam
Biserica romano-catolică „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Motru () [Corola-website/Science/336952_a_338281]
-
anul 1990 a început să se deplaseze la Motru și să celebreze Sfânta Liturghie credincioșilor mai întâi într-un garaj. A obținut apoi de la autorități un teren la marginea orașului pe care a construit o frumoasă biserică după planurile domnului arhitect Doșianu.” Hramul parohiei este sărbătorit în ziua de 24 iunie. Parohia teritorială „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost înființată în data de 1 aprilie 1992. În decretul semnat de Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu se poate citi: „cunoscând credința și atașamentul
Biserica romano-catolică „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Motru () [Corola-website/Science/336952_a_338281]
-
(n. 28 iulie 1932, Tulcea, România) este un arhitect, profesor universitar și membru corespondent al Academiei Române (din 2010). Că profesionist, el este o figură remarcabilă a arhitecturii din România din ultimii 40-50 de ani. În prezent este profesor universitar la Departamentul „Sinteză de proiectare” din cadrul Facultății de Arhitectură a
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
remarcat, încă de la începutul carierei, printr-o activitate intensă și diversă (arhitectură, urbanism, grafică, design). A fost, încă de la început, angrenat în lucrări de mare importanță (a participat la realizarea Sălii Sporturilor din Constantă, înainte de a-și dobândi diplomă de arhitect) precum Sală Palatului R.P.R., a condus singur proiectarea pentru ansamblurile de cămine studențești Grozăvești, Regie, etc. În paralel, alături de alți trei colegi din aceeași remarcabilă serie, a participat și a câștigat premii și mențiuni la concursuri naționale de arhitectură. Într-
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
arh. Romeo Ștefan Belea continuă să activeze pe toate planurile profesiei sale cu vigoare și cu discreția creatorului sigur pe șine, în același timp plin de respect față de înaintașii și contemporanii săi. Este membru fondator, din anul 2002, al Uniunii Arhitecților din România. A fost mulți ani membru al conducerii Uniunii Arhitecților din România și Președinte al Fondului de Arhitectură până în 1990, poziție din care a ajutat, cu respect și foarte multă atenție, o serie de cunoscuți arhitecți interbelici, aflați în
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
sale cu vigoare și cu discreția creatorului sigur pe șine, în același timp plin de respect față de înaintașii și contemporanii săi. Este membru fondator, din anul 2002, al Uniunii Arhitecților din România. A fost mulți ani membru al conducerii Uniunii Arhitecților din România și Președinte al Fondului de Arhitectură până în 1990, poziție din care a ajutat, cu respect și foarte multă atenție, o serie de cunoscuți arhitecți interbelici, aflați în dificultate în acei ani. În 1976 a obținut Bursă „FORD” pentru
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
2002, al Uniunii Arhitecților din România. A fost mulți ani membru al conducerii Uniunii Arhitecților din România și Președinte al Fondului de Arhitectură până în 1990, poziție din care a ajutat, cu respect și foarte multă atenție, o serie de cunoscuți arhitecți interbelici, aflați în dificultate în acei ani. În 1976 a obținut Bursă „FORD” pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului - Bruxelles. A efectuat o serie de călătorii de documentare, de studii și pentru proiecte internaționale, ramânâd să locuiască și să lucreze în
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
Romeo Belea (șef de proiect complex) și prof. arh. Nicolae Cucu, având drept consultanți pe mării maeștri ai teatrului românesc Sica Alexandrescu, Liviu Ciulei și Horea Popescu. Structura de rezistență a fost concepută de către inginerul Alexandru Cișmigiu. În memoriile sale “Arhitect sub comunism”, Ion Mircea Enescu afirmă că la “Teatrul Național, autor era nominalizat Horia Maicu, atunci arhitect-șef al orașului, desi toată lumea știa că autori au fost cei din grupul lui Romeo Belea. Despre estetică exterioară a clădirii noului teatru
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
ai teatrului românesc Sica Alexandrescu, Liviu Ciulei și Horea Popescu. Structura de rezistență a fost concepută de către inginerul Alexandru Cișmigiu. În memoriile sale “Arhitect sub comunism”, Ion Mircea Enescu afirmă că la “Teatrul Național, autor era nominalizat Horia Maicu, atunci arhitect-șef al orașului, desi toată lumea știa că autori au fost cei din grupul lui Romeo Belea. Despre estetică exterioară a clădirii noului teatru s-a comentat îndelung. Construcția poate fi considerată a fi concepută într-o manieră modernă, ca o
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
schimbată. În 2014 Romeo Belea finalizează amplele lucrări de modernizare ale Teatrului Național din București. Este încheierea unui proiect care marchează, printr-un arc de timp, activitatea prodigioasa a acestui mare artist al formelor care dau personalitate Capitalei. Ca tânăr arhitect a participat la realizarea proiectului Teatrului Național, în 1968, care se alătură armonios în zona kilometrului zero, Hotelului Intercontinental. Teatrul Național fost clădirea de care și-a legat destinul profesional, arhitectul gândind în termenii specialistului toate etapele de transformare ale
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
artist al formelor care dau personalitate Capitalei. Ca tânăr arhitect a participat la realizarea proiectului Teatrului Național, în 1968, care se alătură armonios în zona kilometrului zero, Hotelului Intercontinental. Teatrul Național fost clădirea de care și-a legat destinul profesional, arhitectul gândind în termenii specialistului toate etapele de transformare ale edificiului impuse de decidenții politici sau evenimente neprevăzute. Laborioasa activitate profesională a arhitectului Romeo Belea cuprinde, totodată și numeroase proiecte internaționale. Arhitectul Romeo Belea este autorul a proiecte pentru: teatre și
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
armonios în zona kilometrului zero, Hotelului Intercontinental. Teatrul Național fost clădirea de care și-a legat destinul profesional, arhitectul gândind în termenii specialistului toate etapele de transformare ale edificiului impuse de decidenții politici sau evenimente neprevăzute. Laborioasa activitate profesională a arhitectului Romeo Belea cuprinde, totodată și numeroase proiecte internaționale. Arhitectul Romeo Belea este autorul a proiecte pentru: teatre și săli de spectacole în S.U.A., Austria, Germania și Siria, hoteluri în S.U.A., Germania, Austria, domeniul urbanismului și sistematizării teritoriale în Belgia. În
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
fost clădirea de care și-a legat destinul profesional, arhitectul gândind în termenii specialistului toate etapele de transformare ale edificiului impuse de decidenții politici sau evenimente neprevăzute. Laborioasa activitate profesională a arhitectului Romeo Belea cuprinde, totodată și numeroase proiecte internaționale. Arhitectul Romeo Belea este autorul a proiecte pentru: teatre și săli de spectacole în S.U.A., Austria, Germania și Siria, hoteluri în S.U.A., Germania, Austria, domeniul urbanismului și sistematizării teritoriale în Belgia. În prezent, distinsul arhitect, alături de alți „pioni” importanți este antrenat
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
cuprinde, totodată și numeroase proiecte internaționale. Arhitectul Romeo Belea este autorul a proiecte pentru: teatre și săli de spectacole în S.U.A., Austria, Germania și Siria, hoteluri în S.U.A., Germania, Austria, domeniul urbanismului și sistematizării teritoriale în Belgia. În prezent, distinsul arhitect, alături de alți „pioni” importanți este antrenat în realizarea amplelor lucrări de consolidare și modernizare a Teatrului Național București (amănunte în Revistă Construcțiilor nr. 91 - 100). Cele de mai jos reprezintă câteva repere privind laborioasa sa activitate profesional-socială: Prof univ. arh.
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
București architectului Romeo Belea i s-a acordat Diplomă de Excelență și Medalia Opera Omnia. La Gala Premiilor UNITER 2015 din București, Premiul Președintelui UNITER, Ion Caramitru, este acordat domnului Romeo Belea, ajuns la venerabila vârstă de 83 de ani, arhitectul Teatrului Național „I.L.Caragiale”, ca recunoaștere a meritelor acestui renumit și neobosit artist al formelor. Articol de Ciprian Enache "Personalități româești în construcții - Romeo Ștefan Belea", Revista Construcțiilor - Nr. 105, Iulie 2014 Hotel Intercontinental în Bucharest: competitive advantage for the
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
Nr. 105, Iulie 2014 Hotel Intercontinental în Bucharest: competitive advantage for the socialist tourist industry în România, posted October 11, 2014 by Elenă Dragomir Interviu cu Romeo Belea despre Teatrul Național Campusul Grozăvești Regie + Povestea Teatrului Național Premiul UNITER acordat arhitectului Romeo Belea de Presedintee UNITER, Ion Caramitru Premiul Opera Omnia
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
al lui Khalifa Al-Ghawil, aflat și el la Tripoli, cu conducerea de la Tobruk și forțele armate ale mareșalului Khalifa Al Haftar din estul Libiei, si cu forțe islamiste extremiste ale Statului Islamic și altor organizații. Al Sarraj este de profesie arhitect. s-a născut la Tripoli că fiu al lui Mustafa al Sarraj, care a îndeplinit funcții ministeriale în timpul monarhiei. A studiat arhitectură și planificarea urbană la Universitatea din Tripoli. În anii regimului Jamahiriei libiene a lui Muammar Al Gaddafi de dupa 1969
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
capetele celor două scări rulante. Tunelul Sint-Anna are un diametru exterior de 4,74 m și un diametru interior de 4,22 m. La cele două capete accesul se face prin intermediul unor clădiri similare cu două etaje, ambele proiectate de arhitectul local Emiel Van Averbeke. Tunelul perfect orizontal a fost săpat prin argilă de Boom cu un scut de forat manual. Căptușeala tunelului este alcătuită din elemente prefabricate din fonta îmbinate cu nituri din plumb. Costul total al construcției s-a
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
pentru vehicule, celălalt pentru pietoni și cicliști. Sub coordonarea IMALSO, pe 1 martie 1931 a început construcția tunelului auto Waasland, iar pe 28 iunie 1931 a unui tunel pietonal și velo, numit ulterior Sint-Anna. Ambele tuneluri au fost proiectate de arhitectul local Emiel Van Averbeke. Tunelul Waasland a fost realizat de firmă "Compagnie Internaționale des Pieux Armés Frankignoul". Tunelurile au fost finalizate înainte de termen și au fost inaugurate oficial pe 10 septembrie 1933, în prezența Regelui Albert I, a Reginei Elisabeta
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
Adițional, compania a fost însărcinată cu evaluarea și vânzarea terenurilor din Linkeroever, precum și cu gestionarea terenurilor nevândute și a lacurilor și bălților din zonă. În august 1932, IMALSO a lansat ideea unui concurs pentru dezvoltarea urbanistica a mâlului stâng. Mulți arhitecți din elită mondială au depus proiecte, printre ei și faimosul Le Corbusier. Viziunea să, cea a unui oraș nou cu 500.000 de locuitori, bulevarde largi și blocuri turn, reprezenta o contrapondere la orașul istoric de pe celalalt mal. Planul, pe
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
elită mondială au depus proiecte, printre ei și faimosul Le Corbusier. Viziunea să, cea a unui oraș nou cu 500.000 de locuitori, bulevarde largi și blocuri turn, reprezenta o contrapondere la orașul istoric de pe celalalt mal. Planul, pe care arhitectul însuși l-a considerat ulterior „unul din cele mai bune proiecte ale sale”, prevedea un larg bulevard central aliniat cu Catedrală de pe celalalt mal și conexiuni directe între Linkeroever și restul orașului Antwerpen: Comitetul de selecție, deși a notat că
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
și total nerealizabil cu resursele financiare ale vremii. Însă ideea bulevardelor largi și a unui ax central orientat spre catedrală de pe malul drept au fost reținute de specialiști și realizate ulterior, în perioada dezvoltării Linkeroever. În 1936, la solicitarea IMALSO, arhitecții Paul De Heem și Emiel Van Averbeke au avansat un nou plan de urbanism pe malul stâng, pornind de la ideile realizabile prezentate în proiectele participante la concursul din 1932-1933. Acest plan prevedea ridicarea unui cartier pentru circa 150.000 de
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
pe malul stâng, pornind de la ideile realizabile prezentate în proiectele participante la concursul din 1932-1933. Acest plan prevedea ridicarea unui cartier pentru circa 150.000 de locuitori, însă nici el nu a fost pus în opera. În ciuda proiectelor propuse de arhitecți prestigioși în anii 1930, extinderea Linkeroever a continuat în mod nespectaculos în anii 1950. După consultări cu companiile de construcții și cu reprezentanții altor cartiere, precum Luchtbal sau Kiel, consiliul municipal al Antwerpenului a aprobat noi planuri de urbanism pentru
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
ai orașului. Suprafață recreaționala rezultată, situată între fluviul Schelde și zonele rezidențiale, a fost de 214 hectare. Scopul consiliului local a fost de a acorda terenului din nordul Linkeroever statutul definitiv de zona verde pentru recreere. În același an 1967, arhitectul Renaat Braem și arhitectul peisagist și designerul urban Johan D’Huyvetter au înaintat consiliului un plan de dezvoltare pentru plajă Sint-Anna. Acesta prevedea, în primă fază, renovarea ștrandului și infrastructurii existente, iar într-o fază ulterioară extinderea și modernizarea propriu-zise
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
rezultată, situată între fluviul Schelde și zonele rezidențiale, a fost de 214 hectare. Scopul consiliului local a fost de a acorda terenului din nordul Linkeroever statutul definitiv de zona verde pentru recreere. În același an 1967, arhitectul Renaat Braem și arhitectul peisagist și designerul urban Johan D’Huyvetter au înaintat consiliului un plan de dezvoltare pentru plajă Sint-Anna. Acesta prevedea, în primă fază, renovarea ștrandului și infrastructurii existente, iar într-o fază ulterioară extinderea și modernizarea propriu-zise. În 1970 a fost
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]