17,002 matches
-
Demisia lui CTP este importantă și, indiferent de faptul că mulți colegi din presă dar din alte trusturi! o bagatelizează și o "interpretează", are un impact public uriaș, imens, pentru că, iubit pasional și detestat pe măsură, este probabil primul/întâiul jurnalist de opinie din România. Nu cred să existe consumator de presă român căruia să-i fie indiferent: ori îl iubește, ori îl urăște! Cât privește aventura deconspirării, începusem să fac o depresie, conchizând asupra eșecului. Însă, chiar ieri, d-l
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
că sunt protejați patronii din presă. De ce? Păi, ai un răspuns chiar în "Evenimentul Zilei" de mâine, dacă te duci pe net și citești acum articolul "Magnații "magneți" din presa românească", afli cam la ce scoruri au ajuns salariilor multor jurnaliști mai ales ale celor cu putere de decizie!, de când Sorin Ovidiu Vântu și Patriciu s-au implicat în presă. Nu se prea obișnuiește să muști mâna care te hrănește așa de bine, ba chiar mai mult, te enervează cumplit dacă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pot evoca fapte, întâmplări, pot evalua efectul acestora asupra noastră, pot trage concluzii, dar nu pot eticheta utilizând o etichetă medicală, pshiatrică ori psihologică. Asta se poate face în "Academia Cațavencu" sub pretextul, binevenit, al umorului, ori o pot face "jurnaliștii" de o anumită factură excesiv de relaxată sau, cum se întâmplă adesea, politicenii între ei, însă ascunși în spatele imunității, susținând că, în realitate, etichetările respective ar fi "declarații politice", nu diagnostice medicale! Prin urmare, eu aș putea vorbi despre boli ale
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
invitați astăzi, 26 nov. 2006, de către Mihai Tatulici spre a discuta, pe Realitatea TV, despre topul presei actuale. Robert Turcescu a spus că peste cinci ani CTP și Ion Cristoiu nu vor mai fi în top, că vor apărea alți jurnaliști foarte buni. Liviu Antonesei: Ce treabă vor fi având domnii DDD, Radu Moraru (care începuse bine, a continuat potrivit, pentru a sfârși în penibilul invitaților de acum!) ori Cristoiu (depășit din toate punctele de vedere: de la înălțime, la umorul îndoielnic
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care din șmecherime, care reunindu-le pe amândouă!!! Cât privește profeția d-lui Turcescu, aș spune, împreună cu Aristotel, că cățile privind viitorul sunt foarte riscante. Asta pe de o parte, pentru că, pe de altă parte, dacă CTP chiar este un jurnalist, pe care nu exclud să-l citesc și peste cinci ani, d-l Cristoiu mai poate să pară așa ceva doar celor mai sărăcuți cu duhul dintre noi! Cum nu doresc să mă socot așa, de mine, d-l Cristoiu a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Dan Voiculescu pe uree, frații Micula pe răcoritoarele de la Oradea, Sorin Ovidiu Vântu pe speculații financiare, și acuzele planează în continuare asupra lui în legătură cu FNI-ul, iar Dinu Patriciu pe afaceri petroliere. Dacă au bani, cumpără ziare, cumpără redacții, cumpără jurnaliști cu totul. Cu bani se poate face orice în momentul acesta". Iar pentru cei care ar mai fi dorit să-și facă iluzii, precizează: "Presa înseamnă o afacere. Presa nu e nici școală, nici universitate, este o afacere." Liviu Antonesei
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
o presă la fel de mediocră. Noroc de presiunea pe care o face netul! Dorin Popa: "Eu nu mă încred în ceea ce se învață la școlile de jurnalistică. Profesorii poate sunt oameni cultivați, dar cei mai mulți nu sunt sau nu au fost vreodată jurnaliști. Realitatea într-o redacție este alta". (CTP, 25.11.06, Ziarul de Iași). Deși am fost șase ani jurnalist la "Ziarul de Iași", în paralel, nouă ani redactor la revista "Contemporanul" din București și doi-trei ani am realizat emisiuni de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ceea ce se învață la școlile de jurnalistică. Profesorii poate sunt oameni cultivați, dar cei mai mulți nu sunt sau nu au fost vreodată jurnaliști. Realitatea într-o redacție este alta". (CTP, 25.11.06, Ziarul de Iași). Deși am fost șase ani jurnalist la "Ziarul de Iași", în paralel, nouă ani redactor la revista "Contemporanul" din București și doi-trei ani am realizat emisiuni de radio la Nord-Est, emisiuni TV la TeleM, nu cred că doar experiența te poate face un bun profesor. Cartea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și doi-trei ani am realizat emisiuni de radio la Nord-Est, emisiuni TV la TeleM, nu cred că doar experiența te poate face un bun profesor. Cartea rămâne esențială într-o universitate, iar (și) absența culturii generale îi face pe tinerii jurnaliști atât de ușor de prins în mrejele intereselor. Liviu Antonesei: Sunt întrutotul de acord cu tine! Experiența? A cui? A celor formați în "epoca de aur", dacă nu mai înainte? A celor îmbătrâniți deja în rele, deși au început să
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
politică. Până la urmă, singura diferență față de peceristouteci știi de pe vremuri este pluralismul. Avem astfel iluzia că am trăi într-o democrație, când noi nu reușim să ieșim dintr-o democratură de vreo 17 ani! / 138 Capitolul III Despre universitate, studenți, jurnaliști și mass media / 145 Mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza nu doar necesară, ci și posibilă în atâta veac de vreme. Cine e de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de istorie a presei studiem faptele, dar și explicațiile cauzale ale acestora. Faptele sunt selectate în funcție de valorile noastre, de distanța emoțională pe care o avem față de evenimentul descris, de accesibilitatea documentară. Pentru noi, faptele sunt apariții și dispariții de periodice, jurnaliști, publiciști, norme, forme asociative etc19. Prin această cercetare urmărim crearea acelei baze de studiu necesară demersului nostru; ea trebuia să răspundă întrebării factologice: ce s-a întâmplat cu presa catolică în România? (răspunsul îl oferim în subcapitolul trei al capitolului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nivelul cultural din țara și din epoca pe care o reflectă 24. Reproșurile aduse presei 25 superficialitatea, nerespectarea sau chiar falsificarea adevărului, înclinația spre a dezvălui fapte de scandal ori imorale, obscenități, corupție, violențe verbale, deficiențele stilistice și semidoctismul unor jurnaliști etc.26nu caracterizeză totuși întregul fenomen în ansamblul său. Chiar dacă publicațiile care sunt definite de trăsăturile menționate anterior sunt cantitativ majoritare la scară mondială, ele nu anulează rolul și valoarea acelei părți a presei care demonstrează înalt profesionalism și onestitate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tot ce e supranatural), indiferentismul și teosofismul. Puteau să apară multe teme care trebuiau contracarate în publicațiile catolice, însă ierarhia era cea care decidea care era strategia de urmat, iar pentru a înțelege asta este suficientă consultarea documentelor momentului 84. Jurnaliștii catolici erau încurajați să promoveze revendicarea drepturilor Sfântului Scaun deposedat de bunurile sale, pentru a-i garanta autonomia și independența 85. Ziarele catolice erau încurajate să aibă spirit de obediență și disciplină, după modelul militar: "trebuiau să dea ascultare celei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
libertatea de acțiune. Era considerat prudent cel ce nu publica știri despre persoane și instituții fără să le verifice veridicitatea și nu completa cu păreri personale știrile despre deciziile autorității ecleziastice. Alte erori pe care trebuia să le evite un jurnalist cumpătat, erau: cea de a da prea multă sau din contră prea puțină importanță greșelilor, ori de a pretinde realizarea unor proiecte într-un timp foarte scurt. Dogmatismul și limbajul dur (specifice jurnalismului catolic) erau considerate drept lipsă de moderație
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
păstra credința în inimile creștinilor într-un moment dificil în care se urmărea de-creștinarea Italiei. Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic, atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial. Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice sau era considerată o treaptă către lumea politică. Din acest motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unii catolici de bună credință (dar cu puține cunoștințe doctrinare) să devină fără voie mediatori între modernism și catolicism, sau ca anumiți preoți să colaboreze cu publicații care semănau idei contrare moralei creștine 147; l-a indicat ca model de jurnalist catolic pe Louis Veuillot, pentru că respectase cu fidelitate doctrina Bisericii, în ciuda dificultăților și a criticilor la care a fost supus de moderniști 148. Tonul instrucțiunilor a fost dur, dar trebuie să ținem cont de faptul că aceeași severitate răzbătea și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
istoriei și al evenimentelor sociale, tehnologice sau politice, așa cum s-a întâmplat și în alte domenii. Au apărut instituții pentru distribuirea presei de calitate, au existat creștini cu prestigiu care au sprijinit publicațiile catolice, s-au înființat școli pentru instruirea jurnaliștilor. Don Alberione și cardinalul Ferrari în Italia, sau cardinalul Herrera Oria în Spania au încurajat un mod propriu de comunicare, folosindu-se de congresele organizate de către asociațiile profesionale catolice 167. Erau modalități dezvoltate în jurul unui fenomen aflat în plină evoluție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Apostolatul Rugăciunii și a avut ca scop participarea lor la răspândirea presei bune: în timpul vacanțelor li se cerea să promoveze abonările la ziarele catolice și să le descurajeze pe cele anticatolice sau liberale. Seminariștii s-au format profesional ca viitori jurnaliști. Dorința de a face cunoscută Biserica în sfera presei a determinat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, crearea majorității buletinelor oficiale ale diecezelor spaniole și dezvoltarea treptată a acestui sector: cele 118 reviste religioase, care existau în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de credință. Din acest motiv, a analiza ziarele într-un mod unitar în timp era destul de dificil, deși teoretic li se puteau atribui orientări clare în anumite domenii. Pericolul plana asupra mijloacelor de informare a constat în scăderea atenției față de jurnaliști, față de responsabilitatea caracteristică unei profesii ce se contura în perioada de care ne ocupăm. Instanțele sociale și Magisteriul au manifestat tendința de a vorbi despre responsabilitatea ziaristului. Această postură a unor catolici, la începutul secolului al XX-lea, era de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
difuzarea propagandei, noul regim a început un control sistematic al acestora. În ceea ce privea presa, controlul s-a exercitat printr-o lege din 1938, care permitea cenzura, sistemul de instrucțiuni, desemnarea directorului, împărțirea rației de hârtie și controlul profesiei de jurnalist (prin intermediul Registrului Oficial, Școlii Oficiale de Jurnalism și Uniunii Spaniole a Jurnaliștilor)208. În privința periodicității publicațiilor, menționăm că cele lunare au ocupat primul loc209: 1944 Lunare 49% Săptămânale 12,5% Bilunare 11,4% Trimestriale 8,6% Jurnale 7,6% O dată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ceea ce privea presa, controlul s-a exercitat printr-o lege din 1938, care permitea cenzura, sistemul de instrucțiuni, desemnarea directorului, împărțirea rației de hârtie și controlul profesiei de jurnalist (prin intermediul Registrului Oficial, Școlii Oficiale de Jurnalism și Uniunii Spaniole a Jurnaliștilor)208. În privința periodicității publicațiilor, menționăm că cele lunare au ocupat primul loc209: 1944 Lunare 49% Săptămânale 12,5% Bilunare 11,4% Trimestriale 8,6% Jurnale 7,6% O dată la 2 luni 4,7% Altă periodicitate 6,2% Mijloacele de informare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
excesiv de moderate, precum Il cittadino (Brescia) sau L'Ordine (Como) publicat la început de trei ori pe săptămână, iar din 1895, zilnic. Însuși Papa Leon XIII a fost nevoit să intervină pentru calmarea spiritelor 221, deși chiar el impulsionase acțiunea jurnaliștilor printr-o enciclică adresată episcopilor italieni în 1882 (Etsi nos)222; în rândurile ei, îi încurajase pe ziariștii catolici să-și apere cu seriozitate principiile religioase, chiar de-ar fi fost nevoiți să facă acest lucru în mediul public în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Passano. Ea dezbătea teme precum relațiile știință-religie și autoritate-libertate, sau colonialismul 225. S-a creat o asociație a presei religioase care a promovat ziarele catolice, încurajând abonarea organismelor publice la acest tip de jurnale; tot ea a pus la dispoziția jurnaliștilor o asociație de ajutor reciproc. Expansiunea partidului socialist și numeroasele mișcări sociale (precum cea de la Milano din 1898, a cărei reprimare armată s-a soldat cu aproape 100 de morți) au determinat adoptarea unor măsuri care îngrădeau libertatea, astfel încât multe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu caracter religios, politic și social și 177 ziare religioase. Între acestea din urmă, 33 erau ziare marianiste, șapte misionare, 39 culturale, 59 educative și 26 destinate clerului 226. În 1895 mai mulți ziariști de la aceste publicații au creat "Asociația Jurnaliștilor Catolici Italieni", care din 1911 s-a numit "Asociația Presei Catolice Italiene". La începutul secolului, tonul ziarelor catolice a devenit mai moderat. L'Osservatore cattolico, de exemplu, s-a unit cu La Lega Lombarda, luând naștere L'Unione (1907). Publicația
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
articole despre Ziua Papei, iar în 1929, înființarea unui ziar pentru copii Il Corrierino, cu imagini și culori vii, ce a servit drept model pentru Lo scolaro din Genova. Instituțiile catolice au oferit burse de studiu pentru formarea profesională a jurnaliștilor. Tot ele au sprijinit publicația Almanacco manuale della Buona Stampa, care conținea un raport complet al ziarelor catolice: 759 de titluri cu apariție regulată (1920), dintre care 24 erau jurnale, 40 reviste culturale, 173 ziare cu teme religioase, sociale și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]