18,182 matches
-
expus în anul 1850, stârnește o furtună de proteste. Reacții la fel de furioase provoacă și lucrările expuse în anul următor. Când Millais expune în 1852 tabloul "Ofelia", totul se schimbă însă după intervenția celebrului critic de artă John Ruskin în favoarea operelor pictorilor prerafaeliți. Millais repurtează un succes imens. Se împrietenește cu Ruskin, în 1853 petrec împreună vacanța în Scoția. Ruskin este însoțit de soția sa, Effie, de care Millais se îndrăgostește. Effie se desparte de John Ruskin, după un divorț scandalos, și
John Everett Millais () [Corola-website/Science/325891_a_327220]
-
încă umed. "Fata oarbă" și "Frunziș de toamnă" sunt printre cele mai reușite tablouri pictate de Millais. Sunt exemple caracteristice pentru noua metodă pe care artistul o aplică începând din a doua jumătate a anilor cincizeci. Este perioada în care pictorul schimbă tematica lucrărilor sale, ca și stilul său. Renunță la temele literare, narative, își schimbă metoda foarte minuțioasă și riguros realistă și își simplifică tablourile, îmbogățind în aceleși timp efectele lor cromatice. Tablourile "Jefta", "Tinerețea lui Raleigh" și "Portretul lui
John Everett Millais () [Corola-website/Science/325891_a_327220]
-
Sigismondo în picioare, cu armură completă, la stânga un coif heraldic, având ca motiv un elefant, iar la dreapta un scut purtând monograma „SI”, reprezentată pe tulpini de trandafiri. În partea de jos, pe margine, se citește în limba latină („opera pictorului Pisan[ell]o”).
Prima medalie a lui Sigismondo Pandolfo Malatesta () [Corola-website/Science/325882_a_327211]
-
apropiat să ascultați muzică fără să vedeți niște imagini și fără să citiți un text, toate cele trei având ca punct de pornire un concept comun și fiind într-o strânsă interdependență. Este ca și cum ai fi în același timp muzician, pictor și poet, un fel de Leonardo Da Vinci.”" Din 2001 se stabilește in Germania. Cristian Botez definea în anul 1991 în ziarul Momentul muzica lui Octave astfel: ""un sound teribil și un rock de avangardă, situat la interferența stilurilor hard
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
() a fost un pictor sas transilvănean. A studiat pictura la Graz, München, Budapesta și Roma. După părerea specialiștilor, a fost unul dintre cei mai importanți și mai valoroși pictori transilvăneni ai sfârșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, un
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
() a fost un pictor sas transilvănean. A studiat pictura la Graz, München, Budapesta și Roma. După părerea specialiștilor, a fost unul dintre cei mai importanți și mai valoroși pictori transilvăneni ai sfârșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, un adevărat deschizător de drumuri în pictura românească. În ansamblu, întreaga opera a lui Arthur Coulin relevă o predispoziție a sa pentru portretistică și o preocupare
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
și care a fost considerat a fi prima grafică de carte executată în spiritul secesiunii transilvănene). În ansamblul său, abordarea teoretică pe care Coulin a îmbrățișat-o a fost o artă înscrisă în curentele modernității epocii în care a trait. Pictorul s-a format la München sub tutela școlii germane a sfârșitului de secol al XIX-lea, dominat de maeștrii ca Wilhelm Leibl sau Franz von Lenbach, pictorii Carl Schuch, Hans Thoma, Arnold Böcklin, Max Slevigt, Fritz von Uhde, Wilhelm Trubner
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
a fost o artă înscrisă în curentele modernității epocii în care a trait. Pictorul s-a format la München sub tutela școlii germane a sfârșitului de secol al XIX-lea, dominat de maeștrii ca Wilhelm Leibl sau Franz von Lenbach, pictorii Carl Schuch, Hans Thoma, Arnold Böcklin, Max Slevigt, Fritz von Uhde, Wilhelm Trubner, Lovis Corinth, Franz von Stuck care reprezentau curente importante cum au fost realismul, impresionismul, istorismul, naturalismul, Jungendstil sau simbolismul, la toate aceste alipindu-se în mod evident
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
indisolubil legate de realitatea înconjurătoare. Utilizarea liniilor riguroase și ferme care accentuează și definesc formele într-o cromatică echilibrată în raport cu umbrele și lumina, duc la realizarea unei armonii între grafica și elementele picturale. În etapele ulterioare de dezvoltare artistică ale pictorului, accentuarea contururilor se va estompa, desenul devine mai spontan iar folosirea culorii pare a fi instinctuală, într-o pensulație fină și fluidă fără a neglija detaliile cu eleganță și delicatețe. Din această perioadă, semnificative sunt portretele mitropolitului Ioan Mețianu, "Fată
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
doua etapă, este etapa italiană de după anul 1900, când vizitează Italia ca beneficiar al unor burse de studii. În anul 1908 vizitează Roma unde locuiește împreună cu familia la vila Maddalena de la Cervara, proprietate a lui Robert Wellmann care oferea multor pictori transilvăneni ocazia să lucreze înconjurați de o atmosferă de basm plină de inspirație creatoare. Această perioadă dă un impuls creației sale. Vila în care locuia era construită în zona Munților Sabini într-un peisaj sălbatic de o rară frumusețe. Aici
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
influențele din perioada italiană, rămâne cu preponderență compoziția „"Fata cu fluturele"”. De asemenea, alături de peisaj, perioada italiană se caracterizează și de apariția în creația lui Coulin a lucrărilor și studiilor de nud. Dintre picturile sale cele mai cunoscute sunt: "Mireasa pictorului" (1896); În fața samovarului" (1898); "Cap de copil" (1900); "Din Italia", "Fata cu fluturele" (1911, aflat la Galeria Națională a Ungariei, Budapesta); "Țărănci din Țara Bârsei" (1903, din colecția Brukenthal, Sibiu); "Portret Pucheria Smigelschi" (1904); "Țărancă româncă" (1905); "Violonista Olga Coulin
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
în anul 1856) și care a fost condusă o bună bucată de timp de vătre Hugo Bürgel și din care făceau parte Walter Firle, Fritz Baer, Karl Marr, Johann Sperl și Wilhelm Leibl. În toate aceste mișcări artistice erau implicați pictori, arhitecți, artiști plastici și graficieni. Asimilând toate teoriile vehiculate care accentuau, extindeau și defineau rolul artistului în societate, Arthur Coulin se întoarce în Transilvania cu o dorință profundă de implicare în susținerea ideilor novatoare care pun artistul în centrul vieții
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
Similar, masca mâncătoare de carne, Nikutsuki no Men, a fost cioplită din trunchiul unui copac antic, ce avusese un ciob al Giuvaerului implantat în el; masca se atașază de victimă, și nu poate fi îndepărtată decât după ce persoana respectivă moare. Pictorul Kotatsu, care amestecă vopseaua sa cu cioburile Giuvaerului și sângele său, crea demoni ce prindeau viață. Numele Giuvaerului provine de la explicarea termenilor japonezi, respectiv "Shi" însemnând "patru", "Kon" semnificând "spirit", iar "Tama" reprezintă "suflet" ("spirit") sau "piatra regală". Giuvaerul este
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]
-
întâlnirea grupului, recuperează un Fragment aflat în posesia unui demon nevăstuică, dar mai târziu se dovedește că deținea deja alte 2 fragmente găsite în circumstanțe necunoscute. Cu Miroku alăturat grupului, vor reveni în posesia lor alte fragmente, unul aparținând unui pictor infernal și de gardianul pădurii Royakan, subjugat de Naraku, îmbunătățită cu fragmente de craniu, 2 în anime, și 1 în manga. Încă un fragment va fi în posesia lui Tokajin Apariția exterminatorului de demoni Sango conduce la recuperarea unui alt
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]
-
1960, 1966-1967, când lucrările au fost executate sub conducerea meșterului și antreprenorului Ion Costin din Dej, cu contribuția bănească a localnicilor ortodocși din Mănăstirea. În 1991-1992 biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” a fost reparată capital și înfrumusețată cu pictură bisericească, de către pictorul Bumb Constantin din localitatea Cășeiu, prin contribuția credincioșilor din localitate, sub îndrumarea preotului paroh Ciui Gheorghe. La data de 19 septembrie 1993, s-a sfințit acest lăcaș de închinare de către Prea Sfințitul Irineu Pop Bistrițeanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]
-
să se mai implice în viața obștească, deși pasivitatea îl nemulțumește. El este vizitat la „castel” de fosta sa iubită, pictorița Simina Golea (Florența Manea), de care se despărțise cu un an în urmă. Ea avusese o legătură sentimentală cu pictorul Victor Pătrașcu (Ion Caramitru), de care se despărțise între timp. Pictorul era foarte talentat și îi reproșa mereu ei că nu are talent. Simina îi cere iertare lui Nicolae și îi spune că îl iubește în continuare. El se împrietenește
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
El este vizitat la „castel” de fosta sa iubită, pictorița Simina Golea (Florența Manea), de care se despărțise cu un an în urmă. Ea avusese o legătură sentimentală cu pictorul Victor Pătrașcu (Ion Caramitru), de care se despărțise între timp. Pictorul era foarte talentat și îi reproșa mereu ei că nu are talent. Simina îi cere iertare lui Nicolae și îi spune că îl iubește în continuare. El se împrietenește cu inginera zootehnistă Nicoleta Păceșilă (Adriana Nemeș), șeful Fermei zootehnice și
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
(n. 5 aprilie 1927, Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava - d. 29 aprilie 2005) a fost un pictor, sculptor și compozitor bucovinean. s-a născut pe data de 5 aprilie 1927, fiind al doilea copil (ceilalți frați fiind: Livia, Mircea, Lică, Viorica, Silvia și Mișu) al familiei Niculina Rotaru și Ludovina Schmegner, în casa bunicii Leontina de pe pârâul
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
figurativa a fost caracterizată de încercări de a reconcilia aceste principii opuse. De la începutul Renașterii, manierismul și barocul din secolele al 18, 19 și 20 pictură arte figurative și-a extins în mod constant parametrii săi. Nicolas Poussin (1594-1665), un pictor francez al stilului clasic, a cărui opera prezintă în principal claritatea, logica și ordinea, si favorizează linia în detrimentul culorii, a servit ca alternativă stilului baroc mai mult narativ din secolul al 17-lea. El a fost sursa de inspirație majoră
Artă figurativă () [Corola-website/Science/326007_a_327336]
-
(n. 22 octombrie 1898, București - d. noiembrie 1965, București) a fost un pictor, sculptor, grafician și scriitor român. Corneliu Michăilesu a făcut parte mai mult de 30 de ani din viața publică și culturală a țării și s-a remarcat că promotor de seamă al mișcării de avangardă din România interbelică. După cum pictorul
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
pictor, sculptor, grafician și scriitor român. Corneliu Michăilesu a făcut parte mai mult de 30 de ani din viața publică și culturală a țării și s-a remarcat că promotor de seamă al mișcării de avangardă din România interbelică. După cum pictorul însuși declară, intenția lui artistică presupune „realizarea sintetică a permanentului din natură”, precum și „realizarea de valori plastice pure - formă și culoare”. A urmat cursurile facultăților de Drept și Litere și Filosofie din București, apoi din 1908 s-a dedicat artei
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
Integral, inițiativa a grupării avangardiștilor de a introduce artă modernă în viața cotidiană. A fost și autorul unor interesante cronici și articole pe teme de artă, fiind printre primii care scriu la noi despre arta africană. este de fapt primul pictor român care a îmbrățișat cubismul și a expus astfel de lucrări. Astfel, privind din acest punct de vedere, ar putea fi considerat una dintre marile figuri ale stilului avangardist din România. Totuși, traseul sau a fost sinuos și ciudat. Deși
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
principal lucrări post-impresioniste, cu un amestec de variate formule moderniste, si care a stârnit interesul multor persoane din lumea artei. Apoi timp de 10 ani nu a mai avut nicio expoziție personală, timp în care a devenit cu adevărat un pictor cubist. În 1924, la primul "Salon oficial" de după război a expus 2 lucrări importante, "Natură statică" și "Paznicii castelului", pentru care a primit și un premiu. Deși a studiat mult în Italia, cubismul sau este unul personal, înrudit mai degrabă
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
Alături de câmpul plasticii pe care il explorează trecând prin mai multe etape, un loc important în creația lui Corneliu Michăilescu îl ocupă grafică, ce traversează, prin intermediul caracteristicilor sale distinctive, aceleași perioade că și pictură. Corneliu Michailescu este de fapt primul pictor român care a îmbrățișat CUBISMUL și a expus astfel de lucrări. Astfel,privind din acest punct de vedere ,ar putea fi considerat una dintre marile figuri ale stilului avangardist din ROMÂNIA. Totuși,traseul sau a fost sinuos și ciudat . Deși
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
principal lucrări post-impresioniste,cu un amestec de variate formule moderniste,expoziție care a stârnit interesul multor persoane din lumea artei. Apoi timp de 10 ani nu a mai avut nicio expoziție personală ,timp în care a devenit cu adevărat un pictor CUBIST În 1924 la primul SALON OFICIAL de după război expune 2 lucrări importante ,NATURA STATICĂ și PAZNICII CASTELULUI,pentru care primește și un premiu. Deși a studiat mult în ITALIA,cubismul sau este unul personal,înrudit mai degrabă cu cel
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]