17,843 matches
-
de vedere al siguranței cât și al confortului. Pentru modelele de vârf (2.0 turbo si V6) lista opționalelor era oferită standard La capitoulul siguranță: ● standard: servodirecție, servofrână, ABS, suspensie independentă pe toate cele 4 roți, discuri frână pe toate roțile, bări protecție impact lateral (începând cu 1993), airbag șofer (începând cu 1993), airbag pasager (începând cu 1994) ● opțional: proiectoare ceață, check control (sistem ce avertiza șoferul dacă: plăcuțele de frână sunt uzate, nivel lichid răcire scăzut, nivel ulei motor scăzut
Opel Calibra () [Corola-website/Science/313251_a_314580]
-
ars, nivel lichid parbriz scăzut, avertizare șofer pentru nepurtare centură siguranță), alarmă cu senzori de mișcare La capitolul confort: ● standard: scaune sport, oglinzi electrice încălzite, sistem audio cu 6 difuzoare (modelele Young aveau sistem BOSE cu woofer încorporat în țolinta roții de rezervă) ● opțional: geamuri electrice, trapă electrică, tapiserie piele crem sau neagră, scaune încălzite, aer condiționat sau climatronic (modele special fabricate pentru Italia și Spania), computer de bord cu următoarele funcții: temperatura exterioară, autonomie, viteză medie, consum mediu, consum instantaneu
Opel Calibra () [Corola-website/Science/313251_a_314580]
-
fost extrem de nepopulare, dar au contribuit la oprirea bruscă a vechilor războaie feudale. A impus standardizarea scrisului chinez, a monedei pentru facilitarea comerțului, a intensificat comerțul cu mătase, a creat și uniformizat sistemul de măsuri și învățământul, a unificat ecartamentul roților de la căruțe , inventează ceea ce noi numim azi producția de serie și controlul de calitate, sigiliile imperiale care să-l ateste, stimulează talentele administratorilor care se ridică în rang prin abilitatea de a scrie și merit personal, nu prin titlu moștenit
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
pe capacul cuștilor. Drept așternut se vor utiliza paiele, fânul moale, talașul, rumegușul presat sau hârtia de calitate. Gerbilii sunt rozătoare deosebit de active, jucăușe și în permanentă mișcare, aspect care impune ca în interiorul cuștilor să se amplaseze diferite obiecte ca roți, tuburi sau cutii sub forma unui labirint. Roțile vor fi pline, din scândură de esență tare, fără spițe în care gerbilii își pot prinde și rupe coada sau membrele. Tuburile și cutiile vor fi din materiale dure (ceramică) ca să nu
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
paiele, fânul moale, talașul, rumegușul presat sau hârtia de calitate. Gerbilii sunt rozătoare deosebit de active, jucăușe și în permanentă mișcare, aspect care impune ca în interiorul cuștilor să se amplaseze diferite obiecte ca roți, tuburi sau cutii sub forma unui labirint. Roțile vor fi pline, din scândură de esență tare, fără spițe în care gerbilii își pot prinde și rupe coada sau membrele. Tuburile și cutiile vor fi din materiale dure (ceramică) ca să nu poată fi roase, iar dimensiunile acestora (3-4 cm
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
Prada nu sunt suficiente pentru a se afirma în lumea rigidă a studenților la Drept de la Harvard, unde destul de repede, devine ținta bârfelor și a unor situații de-a dreptul ridicole. De asemenea, îi vor fi puse mereu bețe în roate de către noua iubită a lui Warner, Vivian Kensington, o brunetă ambițioasă cu care Warner se logodește după ce o părăsește pe Elle. Dar Elle se ambiționează, își învinge temerile și nesiguranța și, spre surpriza tuturor, ajunge printre primii studenți din an
Blonda de la drept () [Corola-website/Science/314752_a_316081]
-
în Anglia, de unde s-a extins în întreaga lume. Primele mărturii ale unor căi de rulare pot fi considerate cele din Diolkos, prin care se transportau bărci de-a lungul istmului Corint, în Grecia, datate în 600 î.Hr. Vehicule cu roți, trase de oameni sau cai, se deplasau pe niste făgașe (rigole) din calcar. Acest mod de transport rămâne în uz peste 650 de ani, adică cel puțin până la sfârșitul secolului I d.Hr. fiind copiat și în alte zone ca insula
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
Un strămoș mai sigur al căii ferate este calea cu făgașe de lemn, a cărei apariție datează din secolul al XVI-lea. Astfel, în minele din Leberthal (Alsacia) se utilizau aceste tipuri de șine în anul 1525: Vagoanele, prevăzute cu roți metalice de diametru mic, rulează pe longrine de lemn. De asemenea, în minele de aur de la Brad, din Transilvania, se utilizau vagoneți de lemn. Pentru schimbarea direcției se utilizau macaze de lemn, prevazute cu ac și inimă. Acești vagoneți și
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
1600. Se ajunge până la utilizare convoaielor de vagoneți, utilizate la căratul minereului, trase de cai sau propulsate gravitațional prin crearea unor pante artificiale. În acest ultim caz, la sosirea la destinație, vagoneții erau frânați printr-un sistem ingenios prin care roțile erau presate. Acest sistem de transport, dovedindu-se eficace, este perfecționat prin diverse inovații: se introduc roțile metalice chiar prevăzute cu un bandaj proeminent, pentru ca vagoneții să nu deraieze, ca apoi, prin 1760, șinele să fie acoperite cu benzi metalice
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
gravitațional prin crearea unor pante artificiale. În acest ultim caz, la sosirea la destinație, vagoneții erau frânați printr-un sistem ingenios prin care roțile erau presate. Acest sistem de transport, dovedindu-se eficace, este perfecționat prin diverse inovații: se introduc roțile metalice chiar prevăzute cu un bandaj proeminent, pentru ca vagoneții să nu deraieze, ca apoi, prin 1760, șinele să fie acoperite cu benzi metalice. În acest fel, prin reducerea frecării, crește volumul de marfă transportat: de la minereu și materie primă pentru
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
șine din fontă prevăzute cu un șanț central de ghidare. În 1785, rețeaua liniilor engleze care utilizau șine de fontă de tip Reynolds, cuprindea peste 30 km. În 1776, englezul John Curr introduce șina din fontă în formă de colțar - roțile metalice ale vagoanelor având bandaje netede - pe liniile miniere din zona orașului Sheffield. În 1789, englezul William Jessop proiecteaza primul vagon cu roți prevăzute cu "rebord" - acel bandaj proeminent care nu permitea roții sa părăsească linia. Aceasta inovație apare și
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
cuprindea peste 30 km. În 1776, englezul John Curr introduce șina din fontă în formă de colțar - roțile metalice ale vagoanelor având bandaje netede - pe liniile miniere din zona orașului Sheffield. În 1789, englezul William Jessop proiecteaza primul vagon cu roți prevăzute cu "rebord" - acel bandaj proeminent care nu permitea roții sa părăsească linia. Aceasta inovație apare și la materialul rulant de astăzi. Tot Jessop inventează șina cu coama "edge-rail" (cu secțiunea în formă de ciupercă). Astfel apare "drumul de fier
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
șina din fontă în formă de colțar - roțile metalice ale vagoanelor având bandaje netede - pe liniile miniere din zona orașului Sheffield. În 1789, englezul William Jessop proiecteaza primul vagon cu roți prevăzute cu "rebord" - acel bandaj proeminent care nu permitea roții sa părăsească linia. Aceasta inovație apare și la materialul rulant de astăzi. Tot Jessop inventează șina cu coama "edge-rail" (cu secțiunea în formă de ciupercă). Astfel apare "drumul de fier" propriu-zis, deoarece noua cale de rulare nu mai putea fi
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
cu abur") îmbunătățește modelul ineficient al lui Thomas Newcomen de motor cu aburi, care pe atunci era utilizat pentru evacuarea apei din mine. Mai întâi, Watt obține un motor care, printr-un sistem bielă-manivelă, era capabil să producă rotirea unei roți. Dar acest motor, pentru funcționare, necesita utilizarea aburului de joasă presiune și nu era eficace pentru vehiculele în mișcare. În 1769 patentează un dispozitiv prin care condensorul era conectat la cilindru printr-o valvă, astfel ca in 1774 realizeaza primul
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
tot mai necesară înlocuirea cailor cu mașini acționate de motoare. Astfel, locomotiva intră din nou în centrul atenției. Unul din primele succese comerciale îl înregistrează locomotiva "The Salamanca" a lui Matthew Murray în 1812. Aderența acesteia era asigurată de o roata dințată și de una din șine profilate corespunzător (cremalieră). Locomotiva "Puffing Billy", construită de Christopher Blackett și William Hedley în 1813 este prima care obține același succes dar având aderența asigurată prin propria greutate (deci fără a folosi soluția roată
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
roata dințată și de una din șine profilate corespunzător (cremalieră). Locomotiva "Puffing Billy", construită de Christopher Blackett și William Hedley în 1813 este prima care obține același succes dar având aderența asigurată prin propria greutate (deci fără a folosi soluția roată dințată - cremalieră). Aceasta este și cea mai veche locomotivă care încă mai există, fiind acum expusă la "Science Museum" din Londra. În 1814, George Stephenson convinge patronul exploatației miniere la care era angajat, să-i susțină financiar construcția unei locomotive
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
și Hedley, acesta construiește locomotiva "Blücher", model care va obține succesul scontat. În 1825, Stephenson realizează o locomotivă pentru linia "Stockton and Darlington Railway", prima cale ferată publică din lume care utilizează tracțiunea cu abur. Primele locomotive utilizate aveau patru roți și erau similare cu "The Rocket". Acestea aveau unele neajunsuri, cum ar fi trepidațiile care apăreau în timpul mersului și care împiedicau atingerea unor viteze prea mari. "Edward Bury and Company" proiectează, în 1830 un nou model având roțile cuplate prin
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
aveau patru roți și erau similare cu "The Rocket". Acestea aveau unele neajunsuri, cum ar fi trepidațiile care apăreau în timpul mersului și care împiedicau atingerea unor viteze prea mari. "Edward Bury and Company" proiectează, în 1830 un nou model având roțile cuplate prin biele iar cazanul de aburi fixat pe un șasiu din bare de oțel. În 1840, Stephenson, condus de aceeași idee, realizează o locomotivă având 6 roți cuplate, toate devenind roți motoare, rezultatul fiind o aderență mai ridicată si
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
mari. "Edward Bury and Company" proiectează, în 1830 un nou model având roțile cuplate prin biele iar cazanul de aburi fixat pe un șasiu din bare de oțel. În 1840, Stephenson, condus de aceeași idee, realizează o locomotivă având 6 roți cuplate, toate devenind roți motoare, rezultatul fiind o aderență mai ridicată si posibilitatea de a atinge viteze și forțe de tracțiune mai mari. Ulterior, diverse inovații au imbunătățit calitățile și eficacitatea locomotivelor cu abur. Locomotivele articulate americane de tip "Mallet
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
Company" proiectează, în 1830 un nou model având roțile cuplate prin biele iar cazanul de aburi fixat pe un șasiu din bare de oțel. În 1840, Stephenson, condus de aceeași idee, realizează o locomotivă având 6 roți cuplate, toate devenind roți motoare, rezultatul fiind o aderență mai ridicată si posibilitatea de a atinge viteze și forțe de tracțiune mai mari. Ulterior, diverse inovații au imbunătățit calitățile și eficacitatea locomotivelor cu abur. Locomotivele articulate americane de tip "Mallet" au fost adevărați monștri
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
calitățile și eficacitatea locomotivelor cu abur. Locomotivele articulate americane de tip "Mallet" au fost adevărați monștri sacri ai tracțiunii cu abur, având dimensiuni și greutăți uriașe. Astfel, celebra "Big-Boy" avea, împreună cu tenderul, 40 m lungime, greutate de 540 tone-forță, diametrul roților motoare de 1,73 m și viteza maximă 128 km/h. Puterea acesteia, în regim experimental depășea 6.000 CP, dar în realitate producea cam 4.000 CP. La 3 iulie 1938, locomotiva cu abur engleză "Pacific-Gresley-A-4" nr. 4468 - "Mallard
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
Voss, fiecare dintre ele putând genera 51.666 căi putere. Fiecare turbină era conectată la un ax cu lungimea de 50-55m, care punea în mișcare elicele navei. Fiecare elice avea diametrul de 4.7m și, la putere maximă, se puteau roți de 270 ori/minut. Viteză maximă a navei era un secret militar, iar cercetările istoricilor din ultimii 50 de ani nu au ajuns la o concluzie certă. Cel mai probabil este că nava cu încărcătură maximă (53.000 tone) putea
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
care au adus o serie de inovații mașinii cu abur, inginerul galez Richard Trevithick (1771 - 1833) construiește, în 1803, prima locomotivă cu abur din lume. Locomotiva, numită "Tram Engine", consta dintr-o mașina cu abur de înaltă presiune, transpusă pe roți cu bandaje netede. Aceasta era destinată circulației pe drumuri, nu pe căi ferate, iar acestei invenții nu i s-a acordat prea mare atenție. În 1804, Matthew Murray din Leeds inventează o locomotivă cu abur care se deplasa pe șine
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
abur, care a fost inaugurată pe 12 august 1812. Deoarece John Blenkinshop, directorul minelor de cărbuni din Middleton (beneficiar al acestei căi ferate), considera în mod greșit că greutatea locomotivei nu este suficientă pentru a asigura aderența dintre șină și roată, acesta a propus introducerea unei roți dințate care să se angreneze la o a treia șina de tip cremalieră. Locomotivele lui Murray și Blenkinshop, spre deosebire de cele ale lui Trevithick, aveau doi cilindri dispuși vertical. Aveau o putere de 4 CP
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
12 august 1812. Deoarece John Blenkinshop, directorul minelor de cărbuni din Middleton (beneficiar al acestei căi ferate), considera în mod greșit că greutatea locomotivei nu este suficientă pentru a asigura aderența dintre șină și roată, acesta a propus introducerea unei roți dințate care să se angreneze la o a treia șina de tip cremalieră. Locomotivele lui Murray și Blenkinshop, spre deosebire de cele ale lui Trevithick, aveau doi cilindri dispuși vertical. Aveau o putere de 4 CP și, remorcând peste 90 tone, puteau
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]