18,520 matches
-
poate unde te afli în parcursul sorții tale, a fi singur deplin este ca și cum nu ai mai fi o identitate personală stabilă ontic. După renunțarea celorlalți la întovărășirea cu tine, te pierzi în propria alunecare orfană spre un vid de rost, pășești pe lipsa oricărui sol și cazi mereu în tine precum un vârtej ce te absoarbe spre a te reînălța pe suprafețe de conștiință convulsivă. Această circularitate a pierderii și regăsirii de sine reprezintă impulsiunea, dar și mi-rajul supraviețuirii întru
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
relaxare ce sfidează poate involuntar dinamica celor din jur? Și aceste idei, imagini, impulsiuni emoționale se nasc, se dezvoltă și își cunosc sfârșitul într-un iureș, într-un aflux al interiorității ce și-a întors secvențial chipul de la mersul și rosturile celorlalți camarazi de viață. Așadar, finalizarea, sfârșitul își dovedește prezența necesară și într-o astfel de situație, nimic din ceea ce este aici gândit sau trăit întru interiorizare nefiind fără finalitate, fără un capăt spre care tinde și în care se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
deschisă în plenitudinea tensiunii sale tot astfel, precum tabloul, deși este expus și câmpului vizual al unui ignorant, interpelează, întru trăire și meditație, numai pe iubitorul de artă. Dacă accept întru credință acel scenariu creștin, acea versiune a existenței și rostului ființei umane în raport cu Divinitatea, mă aflu contemplator și trăitor printre revelațiile unei astfel de viziuni religioase. Cât timp pășesc de la o revelație la alta, sunt alături și împreună cu ceilalți credincioși creștini. Alcătuim un grup ce pășește întru reverență și pioșenie
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cea mare a fost violent atacată cu obiecții în totul exterioare literaturii. Erau în general pretexte sub care se ascundeau nemulțumiri personale. Autorul a fost urmărit în viața lui profesională cu o stăruință sălbatecă, suportată cu dispreț și indiferență. Ce rost are acum a destăinui, în ton patetic, toate aceste mizerii inerente existenței? Ar fi să mă răzbun, iar răzbunarea e o vorbă lipsită de sens în câmpul artei. Timpul rămâne nepăsător la micile noastre lupte, ochiul lui nu îmbrățișează decât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Doma e într-un loc fund lacustru de piramidă, în altul Valhallă oceanică, în altul, în fine, castel selenar. Când toate aceste vise triste au fost risipite rămâne sentimentul propriului deces: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. Eminescu e un poet de concepție și asta stânjenește pe unii critici. Dar poetul nu filozofează ci construiește vizionar. Bolta e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
până la anarhie a solemnității, simulîndu-se pierderea șirului ideilor, pretenția de filozofie, declarația absurdă, intervenția prozaică. Această simulație dă naștere unui fel de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă încercarea de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă încercarea de folclor în stil ermetic, cu o întîlnire absurdă de mitologii și geografii disparate, într-un cântec amestecat și himeric: Și parcă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care a stârnit la întîiele reprezentații o vie discuție e comedia tragică Patima roșie, remarcabilă prin siguranța tehnică, repeziciunea acțiunii, simplificarea personificației. Sunt numai cinci eroi (Sbilț, Castriș, Rudy, Tofana, Crina), care vin mereu pe scenă și au toți un rost fundamental. Acțiunea e limpede formulată în trei acte. Castriș, student bogat și om de treabă, vestește pe concubina lui Tofana că are învoirea de a o lua în căsătorie. Tofana (pretenții de intelectuală, aspirații de femeie) refuză. Rudy, cuceritor ieftin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
interesul creșterii progeniturii, d-na Herdelea e mama, impulsivă, nesocotită, cu repulsie de ideile generale. Laura e fata de măritat întîi, Ghighi fata de măritat pe urmă, Titus, în conflict temporar cu generația părinților, nu-i decât tânărul în căutarea rostului în viață care va repeta în curând cazul tatălui. Laura a trecut prin criza idealistă, dezamăgită s-a căsătorit cu un altul, pentru a cădea în orgoliul casnic. Ghighi reia întocmai aceleași ipostaze ale fetei de toate zilele. Tot romanul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea unui rost. Notele lor tipice sunt o nostalgie de prosperitate, personificată îndeosebi în America, și într-o stare de nevroză și anemie atavică, atingând mai cu seamă viscerele și deci indirect sistemul nervos, de unde o exagerare a mizeriei și frica. Romanele sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zările că nu-i pe lume Cetate dulce după nume Mai dârză decât e Florența. Iat-o Cum se clădește dinspre San Miniato. Critucul s-a dedicat aproape exclusiv preocupărilor de estetică în care e un fundator, arătîndu-se sceptic în ce privește rostul articolului analitic. A scris totuși câteva eseuri (Eminescu, I. Barbu, Al. Macedonski) într-un spirit de înaltă cultură, preferând personalității prea subliniate considerațiile sistematice. D. I. SUCHIANU Un amator care dizertează inteligent și volubil despre toate (amor, tinerețe, cinematograf, prostie, moarte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lumii lui Dostoievski ori a determina gândirea eroilor lui, nueste deloc o lucrare în afara esteticii, ci critica literară însăși. Căci orice fel de considerație este un fel de a afirma vitalitatea operei de artă și întîi de toate existența ei." Rostul criticului este de a stabili valori, ceea ce e totuna cu a recunoaște structuri, organizații, forme, sensuri. Istoricul literar ar urma să privească valorile artistice într-o succesiune, însă cum valorile estetice nu se repetă, istoricul literar creează el însuși raporturi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În Scrisorile sale1 nu contenește cu sarcasmele împotriva lor, tratîndu-i aproape ca pe niște dușmani personali. Rar a avut momente de comprehensiune, ca într-o scrisoare din 18722, în care recunoaște că la 1848, și mai înainte, latinismul a avut rost. Dar, ca și dl Maiorescu, de pe la 1880 încetează cu invectivele împotriva latinismului, pentru că de atunci primejdia stricării limbii încetează. În Iorgu de la Sadagura - întîia manifestare critică a lui Alecsandri - el a criticat aproape tot ce avea să critice în viața
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în special a dlui Maiorescu. Dar Alecsandri n-a trecut fără să bage de seamă și acest "ridicol". El a râs și a biciuit adesea pretenția fără talent. Așa, de pildă, în Doi morți vii (1851), el introduce, fără nici un rost altul decăt ca să-și bată joc de literații netalentați, pe "tînărul poet" Acrostihescu (Alecsandri, după obiceiul lui și al vremii sale, cum am mai văzut, numește personajele după îndeletnicirea lor sau după ridicolul pe care vrea el să-l arunce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acești străini, adică roșii, au apărut în Muntenia, și nu în Moldova 5, 1 Ibidem p. 64, 15. ăClasa patrioților, "Timpul", 9.VIII.1880, și Partidul constituțional, ibid., 15.V.1880.î 2 Scrieri politice și literare, p. 225. ăArticolul Rostul administrației la noi, publicat de I. Scurtu cu titlul Vechiul și noul regim administrativ în Romînia.î 3 Ibidem, p. 242. 4 Culegere..., p. 20-21. ăDespre program, "Timpul", 17.II.1880.î Am văzut de atâtea ori că în Moldova
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pasta amorfă pe care formele noi lasă aceeași pecete, pocită și vulgară. Și, mai întîi, toată această turmă este lipsită de interesele adevărate ale vieții, umplîndu-și în chip mizerabil golul sufletesc, de ființe dezrădăcinate, cu tot felul de îndeletniciri fără rost. Iată familia care se zbuciumă să petreacă o zi la Sinaia (Tren de plecare), zbucium din care nu profită decât doar madam' Georgescu, care ascultă, noaptea pe lună, "menuetul lui Pederaski", cântat de ofițerul de administrație Mișu. Ori, iată, mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
s-a introdus liberalismul și când acest liberalism avea un adversar, pe restul ișlicului și al tombaterei de ieri. Azi Caragiale nu și-a bătut joc decât de "demagogismul" liberal. "Ieri", "azi" și "mîine" ale dlui Maiorescu n-au alt rost decât să încurce chestia!2 Și apoi - și în acest moment mă mir mai mult de dl Gherea - e cu putință ca tocmai un om de impresionabilitatea, de vioiciunea, de inteligența extraordinară a lui Caragiale să n-aibă nici o opinie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noimă, poetice și bolnăvicioase, se îngrămădesc și se alungă unele pe altele ca niște nouri..." "Iată lumea pentru care scria Alfred de Musset; pe el trebuie să-l citești în acest Paris. Să-l citești? Îl știm toți pe de rost... El a murit, dar ni se pare că-l auzim vorbind în fiecare zi. O causerie între artiști care fac glume într-un atelier, o fată frumoasă care se apleacă la teatru pe marginea lojei, o stradă spălată de ploaie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și fondul. Această capitală e o realitate, organizația ei aduce foloase, lucrurile se pot îmbunătăți, până ce vom avea o adevărată capitală europeană. Dar caricatura poeziei Parisului, baudelairismul bucureștean? Un obiect de utilitate practică, oricât ar fi de prost, are un rost, dacă-ți face un serviciu cât de mic; o poezie prost imitată e în cazul cel mai bun zero, nu e o realitate estetică, nu face parte din literatură. Faptul că apariția acestei literaturi are o cauză (toate lucrurile au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
plasmide citoplasmatice (de ex.: ADN 2 μm, ADN 3 μm, ADN 0 microni). Tot în matricea celulară a unor drojdii a fost evidențiată și plasmida denumită ADN-zero micron, care se apreciază că nu reprezintă un produs de amplificare genică nucleară. Rostul biologic al acestei plasmide este însă obscur. 1.2.2. Ultrastructura Matricea celulelor de drojdii apare uniform, fin granulară. În zona corticală, în imediata vecinătate a plasmalemei, se evidențiază arii hexagonale cu densitate electronică redusă. Se admite că matricea citoplasmatică
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
exclusiv din lemn. Ioan Antonovici (1) descrie casele vechi din bârne (durate) cu cheotori pe la colțuri, peste care se așternea un strat superficial de lut. Astfel de construcții s-au mai păstrat până astăzi. Sculptura în lemn a avut inițial rosturi exclusiv magice, invocarea soarelui fiind în centrul acestor reprezentări. Varietatea simbolurilor solare implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât și forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce etc. Simbolurile solare sunt asociate frecvent cu elemente
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a căror formă materială de expresie este în mod obișnuit lemnul, au preluat artistic motivul solar, prelungindu-i viața ca un simbol al continuității trăirilor spirituale. Amalgamul frământărilor artistice de mii de ani, determinant pentru crearea acestor imagini a inclus rosturile magice de ocrotire a gospodarilor de duhurile rele. Pe stâlpii porților poate fi recunoscut chipul uman în forme geometrizate, alături de imagine ale discului solar. Reprezentările antropomorfe din județul Vaslui au culminat cu ansamblul de la Șișcani, comuna Hoceni. Aici, un veteran
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
veteran al războiului de la 1877 a sculptat în lemn, pe stâlpii gardului care înconjura gospodăria, chipurile luptătorilor din plutonul său. Din păcate, acest ansamblu deosebit de original a fost distrus, din nepăsarea urmașilor și dezinteresul autorităților, Paul Petrescu surprinzând ultimele vestigii. Rosturilor magice, devenite încifrate, le-au urmat reprezentările pur artistice, la care s-au adăugat cele creștine, tot mai cultivate în contemporaneitate. Prelucrarea artistică a lemnului, așa cum o realizează Ticu Ungureanu din Epureni de Huși, se înscrie perfect în coordonatele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
decorative, precum și ogururile și cheițele folosite la tivirea și încheierea diferitelor părți componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
te fac să-ți pierzi copilăria și să-ți dai seama cine ești și ce rol ai tu, de fapt. Precizând toate astea, pot să afirm cu tărie că realitateai crudă și viața și mai și, însă totul are un rost, iar trecerea timpului și etapele vieții sunt necesare pentru formarea personalității fiecăreia dintre noi, ființele umane. Păcat...că... Păcat că ne-am născut, toți, în același păcat. Deși toți am încercat, nici unul nu s’a schimbat. Păcat că, fără să
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]