17,517 matches
-
sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl „” se întinde pe o suprafață de 375 hectare și include aria protejată Căldările Zăbalei - Zârna Mică (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic și peisagistic. Situl reprezintă o zonă montană (fragmentată de apele văii Zăbalei) încadrată în bioregiunea
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl „” se întinde pe o suprafață de 375 hectare și include aria protejată Căldările Zăbalei - Zârna Mică (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic și peisagistic. Situl reprezintă o zonă montană (fragmentată de apele văii Zăbalei) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei (grupare muntoasă a Carpaților de Curbură), ce conservă trei tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
trei tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") și Fânețe montane) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și croitorul alpin ("Rosalia alpina") și fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria". În vecinătatea sitului se află câteva obictive de interes turistic, astfel: Reportaj
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
Cușma este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
a județului Bistrița-Năsăud (la limita de granița cu județele Suceava și Mureș), pe teritoriile administrative ale comunelor Bistrița Bârgăului, Dumitrița, Josenii Bârgăului, Cetate, Livezile, Prundu Bârgăului și Tiha Bârgăului), în imediata apropiere a drumului european E576. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Bârgăului și Tiha Bârgăului), în imediata apropiere a drumului european E576. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 44.284 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 44.284 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, stepe, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a nord-vestului Munților Călimani, ce aparțin lanțului carpatic
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" din 21 mai 1992) sau endemice pentru această zonă. Specii din floră spontană a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius") sau crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: patru specii de fluturi: "Leptidea morsei", "Hypodryas maturna", "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Lycaena dispar" (fluturașul-purpuriu); precum și un ortopter din specia "Pholidoptera transsylvanica" (cosașul transilvan). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Dealul Cetății Deva este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în partea centrală a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ (nord-vestic) al municipiului Deva, în imediata apropiere de drumul național DN7. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
nord-vestic) al municipiului Deva, în imediata apropiere de drumul național DN7. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 109 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, terenuri arabile) ce aparține bioregiunii colinare a Transilvaniei, încadrată
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 109 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, terenuri arabile) ce aparține bioregiunii colinare a Transilvaniei, încadrată în regiunea geografică alpina aflată la poalele Munților Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este constituită
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este constituită din două corpuri separate ce includ rezervațiile naturale: Dealul Colț și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În arealul sitului (la baza superioară a acestuia) se află Cetatea romanica a Devei datata din anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de stejar cu carpen de tip" Galio-Carpinetum, "Păduri din
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
din două corpuri separate ce includ rezervațiile naturale: Dealul Colț și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În arealul sitului (la baza superioară a acestuia) se află Cetatea romanica a Devei datata din anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de stejar cu carpen de tip" Galio-Carpinetum, "Păduri din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege (sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului: Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Natrix natrix"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
obscuratus", "Maculinea arion" (albăstrita pătată), "Mellicta parthenoides", "Parnassius mnemosyne", "Satyrium pruni", "Carcharodus floccifera", "Glaucopsyche alexis", "Scolitantides orion", "Melitaea cinxia", "Melitaea phoebe", "Melitaea trivia", "Melitaea didyma", "Neptis sappho", "Boloria euphrosyne", "Iphiclides podalirius" (coadă rândunicii), "Papilio machaon", "Aglia tău". La baza desemnării sitului se află fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria", protejat prin "Directivă Consiliului European" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul ierburilor se află o specie de milițea ("Silene csereii") și un rogoz din specia "Carex stenophylla". În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
se întinde în extremitatea vestică a județului Bacău (la limita de graniță cu județul Harghita) și cea nord estică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale orașelor Slănic-Moldova și Dărmănești și pe cele ale comunelor Dofteana; respectiv Lemnia și Poian. Situl este străbătut de drumul național DN11, care leagă orașul Onești de Târgu Secuiesc. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
estică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale orașelor Slănic-Moldova și Dărmănești și pe cele ale comunelor Dofteana; respectiv Lemnia și Poian. Situl este străbătut de drumul național DN11, care leagă orașul Onești de Târgu Secuiesc. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
de drumul național DN11, care leagă orașul Onești de Târgu Secuiesc. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.509 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.509 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, stepe, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]