21,512 matches
-
idol care nu-ți dă în schimb decât plictis și dezolare, cum stă mărturie, document capital, scrisoarea pe care Doamna du Deffand i-a scris-o lui Walpole în ziua de 1 aprilie 1769: „Spuneți-mi: de ce, detestând viața, mă tem de moarte? Nimic nu-mi arată că totul nu se va sfârși odată cu mine; dimpotrivă, observ că spiritul meu se șubrezește deopotrivă cu trupul. Tot ce se spune pentru sau contra nu-mi face nici o impresie. Nu mă ascult decât
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
întregului univers; și dacă se înverșunează cu deosebire împotriva religiei și vrea s-o stârpească de la rădăcină este pentru că, în taină, simte amărăciunea de a nu putea crede. Și mai dăunătoare este bătaia de joc mușcătoare, furibundă, degenerată în sis tem și mergând până la marginea distrugerii de sine. În 1726, Doamna du Deffand a însoțit-o pe marchiza de Prie în exilul ei din Normandia, ca să-i țină companie. În Istoria Regenței, Lemontey povestește că „cele două prietene își trimiteau una
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Curtea lui era tixită, Dom nul duce de Orléans a luat gustul detestabil și năravul, până la a-și face din aceasta un soi de maximă conduită, de a învrăjbi pe toată lumea, pentru a trage foloase: nu mai avea a se teme de legături strânse, afla ce voia prin vân zări, delațiuni și pâre de oameni învrăjbiți și încă prin ușurința de a-i face pe cei din jurul lui să vorbească unul împotriva celuilalt. Cât a fost în fruntea treburilor sta tului
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de cărbune, în căutarea cărora m-a pus pe drumuri cu el nu o dată; apoi compoziții făcute din parfumurile cele mai tari, care i-au plăcut nespus toată viața și de care încercam să-l în depărtez, pentru că regele se temea rău de ele și le simțea aproape de fiecare dată. Pe scurt, niciodată vreun om năs cut cu atâtea frumoase însușiri de tot felul, cu atâta des chidere și ușurință pentru a se sluji de ele, n-a avut viață privată
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
-l ardă câtă vreme ar fi sigur că n-o să știe nimeni de el, atâta vreme cât se află în viață. Nu este un sentiment natural. Rușinea este unul dintre primele sentimente ale omului în societate, iar rușinea ne face să ne temem de dispreț chiar și din colo de moarte, din câte ne spune Domnul Diderot într-una dintre scrierile sale care stă să apară. Era o vorbă cu atât mai ciudată în gura Domnului de Fontenelle, cu cât îi plăcea peste
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de lipsa de meșteșug și de ingenuitatea amorului ei propriu. Dispozițiile ei sufletești sunt atât de excesive încât o fac să fie cea mai nefericită persoană din lume și adesea cea mai ridicolă: nu știe niciodată ce vrea, de ce se teme, ce urăște, ce iubește. Ținuta ei nu are nimic degajat, nici natural, bărbia și-o ține în sus, coatele către spate. Privirea ei este studiată; ea este când tandră, când disprețuitoare, mândră sau distrată; se vede bine că nu este
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
impozantă etc. Ora când se gătește, când mănâncă, ora vizitelor sale, totul poartă pecetea bizareriei și a capriciului, fără deferență față de cei care îi sunt superiori, fără considerație sau politețe pentru egalii săi, fără blândețe sau omenie pentru servitori. E temută și urâtă de toți cei siliți să trăiască în preajma sa. Nu același lucru se întâmplă cu cei care n-o văd decât în treacăt, mai ales cu bărbații. Înfățișarea ei plăcută, cochetăria manierelor, noblețea și turnura ex pre si ilor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
insistat cu cea mai mare bună-credință din lume, dar Rousseau ținea tare de grilaj și mă împiedica să-l cobor. Cât au durat aceste dezbateri, rămăseserăm în picioare; loja noastră, în primul rând, lângă orchestră, dădea spre parter. M-am temut să nu atrag privirile asupra noastră; am cedat, ca să închei discuția, și m-am așezat. Rousseau s-a așezat în spatele meu. După o clipă am observat că își scotea capul între Domnul de Genlis și mine, pentru a fi văzut
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
acest moment a fost hotărâtor; dar acțiunea aceasta trebuie judecată în lumina împrejurărilor de atunci, și nu prin nenorocirile care au transformat răsturnarea monarhiei într-un act funest: ceea ce am spus dovedește îndeajuns că în momentul acela trebuia să ne temem de triumful unui partid care voia să dizolve Adunarea și să nimicească speranța libertății naționale. Această mare măsură a fost atât de prost pregătită, încât a alarmat întreaga națiune, astfel că, dacă vrem să facem procesul lui Mirabeau, trebuie să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cu un pistol care nu era încărcat, deși, în fine, vorbea mereu de sânge și sfida pământul întreg, n-am luat niciodată în serios fanfaronadele sale. Îl văzusem prea de aproape, era violent, dar nu era curajos. Sub despotism se temea de bastilii și a continuat să-i fie frică de pușcării și sub regimul libertății. O să citez două întâmplări care îi vor vădi în această privință caracterul. În 1780, Marat concurase la premiul înființat de Societatea Economică din Berna, în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la Bas tilia, și m-a făcut să înțeleg foarte bine că poporul fran cez nu era nici destul de copt, nici destul de curajos pentru a face față unei revoluții. Când Bastilia a fost dărâmată, Marat a încetat să se mai teamă și a ieșit din bârlog; ba chiar, la vreo două-trei luni după aceea, a pretins că are toate onorurile acestui eveniment glorios; și, născocind nu știu ce istorie cu un colonel de dragoni pe care îl arestase pe Pont-Neuf, a stăruit să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pe care n-o cu noșteam, chiar mă gândisem că trebuie să fi venit foarte de curând din provincie.“ Când m-am înapoiat la Paris, sub Consulat, l-am revăzut pe contele d’Espinchal: „Ei bine - i-am spus -, mă tem că sunteți dezorientat rău de tot; nu mai cunoaș teți pe nimeni din lojile Operei și ale Comediei Franceze.“ Drept orice alt răspuns, a ridicat ochii la cer. A murit curând după aceea, fără îndoială de urât; căci bătrân de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
inimii lui. Când redactează o constituție, el tratează țara 157 căreia îi este destinată ca pe o suprafață ai cărei locuitori sunt niște abstracțiuni. Singurul sentiment care exercită cu adevărat o influență asupra lui Sieyès este frica. În timpul Convenției, se temea de moarte; de atunci încoace, îl stăpânește frica de răzbunările Casei de Bourbon. Sieyès este normal în moravuri, metodic în conduită, tenebros în felul său de a fi. Viața lui privată nu are nimic remarcabil din punct de vedere filozofic
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să-i facă să se simtă în largul lor pe cei necăjiți că se înfuriaseră și dornici să se potolească. TALLEYRAND Nu încape nici cea mai mică îndoială că o funestă nepăsare față de deosebirea dintre bine și rău a fost teme iul naturii Domnului de Talleyrand; trebuie totuși să facem dreptatea de a recunoaște că s-a ferit să erijeze în princi piu orice formă de imoralitate. Știe să prețuiască virtutea altora; îi aduce laude frumoase; o respectă și nu caută
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Astfel încât caută ceva care să-l amuze, așa cum o gură cu simțul gustului atrofiat are nevoie de o hrană picantă. Gândurile serioase, aplicate la morală sau la senti mentele naturale, îi sunt penibile, călăuzindu-l către reflecțiuni de care se teme și, printr-o glumă, caută să scape de ceea ce simte. O mulțime de împrejurări l-au făcut să se înconjoare de oameni depravați sau ușuratici, care l-au încurajat să facă nenumărate lucruri frivole; societatea acestor oameni îi este comodă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fondurile lui și plătibil pe loc; însă de îndată ce i se părea că încrederea ta în el este puțin suspectă, îndată ce observa că nu admiri îndeajuns câteva enunțuri scurte cu pretenții de adâncime, în spatele cărora nu se afla nimic, se îndepărta, temându-se să nu zăbovească până când spiritul său nu mai avea ce să dea. Ar fi știut să povestească bine, numai că glumele lui se adresau unui subaltern sau unui prost de care își râdea fără primejdie, sau unei victime atașate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
stingă, se susținea lângă patul ei că nu mori decât dacă te lași în voia morții; că, dacă ești foarte atent și nu-ți pierzi o clipă din ochi dușmanul, nu mori: „Vă cred - a spus Doamna de Coislin -, mă tem însă că am un moment de neatenție.“ Și s-a stins. JOUBERT Plin de manii și de apucături originale, Domnul Joubert le va lipsi mereu celor care l-au cunoscut. Avea o putere extraordinară de a-ți câștiga mintea și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
i-l făcuse și mai drag. Dragostea de mamă luase locul la ea oricăror altor pasiuni; totuși, în mijlocul acestor neliniști, incertitudini, deznădejdi, niciodată religia nu i s-a înfățișat spiritului decât ca o idee inoportună și, ca atare, dușmană; se temea ca nu cumva băiatul ei să nu fie chinuit cu spaime imaginare; și, într-o situație care ar fi trebuit, din cât se pare, s-o facă să adopte aproape orbește consolările cele mai improbabile și speranțele cele mai vagi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
această neîncetată constrângere. Mă acuzam că, amăgind-o fie și pentru a-i îndulci ultimele clipe, păcătuiam împotriva prieteniei. Mă întrebam dacă adevărul nu este o datorie; dar care ar fi fost oare rezultatul unui adevăr pe care Julie se temea să-l audă? Am spus deja că cercul ideilor ei nu se întindea dincolo de hotarele acestei vieți. Până și în nefericirile ei personale, moartea n-o lovise niciodată decât ca un accident inevitabil, asupra căruia era de prisos să insiști
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
plimba din cameră în cameră și pe care scria punându-l pe genunchi, conținea atât scrierile ei cât și corespondența. Adesea, când scria scrisori, ruga mai multe persoane să-i stea în preajmă; pe scurt, singurul lucru de care se temea era singurătatea, și pacostea vieții sale a fost plictisul. E uimitor cum geniile cele mai puternice pot cădea pradă urâtului și în ce măsură acesta le domină. Doamna de Staël, lordul Byron, Domnul de Chateaubriand sunt exem ple izbitoare, și mai ales
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
netrebnic și alții un sfânt, dar care nu încape îndoială că în ziua aceea a fost un mare dobitoc, agită din răsputeri clopoțelul pentru a obține liniște, ca și când tăcerea acestei mulțimi n-ar fi fost, în împrejurarea prezentă, mai de temut decât strigătele ei. În momentul acela am văzut că, la rândul său, apare la tribună un om pe care nu l-am văzut decât în ziua aceea, dar a cărui amintire m-a umplut pentru totdeauna de dez gust și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
iar nebunia lui, când auzea glasul poporului, devenea furioasă. În miezul pasiunilor populare sufletul lui dădea în clocot tot atât de firesc cum fierbe apa așezată pe foc. De când ne invadase gloata, îl observam fără încetare, îl consideram drept cel mai de temut dintre adversarii noștri, pentru că era cel mai zănatic, cel mai dezinteresat și cel mai hotărât. L-am văzut urcându-se pe estrada unde se afla fotoliul pre ședintelui și stând îndelung nemișcat, doar petre cându-și privirile agitate peste Adunare; am
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și a nevoilor de formare existente la nivelul fiecărei școli sau a fiecărui individ în parte. Ceea ce se reproșează, în general, programelor de formare este tocmai caducitatea acestora, absența unor analize reale a nevoilor de formare, faptul că uneori abordează teme "la modă", dar care nu-și regăsesc ecoul în trebuințele reale ale școlilor și cadrelor didactice. Prin urmare, și la acest nivel devine operabilă strategia planificării conținutului activităților de formare. Considerăm că analiza nevoilor de formare a cadrelor didactice poate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nu-mi făcea săniuță (de teamă ca să nu pățesc ceva pe derdeluș), furam "fundul" de scândură pe care mama întindea aluatul cu făcălețul când ne făcea turte sau plăcinte și dus eram până mă răzbeau frigul și foamea. Nu mă temeam nici de neplăceri, pentru că eram atâția frați și surori, încât lipsa unuia dintre noi trecea neobservată. De pe la 4-5 ani însă, regimul se înăsprea, intram în procesul de producție. Așa cum am mai scris pe undeva, mai întâi ni se încredințau păsările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
-o îndupleca pe mama. Hai, așadar, la seminar. Nici acum n-am înțeles de ce tata nu m-a dus la Seminarul din Iași și a preferat pe cel din Basarabia, de la Ismail. Poate că Iașul era mai pretențios și se temeau că nu voi reuși? Cum data examenului de admitere nu era departe, iar cea a permisiei sale se apropia de sfârșit, ne-am pregătit de plecare. Pentru mine această plecare a fost o ocazie extraordinară de a lua contact cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]