21,363 matches
-
evaluare a tulburărilor de personalitate dau rezultate care se pot raporta la un sistem categorial sau configurează un rezultat dimensional. Chestionarele sunt elaborate și în funcție de orientarea teoretică a autorilor lor, de felul în care aceștia concep tulburările de personalitate, de accentul pe care îl pun pe temperament sau pe caracter, pe comportamentul dissocial maladaptativ, pe patologie, anormalitate sau normalitate. Nu există și nu poate fi conceput un chestionar exhaustiv, complet și infailibil. Aplicarea oricărui chestionar oferă rezultate proprii, care aproximează într-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Faza inițială durează nu mai mult de trei întâlniri și vizează stabilirea diagnosticului țintă, în cazul Tulburărilor de personalitate a problematicii imaginii de sine. Urmează inventarul interpersonal din perspectiva strategiilor de stabilire a relațiilor și a raporturilor sociale. Se pune accent pe comportamentul social recent dar și pe izolarea socială și absența evenimentelor vieții, ca repere ale deficitului interpersonal. În aceeași fază se pun bazele alianței terapeutice iar pacientul și terapeutul convin să se informeze reciproc asupra progreselor tratamentului. În următoarele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Acest fapt a făcut ca ea să fie singura tulburare de personalitate inclusă în criteriile FEIGHNER (1972Ă de diagnostic operațional și în cele două mari studii epidemiologice populaționale din SUA: „Epidemiologic Catchment Area (ECAĂ” și „The National Comorbidity Survey (NCSĂ”. Accentul pus pe comportamentul infracțional ghidat de normele de conviețuire din țările euro-atlantice face dificilă identificarea acestei tulburări în alte țări decât cele din zona Americii și Europei, fapt ce reprezintă desigur o limitare. La baza descrierii TP antisociale din DSM-III
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
capitalistă în ascensiune cultivă munca perseverentă și tendința la economisire, până la zgârcenie. Un alt motiv a fost faptul că nu toate doctrinele etice au fost la fel de mult interesate de virtuți. Deja în vremea elenistică stoicismul, epicureismul și scepticismul au mutat accentul pe sensul personal al vieții individului, punând un mai mic accent pe manifestarea în context interpersonal, „în mijlocul comunitar al cetății”. Viața virtuoasă are în vedere tot timpul relațiile interpersonale și existența în comunitate fără o preocupare deosebită față de destinul propriu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
zgârcenie. Un alt motiv a fost faptul că nu toate doctrinele etice au fost la fel de mult interesate de virtuți. Deja în vremea elenistică stoicismul, epicureismul și scepticismul au mutat accentul pe sensul personal al vieții individului, punând un mai mic accent pe manifestarea în context interpersonal, „în mijlocul comunitar al cetății”. Viața virtuoasă are în vedere tot timpul relațiile interpersonale și existența în comunitate fără o preocupare deosebită față de destinul propriu care e luat doar parțial în considerare în perspectiva orientării spre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interpersonale și existența în comunitate fără o preocupare deosebită față de destinul propriu care e luat doar parțial în considerare în perspectiva orientării spre „bine” și eventual demnitate, împăcare cu sine și fericire. E drept că ulterior morala creștină a pus accentul pe iubirea aproapelui și pe trăirea vinovăției, dar ea s-a păstrat la un nivel în care transcendența juca rolul principal iar credința, dragostea și supunerea față de Dumnezeu se plasa în zona unor virtuți cardinale deasupra celor socio-comunitare de dinainte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acest veac nu s-a putut opri asupra caracterului decât în sensul său tipologic, deci cu fața orientată spre temperament și nu spre aspectul său moral, al virtuților. Se adaugă alte caracteristici și aspecte ale epocii modernismului târziu. Una este accentul pus pe pragmatismul eficient pe care capitalismul victorios l-a afirmat. Ori, pentru a fi pragmatic, eficient în afaceri, e nevoie de virtuți diferite de cele tradiționale care presupun grija, respectul și responsabilitatea față de ceilalți, față de „aproapele” tău. Viziunea lui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
într-o „morală a ambiguității”. Explozia informațională se însoțește de modificarea stilului de comunicare care nu mai implică prezența celuilalt față în față, iar mentalitățile se modifică rapid, atât în ceea ce privește viața sexuală cât și cea familială. În întreg acest context accentul pe virtuți nu mai poate fi pus, la începutul sec. XXI, la fel ca la începutul sec. XX, când FREUD și JUNG își construiesc doctrinele despre om. Toate cele de mai sus au importanță atunci când se discută perspectiva morală a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la caracteriologia morală tradițională a virtuților și la mari doctrine ca cele ale lui KANT și SCHELLER. Aceasta deoarece tendințele actuale ale psihologiei cognitive în direcția recuperării conceptelor de sine și conștiință, în cadrul „filosofiei minții” („phylosophy of mind”Ă, cu accent crescând asupra intențiilor, proiectelor și scopurilor, s-ar putea să recâștige interesul pentru multe alte teme clasice ale personologiei, ale polului uman al persoanei, între care și cea de conștiință morală și relație etică. Persistența actuală a interesului pentru psihologia
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
socio-cultură în diverse grade. În unele cazuri, cum e cel al creștinismului, însăși ideologia religioasă accentuează educarea acestor trăiri. În alte societăți ele sunt mai puțin cultivate. În prezent, chiar în țările euro-atlantice creștine, stilul de viață contemporan pune un accent tot mai mare pe asertivitatea sinelui și succes în detrimentul rușinii și culpabilității. Totuși, absența acestora este și va rămâne desigur multă vreme un element de caracterizare a tulburărilor de personalitate, mai ales a psihopatiei. Și aceasta deoarece în straturile profunde
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
volumul miscelaneu Din scrierile lui Dimitrie Dan (1902), interesează cu deosebire capitolele Tradițiuni poporale, Legende, Sărbătorile săptămânale ale românului, Documente istorice (în care este inclusă și O urare de Anul Nou). D. consacră, ca și Raimund Frederic Kaindl (la care accentul principal cade pe grupul etnic german), studii grupurilor minoritare din Bucovina: Țiganii din Bucovina (1892), Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântare (1904), Rutenii din Bucovina (1913). SCRIERI: Țiganii din Bucovina, Cernăuți, 1892; Comuna Straja și locuitorii ei
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
sisteme de opoziții izbitoare, din îmbinarea firească a elogiului cu remarca polemică. Pe autor îl interesează nu atât lucrurile în sine, cât reacțiile, rezonanța la aceste lucruri, nu atât cauzele, cât efectele și aparențele generatoare de înțelesuri revelatoare. Pune un accent deosebit pe componenta imaginativ-rațională a actului de creație, explorează virtuțile prozei și ale eseului, apelează frecvent la metafora paradoxală și la mit, la fragmentarism și ambiguitate, la literalitate și intertextualitate. În concepția sa, poetul modern „trebuie să stea între mit
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
alte evenimente, printre acestea aflându-se și momentul care descrie nunta celor doi bătrâni într-o descriere antologică, o imagine cuprinzătoare metaforic a unui veac crepuscular. Romanul (distins cu Premiul CC al UTC) este condus cu plăcerea oralității marcate de accente regionale de vorbire, ce dau, folosite cu măsură, culoare și farmec scriiturii. Un alt roman, Pisica de Eritreea (1986), propune o miză deosebită, aceea a incapacității de înșelare a timpului (tot printr-o rememorare, a lui Felix Masota, personajul central
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
pasional exploziv. Dacă experiențele autentice sunt traduse prin imagini concrete și vii, ecou al prospețimii senzațiilor, entuziasmul pentru efortul țărânilor sau al muncitorilor sondori sună în schimb convențional. Hora de mână (1968) notează poezia vieții cotidiene și alcătuiește, cu unele accente folclorice, un pastel monografic oltenesc. Într-o poezie în care imaginile livrești jalonează izbucnirea sinceră, Sub umbrela mea roz (1973) investighează universul interior și reține aspirația spre armonie a eului măcinat de o tensiune permanentă. Zilele una cu alta (1982
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
În această viziune, strategia conține patru elemente: câmpul de activitate (produs/piață) vizat, vectorul creșterii, care indică direcțiile câmpurilor de investit, avantajul competitiv și sinergia. În acest caz, firma este considerată o organizație socială orientată spre un scop superior strategiei. Accentul se pune pe luarea deciziilor strategice, adică alegerea direcțiilor (produse/piețe) și a modalităților de creștere internă și externă. Această școală de gândire strategică rămâne incompletă, deoarece nu face distincție Între strategia aplicată conduitei activității și cea aplicată alegerii activității
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
atât la nivelul firmei, cât și la nivelul afacerilor; În acest ultim caz, strategia este formulată astfel Încât să corespundă condițiilor și obiectivelor particulare ale fiecărei subunități. La nivelul firmei, formularea și reevaluarea strategică sunt mai mult sau mai puțin continue, accentul punându-se pe identificarea unor noi direcții, evaluarea apariției amenințărilor și a oportunităților, deciderea noilor afaceri și prioritățile ce se vor atașa afacerilor care vor rămâne În portofoliul firmei. Esențial este ca managerii să pună accentul pe Îmbunătățirea performanțelor portofoliului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sau mai puțin continue, accentul punându-se pe identificarea unor noi direcții, evaluarea apariției amenințărilor și a oportunităților, deciderea noilor afaceri și prioritățile ce se vor atașa afacerilor care vor rămâne În portofoliul firmei. Esențial este ca managerii să pună accentul pe Îmbunătățirea performanțelor portofoliului ca Întreg, fără o implicare prea adâncă În evaluarea detaliată a strategiei subunităților și afacerilor. Odată formulată, strategia firmei poate fi sau nu introdusă cu Îndrăzneală și pe Înțelesul tuturor Într-un document numit plan strategic
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
succesul sau insuccesul strategiei. A doua considerație este aceea că funcțiile structurilor organizaționale și natura lucrărilor fiecărui individ trebuie definite În concordanță cu obiectivele de atins, nu ca simple activități ce trebuie Îndeplinite. Aceasta pentru că e nevoie să se pună accentul pe ceea ce trebuie atins (planul strategiei), mai curând decât să se descrie activitățile care trebuie executate. Avantajul pe care Îl are concentrarea asupra rezultatelor În abordarea problemelor referitoare la delegarea de autoritate, stabilirea bugetelor, a sarcinilor de muncă este că
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
lor de activitate, astfel Încât să aibă producția cumulată cea mai importantă, experiența cea mai mare și, deci, costurile cele mai mici. În termeni strategici, conceptul efectului experienței determină firmele să-și centreze efortul pe maximizarea producției și a vânzărilor, punând accentul pe controlul costurilor lor. Când creșterea domeniului de activitate este slabă sau nulă, este foarte dificil să se asigure evoluția părților de piață: orice câștig al unui concurent Înseamnă reducerea producției pentru ceilalți, ceea ce antrenează o reacție promptă pentru conservarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
următoarele modificări ale mediului concurențial (Hofer și Schendel, 1978, pp. 164-165): • creșterea din ce În ce mai lentă a cererii de consum generează o competiție frontală tot mai acerbă pentru acapararea unei părți mai mari a pieței; • cumpărătorii devin tot mai sofisticați; • concurența pune accentul pe costuri și servicii sau pe combinația acestora; • firmele trebuie să monitorizeze atent atât dezvoltarea propriilor capacități de producție, pentru a nu fi devansate de creșterea pieței, cât și planurile de expansiune ale rivalilor, pentru a nu genera o supracapacitate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
utilizărilor alternative pe care firmele mari le-au neglijat. O nișă vacantă ideală este suficient de mare pentru a aduce profituri exploatatorului, are potențial de creștere, corespunde abilităților și competențelor concurentului și nu interesează liderii. 2. Strategia specialistului - se pune accent pe diferențierea atributelor produsului pentru care concurentul deține sau poate dezvolta o expertiză specială, foarte prețuită de consumatori; firma-specialist Își focalizează eforturile pe câteva segmente „produs-consumator-Întrebuințare” și nu concurează pe Întreaga gamă de produse din sector. 3. Strategia calității - se
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Restrângerea este puțin agreată, deoarece implică presupusul eșec al strategiilor aplicate anterior. Asupra managerului general se exercită o puternică presiune pentru Îmbunătățirea rapidă a performanței. Opțiunile strategice disponibile sunt redresarea, dezinvestirea, strategia firmei captive și lichidarea. 1. Strategia redresării pune accentul pe ameliorarea eficienței operaționale. Se aplică atunci când compania se situează Într-un sector foarte activ și se confruntă cu probleme serioase, fără a fi pentru moment critice. Redresarea implică două faze inițiale: contracția și consolidarea. În timpul contracției, eforturile se concentrează
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de răspundere și de japonezi numai pentru personalul operator, deoarece managerii japonezi au experiențe mai vaste de lucru În străinătate. În toate cele trei regiuni, familiarizarea cu limba și cu mediul de viață sunt prioritare, Însă În Europa și SUA accentul se pune Îndeosebi pe buna formare a directorilor și a șefilor funcționali, În timp ce În Japonia, atenția este egal distribuită tuturor categoriilor profesionale sau În favoarea operatorilor. Variabilele care contribuie la creșterea complexității mediului corporațiilor multinaționale (CMN) sunt prezentate În tabelul 11
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
producției și stabilirea bugetului. Interpretând unele rezultate ale studiilor menționate anterior, Egelhoff a constatat că Întreprinderile multinaționale americane exercită asupra filialelor din străinătate un control axat În principal pe domeniul producției, În timp ce tendința Întreprinderilor europene este aceea de a pune accent pe controlul comportamentului; cu alte cuvinte, filialele multinaționalelor americane se supun sediului mai curând decât să se concentreze asupra propriilor rezultate, ceea ce nu fac filialele multinaționalelor europene; acestea, la rândul lor, tind să utilizeze În producție și comercializare un procent
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poate fi făcută de fiecare aliat În parte, rezultatele obținute fiind Împărtășite ulterior, sau poate fi creat un laborator comun. A doua variantă prezintă Însă riscul externalizării tehnologice, adică al transferului către un concurent. Dacă la Început, În cadrul acestor alianțe accentul se pune pe cercetarea fundamentală, pe măsura trecerii timpului apare necesitatea aplicării rezultatelor obținute, iar de aici, probleme legate de protejarea competențelor, și rivalitatea Între aliați iese la suprafață. Pe de altă parte, a atribui realizarea unui proiect unui aliat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]