17,073 matches
-
În cadrul colectivității; informațiile despre sine astfel transmise sunt: stăpânirea de sine, lejeritatea sau constrângerea, rigoarea sau fantezia, supunerea sau rebeliunea, dorința de a se expune sau discreția. Am constatat diferențe În privința comportamentului de consumator Între adolescenții de gen feminin și adolescenții de gen masculin: adolescentele manifestă o mai mare curiozitate și deschidere din partea adolescentelor, ele fiind În măsură semnificativ mai mare dispuse se viziteze târguri și expoziții de vestimentație. Sunt mai interesate de firmă decât adolescenții, ele achiziționând produse similare de la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
adolescenții de gen feminin și adolescenții de gen masculin: adolescentele manifestă o mai mare curiozitate și deschidere din partea adolescentelor, ele fiind În măsură semnificativ mai mare dispuse se viziteze târguri și expoziții de vestimentație. Sunt mai interesate de firmă decât adolescenții, ele achiziționând produse similare de la firme celebre. Acest comportament de consum se poate datora așteptărilor privind calitatea pe care le au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
firme celebre. Acest comportament de consum se poate datora așteptărilor privind calitatea pe care le au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Pe ansamblu Însă, adolescenții preferă magazinele care le dau o ofertă bogată, dar și calitate la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Pe ansamblu Însă, adolescenții preferă magazinele care le dau o ofertă bogată, dar și calitate la prețuri acceptabile. Principalul motiv pentru care adolescenții aleg un anumit produs din multitudinea de oferte este acela că se află În tendințele modei - la scurtă distanță se află
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Pe ansamblu Însă, adolescenții preferă magazinele care le dau o ofertă bogată, dar și calitate la prețuri acceptabile. Principalul motiv pentru care adolescenții aleg un anumit produs din multitudinea de oferte este acela că se află În tendințele modei - la scurtă distanță se află prețu accesibil și confortul pe care li-l oferă produsul, precum și faptul că acel produs Îi atrage, le place
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
produs din multitudinea de oferte este acela că se află În tendințele modei - la scurtă distanță se află prețu accesibil și confortul pe care li-l oferă produsul, precum și faptul că acel produs Îi atrage, le place de la prima vedere. Adolescenții consideră că sintagma „haina Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Mai mult de jumătate dintre adolescenți consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
li-l oferă produsul, precum și faptul că acel produs Îi atrage, le place de la prima vedere. Adolescenții consideră că sintagma „haina Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Mai mult de jumătate dintre adolescenți consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel de persoane sunt ei. Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Mai mult de jumătate dintre adolescenți consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel de persoane sunt ei. Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest motiv, evită să Își cumpere haine identice celor purtate de prieteni. Rezultatele studiului pot prezenta interes pentru adolescenții Înșiși În modelarea propriului comportament
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fel de persoane sunt ei. Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest motiv, evită să Își cumpere haine identice celor purtate de prieteni. Rezultatele studiului pot prezenta interes pentru adolescenții Înșiși În modelarea propriului comportament de consum În aria vestimentară, dar și celor interesați să producă articole vestimentare În acord cu personalitatea și dorința de exprimare a acetei categorii aparte de consumatori. CAPITOLUL III. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI INFLUENȚA SOCIALĂ ÎN
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
scuze, a justifica o greșeală, atitudinea față de critică solicită Însușirea și exersarea abilităților de comunicare. După cum susține D. Fontana (1988, 290) comunicarea facilitează În cadrul interacțiunii interpersonale și exprimarea sentimentelor proprii și recunoașterea sentimentelor celorlalți. Atât la copii cât și la adolescenți, atât la elevi cât și la profesori este necesară stimularea eliberării sentimentelor, fie ele pozitive sau negative. Dificultățile ce intervin În această direcție sunt legate atât de sentimentele negative cât și de cele pozitive. Aducerea la cunoștința celorlalți a sentimentelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudini vestimentare. Un aspect social care trebuie avut În vedere În formularea unor ipoteze cu privire la tendințele În comportamnetul consumatorului contemporan este și cel al dezvoltării unui „self digital”. S. Zhao (2005) a realizat o analiză a experiențelor on-line trăite de adolescenți care a relevat faptul că cei co-prezenți prin intermediul internetului dezvoltă un self digital, diferit de cel construit off-line. Este un sine narativ, orientat spre lumea gândurilor și a sentimentelor. Întrebarea care se naște este cum influențează acest self comportamentele de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
relevat faptul că cei co-prezenți prin intermediul internetului dezvoltă un self digital, diferit de cel construit off-line. Este un sine narativ, orientat spre lumea gândurilor și a sentimentelor. Întrebarea care se naște este cum influențează acest self comportamentele de consum ale adolescenților. Într-o cercetare având ca obiectiv studiul efectelor pe care calculatorul Îl are asupra adolescenților (P. Miuț, 2001, 17) a conturat prezența fenomenului denumit „Însingurare tehnologică cu efecte negative În planul personalității lor”. Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
off-line. Este un sine narativ, orientat spre lumea gândurilor și a sentimentelor. Întrebarea care se naște este cum influențează acest self comportamentele de consum ale adolescenților. Într-o cercetare având ca obiectiv studiul efectelor pe care calculatorul Îl are asupra adolescenților (P. Miuț, 2001, 17) a conturat prezența fenomenului denumit „Însingurare tehnologică cu efecte negative În planul personalității lor”. Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În forțele proprii, nemulțumire față de aspectul fizic, neîncredere În alții, dificultăți de relaționare, teamă de eșec
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În forțele proprii, nemulțumire față de aspectul fizic, neîncredere În alții, dificultăți de relaționare, teamă de eșec, greutăți În comunicarea „face to face”, dezinteres pentru viața socială, etc. Fenomenul de Însingurare tehnologică influențează și atitudinile adolescentului ce devine puțin interesat de consum mulțumindu-se cu gustări fugale și varietate redusă a Îmbrăcăminții. Implicațiile fenomenului la nivel societal sunt mai puțin studiate la noi. CAPITOLUL V. MOTIVAȚIE, MENTALITĂȚI ȘI TENDINȚE ÎN COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI 5.1. Schimbare și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu anii 1920, publicitatea s-a angajat pe calea exaltării tinereții, deși opțiunile și deciziile cumpărării erau În esență de resortul părinților, conform culturii tradiționale fondate pe autoritatea suverană a părinților și pe supunerea necondiționată a copiilor. Abia prin 1950-1960 adolescenții Încep, odată cu practica banilor de buzunar, cu publicitatea și cu produsele culturale ce le erau destinate, să se afirme În calitate de consumatori „autonomi” și de țintă comercială specifică. Faza III marchează un pas Înainte În dezvoltarea acestei logici, copilul sau preadolescentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
are drept țintă latura educațională, ci problemele financiare. Cauzele care determină o stare de indiferență față de literatură În general, sunt foarte diferite, din nefericire nu prea ușor de Înlăturat. Tocmai aceste pricini au Îndepărtat pe cea mai mare parte dintre adolescenți și tineri de la lectură, iar faptul În sine a dus la reducerea substanțială, dacă nu cumva la anularea capacității de receptare a mesajului unei opere literare. Procesul receptării este imposibil de integrat și asimilat În lipsa deprinderii cititului. Cea mai mare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stradă și „se ținea după oameni imitându-le umbletul și gesturile” ( G. Călinescu). În anii de școală, când era elev la Ploiești, pentru a intra fără bani la spectacolele de teatru ale unor mari trupe, poposind o vreme În oraș, adolescentul, pasionat de teatru, sărea peste ulucele gardurilor. În următorii ani, viitorul dramaturg a copiat roluri și a oficiat rolul de sufleor, iar aceste momente i-au dat posibilitatea să cunoască foarte multe lucruri și taine ale artei dramatice. Toate acestea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a se asocia liber și în afaceri colective; dreptul la pregătire vocațională; dreptul bărbaților și femeilor la tratament egal; dreptul celor care muncesc la informație, consultare și participare; dreptul protejării sănătății și siguranței la locul de muncă; protejarea copiilor și adolescenților; un standard decent de viață pentru persoanele în vârstă; îmbunătățirea integrării sociale și profesionale a persoanelor cu dizabilități (How is the European Union meeting social and regional needs?, 1996, p. 7). România a ratificat Carta Sociala Europeană revizuită a Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
13), dreptul de a beneficia de servicii sociale (art. 14), dreptul persoanelor handicapate la autonomie, la integrare socială și la participare în viața comunității (art. 15), dreptul familiei la protecție socială, juridică și economică (art. 16), dreptul copiilor și al adolescenților la protecție socială, juridică și economică (art. 17), dreptul lucrătorilor migranți și al familiilor lor la protecție și asistență (art. 19), dreptul la egalitate de șanse și de tratament în materie de angajare și profesie, fără discriminare în funcție de sex (art.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
educațională. Iată cîteva exemple de teme în investigarea cărora studiul de caz ar fi o metodă adecvată: „Importanța practicilor reflective ale profesorilor în îmbunătățirea activității la clasă”; „Integrarea socială și profesională a tinerilor care au fost instituționalizați”; „Exprimarea emoțiilor la adolescenții supradotați”; „Familia ca membru activ al comunității educaționale”. 3.4.2. Metode centrate pe colaborarea persoanei Ancheta este o metodă de cercetare ce vizează colectarea de informații cuantificabile în legătură cu problema de studiat de la un număr mare de subiecți, selectați în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pierdută, asemănătoare cu proza lui Fănuș Neagu prin predilecția pentru personaje pitorești, nonconformiste și pline de viață, pot fi citite și ca un poem de iubire pentru locurile natale. Strigătul ierbii (1978) este un roman în bună parte autobiografic, clarificările adolescentului cunoscând drumul spre lumină prin prețul îndoliat al binelui. Pe coperta a patra Mircea Sântimbreanu salută noua prezență literară, așezată și aici în vecinătatea stilului lui Fănuș Neagu. Alt roman, Iarnă căzută-n genunchi (1979; Premiul revistei „Astra”), reprezintă un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
simptomele sindromului premenstrual cu 46%, pe când la cele care au primit un tratament reflexogen doar pentru obținerea unui efect placebo procentul a fost de numai 19%. Sfaturi speciale. Nu uitați, calciul este unul din cele mai importante minerale din corp. Adolescenții ar trebui să primească zilnic 1.300 mg calciu, iar adulții 1.000 mg. Alimentele bogate în calciu sunt laptele, iaurtul, brânza și legumele cu frunze verzi. Hormonii care reglează cantitatea de calciu din organism au efect și asupra intensității
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
V.P., California Copiii folosesc reflexologia în activitatea sportivtc " Copiii folosesc reflexologia `n activitatea sportiv\" Mulți copii implicați în sporturi de echipă învață să-și maseze centrii nervoși reflecși din degete, pentru calmarea tensiunii înaintea competițiilor sportive și chiar pe teren. Adolescenții știu că această metodă detensionează nervii încordați, ajutându-i să intre în joc calmi și relaxați. Un tânăr este convins că, folosind reflexologia, are o șansă mai mare de a-și ajuta echipa să câștige o medalie. Remedii reflexogene pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Tabel 48. Evaluarea comunismului în funcție de sexul respondentului / 410 Tabel 49. Mediile școlare în funcție de sex / 410 Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică / 411 Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism /411 Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent / 412 Tabel 53. Transmiterea intergenerațională (părinte-copil), respectiv formală (profesor-elev) a atitudinilor / 413 Tabel 54. Tipologia reglării de conturilor între prezent și trecut / 417 Lista figurilor Figura 1. Permutațiile semantice ale conceptului de "națiune" / 32 Figura 2. Geneza și evoluția conștiinței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vârstă. Cu cât cineva și-a petrecut o mai mare parte a vieții în regimul comunist, cu atât este mai probabil ca acea persoană să valorizeze pozitiv fostul regim. Un caz special merită însă investigații suplimentare. Este vorba de categoria adolescenților născuți după prăbușirea sistemului dictatorial în decembrie 1989, al căror întreg traseu biografic se desfășoară în posteritatea socio-politică a comunismului. Pentru majoritatea populației României, chiar și la un sfert de veac de la momentul de cotitură ocazionat de Revoluția din 1989
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]