16,921 matches
-
și a idealului cu creativitatea. Ar mai fi ceva: scopul e uneori zgomotos, lansat “în atac”, alteori e în stare, de dragul reușitei, să “armonizeze” simplificator complicațiile caracteristice antinomiilor sonore. Idealul, dimpotrivă, e mereu în expectativă, amintindu-ne însă ciclic deviza creatorului conform căreia el este ceasul deșteptător într-o lume care vede în condiția artistului un revoltat de meserie. Iar dacă scopul permite țopăirea eficace printre variile variante de expresie emanate de mareea globalizării, idealul are un flux, o autoritate și
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
interpenetrate cu experiența creației. Deși a dus o existență excitantă, de mari succese și eșecuri, de mari iubiri, de mari prietenii cu personalități artistice internaționale, de multiple și fabuloase călătorii, imaginea care se desprinde după lectura Memoriilor este cea a creatorului frământat de adânci îndoieli asupra propriei emoții, a omului inadaptat la rutina societății în care a trăit, a unui psihic tarat și torturat, oscilând pe muchea psihopatiei. Editura ART are în pregătire o culegere a câtorva dintre cele mai importante
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
ecranizate cu actori de mare faimă. Una dintre piesele originale are ca adaos un mic eseu al dramaturgului și anume un interviu cu sine însuși, publicat prima dată în London Observer din 7 aprilie 1957. Un interviu care reflectă frământările creatorului și omului Tennessee Williams. Interviul va face parte din volumul în curs de apariție la Editura ART. Întrebare: Putem discuta deschis? Răspuns: Nu văd cum altfel am putea discuta. Întrebare: Știi, probabil, că atunci când prima ta piesă de succes, Menajeria
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
dar și surprinzătoare și în egală măsură cu o complexă și dificilă ofertă tehnico-artistică, excelent prilej de etalare a calităților indiscutabile ale interpreților din seara la care mă refer. Și am mai remarcat ceva extrem de rar întâlnit în lumea creatorilor de artă. Respectiv faptul că Ion Tugearu a recunoscut și respectat suveranitatea muzicii, indiscutabilă de altfel în alăturarea ei cu orice altă artă. Și respectând-o, muzica s-a deschis altfel pentru el, devenindu-i partener. Ori să îl ai
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]
-
au fost depășite cu naturalețe: Toccata cu solo-urile destinate pedalierului - un passagio extins, unic în literatura orgii prin amploare, Adagio rulând ca o impresionată arie și Fuga, cu registrele iscusit combinate, toate au relevat subtilele meditații contrapunctice, ilustrând omnitatea Creatorului. Conceperea Passacagliei - lucrarea cea mai cunoscută publicului - într- un un singur arc și mai puțin ca o formă variațională, văzută ca o dezvoltare permanentă își are justificarea ei, influențată poate de persistența unei amprente sonore mai potrivită pentru variantele orchestrate
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
aproape tot spațiul vital: străzi, magazine, parcuri, cafenele, mijloace de transport, etc. Și odată ajunsă acolo, unde aerul a rămas cumva impregnat de amintirea atâtor talente și de energii luminoase, pozitive, strânse în zeci și zeci de ani, din armoniile creatorilor (compozitori, regizori, coregrafi) și interpreților lor, aproape indiferent de calitatea programului: bună, foarte bună sau modestă, mă liniștesc respirând atmosfera familiară și după caz, mă răsfăț sufletește și emoțional. Așa s-a întâmplat și deunăzi (15 mai) când am fost
Ca în vremurile bune by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83879_a_85204]
-
Până în 1989 a fost un adevărat colecționar de premii la toate concursurile naționale (Mamaia, “Melodii”, “Șlagăre în devenire”, “Cântarea României”), iar după aceea și-a mai adăugat în panoplie un Trofeu la Mamaia, două “Melodii ale anului”, în postură de creator, dar i-a și adus un Trofeu la Mamaia compozitorului brașovean Dan Pavelescu, cântându-i piesa “E toamnă în septembrie”. În anul 2009 i-a fost conferit Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Dar și pe plan internațional a
Horia Moculescu by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83863_a_85188]
-
un drum sinuos întru identificarea proporției perfecte tradusă în raporturi matematice; pe de altă parte administrarea substanței sonore, în special sub aspect formal, de așa manieră încât perfecțiunea numerică să derive predominant din intuiția compozitorului. Se pot chiar îndosaria afinitățile creatorilor importanți cu seria lui Fibonacci. În primul caz pornim de la o certitudine, în al doilea de la o speculație. Există, astfel, inovații arhitectonice și sisteme modale care își au originea în proporția de aur, bunăoară cele imaginate de un Wilhelm Berger
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]
-
un omagiu adus Floriei Capsali, maestra maeștrilor dansului românesc, al cărui nume îl poartă astăzi Liceul bucureștean pentru care s-a făcut acest recital. Nu de multe ori dansul de inspirație folclorică atinge asemenea valori și nu de multe ori creatorii de dans contemporan se apleacă asupra acestui izvor de creație. Latura dramatică a personalității lui Răzvan Mazilu, intensitatea gestului său a fost pusă în valoare de fragmentul ales din Simfonia fantastică a lui Berlioz, în coregrafia lui Gigi Căciuleanu, iar
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
așa cum ne-a demonstrat în ultimele zile de festival, cu Marek Janowski la pupitru. Primul program a cuprins opusuri de Brahms și Franck, alăturând lucrări marcate - în principiu - de monumentalitate și un romantism de factură (mai) sobră, determinată de dorinŃa creatorilor de a respecta formele clasice și rigoarea lor, dar și de aversiunea în faŃa exceselor, preferând introspecŃia, meditaŃia, anvergura și claritatea construcŃiei. Întâmplarea a făcut ca întreaga seară să se deruleze „în re”, pentru că Uvertura tragică op. 81 de Brahms
Concert "?n re" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83547_a_84872]
-
însă în limbajul deja fără frontiere al muzicii contemporane, dirijorii oaspeți și- au asumat programe integral românești. Clujenii, se știe, au deschidere largă spre nou: programul lor a fost o expresivă incursiune în universuri sonore particulare. Muzica lui Sigismund Toduță, creator de școală la Cluj (și nu numai), aparține etosului național, fiind, totodată, deschisă sugestiilor moderne atent și eficient filtrate: Concertul nr. 2 pentru orchestră de coarde este pilduitor în această privință. Mihai Mitrea Celarianu s-a integrat în spațiul cultural
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
Dumitru AVAKIAN Indiscutabil, concertele de muzică românească pe care le-a găzduit recenta formulă a Festivalului enescian s-au dovedit a fi revelatoare în ce privește potența artistică a multora dintre creatorii noștri; cei de azi, cei de ieri. Avem de-a face cu un veritabil tezaur de valori componistice, creații ce ni se dezvăluie - iată! - la nivelul cel înalt al performanței instrumentale și vocale. Iar aceasta atât în cazul evenimentelor proprii
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
mari, europene. Și la noi ca și în alte părți există un public special, cel al concertelor de muzică actuală. E drept, pe alte meridiane ale culturii, ale artei, există și mijloace dinamice Pro Contemporania de difuzare, mijloace pe care creatorii noștri le dețin, deocamdată, în restrânsă măsură. Referindu-mă la muzica propriu-zisă, se poate vorbi chiar de o salutară solidaritate a muzicienilor performeri cu muzicienii creatori. Mulți dintre compozitori conduc grupuri instrumentale camerale - cum se spune astăzi- „de geometrie variabilă
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
promovate propriile creații. Căci în programele marilor colective simfonice bucureștene, ale celor din diferitele centre culturale ale țării, cu greu se poate pătrunde. Chiar și atunci, selecțiile sunt aleatoare. Rareori țin cont de argumentele calității, ale originalității, ale calității mesajului. Creatori ai trecutului nu prea îndepărtat sunt uitați sau beneficiază de o prezență formală în programele stagiunilor de concerte ale colectivelor simfonice. Ne aducem aminte de Myriam Marbe, de Aurel Stroe, de Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah, de Anatol Vieru, de Dan
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
apare interpretarea în adevăr creatoare a datelor melosului bizantin; ...în cazul maestrului Theodor Grigoriu; mă refer la Concertul pentru vioară, admirabil prezentat de Sherban Lupu, sau - mai aproape de sursele bizantine - la mai tânărul Nicolae Teodoreanu. Am audiat lucrări semnate de creatori ce aparțin spațiului spiritual franco-român, anume Costin Miereanu, Horia Șurianu, regretatul Mihai Mitrea Celarianu... Sunt doar câțiva dintre compozitorii care configurează, la noi, acest spectru larg de valori, de atitudini componistice. Este un spațiu care, pe drept, își găsește loc
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
Mirela ZAFIRI Discipol al lui Anatol Vieru, care i-a fost profesor de compoziție în facultate, Vladimir Școlnic își formează un limbaj propriu și nu caută să calce pe urmele cuiva, chiar dacă lucrările sale, ca orice operă, sunt supuse influenței creatorilor cu care a intrat în contact pe parcursul formării sale. Viziunea personală asupra creației proprii ne dă măsura ineditului rezultatului muncii sale componistice, a permanentei sale căutări după un ce intrinsec, care poate înflori într-o sclipire sau muri înainte de-
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
fiind, percepția noastră diferă vizibil de la individ la altul. Vladimir Școlnic așteaptă de la interpretul său ... să interpreteze, fiind deschis către variante multiple conform cu structura fiecărui om în parte, oferindu-i interpretului său câtă libertate de mișcare are nevoie... În privința orgoliului creatorului de experiențe sonore, Vladimir Școlnic nu își dorește neapărat unanimitatea de păreri asupra creației sale. Din respect față de oameni compozitorul consideră că este dreptul fiecărui ascultător să perceapă și să comenteze muzica după datele, influențele și sensibilitatea proprie. Cât despre
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
culorile sunetelor pe care el însuși le poartă, ca o mantie a strălucirii ierarhice sau ca o zdreanță a neputinței supraviețuirii. Cuvântul este sunet, este șiragul de sunete care îl fac pe om să fie om, să fie mesager, filosof, creator, imitator, dar în orice caz, să fie auzit. Zeii olimpieni, ale căror preocupări treceau cu ușurință de la statutul de stăpâni la cel de victime, purtau în izbânzile lor cuvântul profund sonor, artele la brâu și săgețile pe spate, cântecul amăgitor
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
concisă, asupra unui eveniment. Ca orice tradiție, este transmisă din generație în generație, pe cale orală. Atunci când tradiția impresionează comunitatea în care este vehiculată și, mai ales, în circuitul său întâlnește un povestitor talentat care este, în același timp și un creator, tradiția atinge un nivel superior devenind legendă istorică. Este evident necesar ca de la început elevii să înțeleagă deosebirile fundamentale dintre faptele relatate într-o legendă și cele petrecute în realitatea istorică. În cea dintâi se conturează elementele de cronologie, înscrierea
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
că decăderea festivalului de la Mamaia a început în clipa când a fost ruptă colaborarea fructuoasă cu UCMR. Acum, la Brașov, am întâlnit o situație care pune TVR într-o postură jenantă: dacă la Mamaia tot s-au mai strecurat ceva creatori prin juriu, la Brașov, între cei 11 jurați au fost nu mai puțin de... 4 români, dar nici un compozitor!!! Cum este posibil așa ceva? Sigur, ni s-ar putea replica că Paula Seling își compune melodiile, dar aici ne referim la
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
prin juriu, la Brașov, între cei 11 jurați au fost nu mai puțin de... 4 români, dar nici un compozitor!!! Cum este posibil așa ceva? Sigur, ni s-ar putea replica că Paula Seling își compune melodiile, dar aici ne referim la creatori profesioniști, cu mare experiență în domeniu. Ce frumos le-ar fi stat lângă anonimii de peste hotare unor Temistocle Popa, Camelia Dăscălescu, Jolt Kerestely, Cornel Fugaru, Marcel Dragomir (La mulți ani, Maestre!), Marius łeicu! Să ne mai mirăm că ilustrul Florin
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]