18,078 matches
-
bine dezvoltate. Superstițios; îi place să-i trosnească chibriturile; e semn că vin bani, de aceea nu uită niciodată să le usuce, înainte de a le întrebuința. (Cioculescu, Șerban: Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p. 368 369). Am început acest capitol introductiv în opera lui Caragiale cu un scurt fragment, autoportret, semnat Allegro în „Adevěrul“ și reprodus în prima serie a „Moftului român“, sub titlul O răutate. Cu siguranță nu este nevoie să comentăm ironiile prezente în acest text. Subliniem însă faptul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA IOAN OPREA ELEMENTE DE FILOZOFIA LIMBII INSTITUTUL EUROPEAN 2007 C u p r i n s Cuvinte lămuritoare / 9 Probleme introductive / 11 Limbaj și limbă / 11 Obiectul filozofiei limbii / 18 Statutul filozofiei limbii / 23 Partea întîi: Existența, esența și manifestările limbii / 29 Conceptul de "limbă" / 29 Sistemul și norma limbii / 36 Esența limbii / 42 Modalități de existență și de manifestare ale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
români: cercetarea modului în care se prezintă reflecția filozofică orientată asupra limbii române. Prin aceasta s-a adus o completare a problematicii din lucrările publicate anterior, Lingvistică și filozofie și Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare. PROBLEME INTRODUCTIVE Limbaj și limbă Cuvintele limbaj și limbă sînt uzuale în limba română literară actuală și se folosesc deseori cu accepțiuni comune, dar, pe terenul științei și al filozofiei, au (și trebuie să aibă) semnificații care le diferențiază, adică sînt termeni
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de la pornirile semidocte, scriind Iisus în loc de Isus, și stîlcind astfel însuși numele Mîntuitorului, căci limba română actuală nu are în specific situații de dublu [i] în hiat la început de cuvînt. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ELEMENTE DE FILOZOFIA LIMBII 8 9 Cuvinte lămuritoare Probleme introductive Existența, esența și manifestările limbii Determinările și relațiile limbii Relațiile și determinările filozofării Bibliografie Elements of the Philosophy of Language Indice de nume Indice de noțiuni
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să-i asigure realizarea; ceea ce propunem a fi considerat CI ar rămâne un tip cu totul aparte de concesiv, de natură metadiscursivă. Considerăm atare soluție artificială și contraintuitivă. 4.2. Pentru expresia propozițională a CI, a devenit relativ frecventă formula introductivă semihibridă indiferent că; spunem "semihibridă" pentru că, dacă este adevărat că acest că poate fi considerat ca provenind din corelatival condițional că... că.... (C-o fi una, c-o fi alta, ce e scris și pentru noi), la fel de adevărat este că
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
vol. II, George Allen and Unwin, London, 1968, pp. 116 -117. 11 Vezi R. Monk, op. cit., p. 532. 12 Ibidem, p. 534. 13 Vezi ibidem, pp. 567-568. 14 Vezi, în această privință, și studiul „Tractatus-ul și sfârșitul filozofiei“, îndeosebi partea introductivă și partea finală. 15 Vezi B. Russell, „Introduction“, în L. Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, Routledge, London and New York, 1990, p. 7. 16 Ibidem, p. 8. 17 Ibidem, p. 23. 18 Vezi P. Engelmann, Briefe und Begegnungen, Oldenbourg Verlag, Wien und München
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și Philosophia perennis“, în Revista de Filosofie, nr. 3-4, 2001, pp. 369 376. „Ludwig Wittgenstein și tradiția filosofică“, în M. Flonta, Cum recunoaștem pasărea Minervei? Reflecții asupra percepției filozofiei în cultura românească, Editura Fundației Culturale Române, 1998, pp. 171-200. „Notă introductivă“, în L. Wittgenstein, Caietul albastru, ediția întâi, Humanitas, 1993, pp. 5-20, ediția a doua, Humanitas, București, 2005, pp. 7-22. „Notă istorică“, în L. Wittgenstein, Cercetări filozofice, Humanitas, București, 2004, pp. 8 20. „Notă istorică“, în L. Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, Humanitas
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Organizarea internă și funcționarea Parlamentului European / 163 1. Parlamentul European, vocea cetățenilor europeni momente istorice importante / 163 2. Parlamentarul European / 165 3. Organizare și funcționare internă / 167 4. Funcționarea / 188 Capitolul 4: Atribuțiile și competențele Parlamentului European / 191 1. Considerații introductive / 191 2. Competența legislativă a Parlamentului European / 191 3. Competența de control politic și de avocat al poporului / 193 4. Competența bugetară a Parlamentului European / 195 5. Atribuții consultative și de relații externe / 196 6. Alte competențe / 198 Capitolul 5
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
este constituită din trei secții conduse de câte un director fiecare: secția cadre; finanțe; petrecerea conferințelor. Secția de lucru cu comisiile parlamentare stabilește legăturile dintre comisiile și conferințele Parlamentului European 385. Capitolul 4 Atribuțiile și competențele Parlamentului European 1. Considerații introductive Parlamentul European are trei funcții esențiale 386: 1. alături de Consiliul Uniunii Europene, are atribuții legislative, adică adoptă legislația Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea sa la procesul legislativ contribuie la garantarea legitimității democratice a textelor adoptate; 2. împarte autoritatea în domeniul
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
industriei confecțiilor din București. Sarcina unei demonstrații mai riguroase se constituie Într-o provocare științifică ulterioară și a cărei direcție teoretică unificatoare În cadrul sociologiei economice este doar sugerată În această lucrare. VI. Rețele și cooperare socială Așa cum spuneam În capitolul introductiv, există și efecte negative sau patologii sociale În ceea ce privește funcționarea anumitor instituții. Literatura sociologică recentă (Portes și Sensenbrenner, 1993; Nee și Ingram, 1998; Pop, 2003) evidențiază problemele ce apar din inconsecvența instituțiilor formale și a modelelor informale de acțiune. În ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
curgerea" logică a ideilor Începem prin a citi prima frază și hotărâm dacă reflectă pe deplin mesajul comunicării. Dacă nu, acum este momentul de a aduce îmbunătățiri pentru a oferi cititorilor o idee despre ceea ce urmează. Facem apoi verificarea părții introductive în comparație cu încheierea. Sugerează sau stabilește introducerea scopul precis al lucrării respective? Arată încheierea cititorilor că am atins scopul propus? Conducem cititorii către final? Facem corectivele de rigoare dacă sunt necesare. Când suntem satisfăcuți de rolurile jucate de introducere și încheiere
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Agabrian, M. (2003), Sociologie generală. Editura Institutul European, Iași. Agabrian, M. (2004), Presa despre problemele învățământului superior. O analiză de conținut. În: Annales Universitatis Apulensis, seria Sociologie nr. 4, pp. 4-10, Alba Iulia. Agabrian, M. (2006), Analiza de conținut. Studiu introductiv de Septimiu Chelcea. Editura Polirom, Iași. Baker, L. (1988), Communication, Prentice Hall, New York. Balle, Fr. (1997), Comunicarea, în Raymond Boudon (coord.) Tratat de sociologie. Editura Humanitas, București. Berger, Peter, L. & Luckmann, Th. (1966), The social construction of reality: A treatise
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la școala istorică românească, afirmat în acest oraș de veche tradiție culturală, Sibiu / Hermannstadt. Prof. dr. Rudolf Dootz Universitatea din Tübingen Prorector de onoare al Universității Româno-Germane din Sibiu Argumentul autorului Considerațiile pe care Mary Fulbrook le face în cuvântul introductiv al cărții sale sunt cu adevărat potrivite pentru orice încercare de a așeza istoria vreunei țări într-o sinteză: "o carte ca aceasta e mult mai ușor de criticat decât de scris", "o istorie succintă a unui subiect atât de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
științifică reală, culegerea Descântece din Moldova (1982), pe care C. a realizat-o în colaborare cu Lucia Berdan, a avut și semnificația sfidării politicii culturale a timpului, descântecele fiind socotite sub regimul comunist o manifestare de obscurantism. În amplul studiu introductiv, autoarea stăruie asupra instrumentarului poetic: eufemisme, elemente criptice, simboluri, simbolistica numerelor și a culorilor, se oprește asupra tipurilor de discurs, subliniază marea lor diversitate de forme poetice. Ampla antologie de texte (391) facilitează cunoașterea tipologiei compoziționale a descântecelor: tipuri simple
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
indirecte; forme magice și parodii. Substanțialele capitole de note și variante, bibliografia, indicii și glosarul fac din Descântece din Moldova o lucrare de referință. Cealaltă carte, Colinde din Moldova (1984), spulberă prejudecata că în Moldova nu există colindă propriu-zisă. Studiul introductiv adună mărturii asupra existenței colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata, familiale, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
o notă la dialogul purtat de Lucia Olaru Nenati cu autoarea (Lucia Olaru Nenati este și realizatoarea traducerii în limba română a cărții, la care facem referire, Existența poetică a lui Bacovia, Editura Ateneul scriitorilor, BACĂU, 2012, totodată a studiului introductiv, a interviului final și a medalionului bibliografic, cu anexe și este și îngrijitoarea ediției) lucrarea are următoarele coordonate bibliografice: "Dr. Svetlana Matta, Existence poètique de Bacovia, "Dédié à mon cher Maître, Monsieur le Professeur Arnold Steiger, en temoignage de profonde
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo (a depopula). În Franța, termenul population a fost folosit până la mijlocul secolului al
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
care urmează, după cum prefigurează autoarea în ultimul capitol al cărții sale, un elaborat științific și publicistic ce analizează o problematică tot mai prezenta în activitatea diplomatică actuala. S-a scris mult pe acest subiect, dar după cum demonstrează autoarea în paginile introductive, puține lucrări în literatura de specialitate străină și aproape deloc în cea românească au zăbovit asupra diplomației europene în acest areal în primul deceniu și jumătate al secolului al XXI-lea. Din volumul elaborat respira întrebarea dacă UE a avut
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
un rol esențial în soluționarea conflictelor determinând o fază de dezangajare/dezamorsare care poate oferi șanse reale în stoparea escaladării sau izbucnirii violenței (-lor). Bunele oficii ca mijloc de soluționare pașnică a unui conflict (că și anchetă) au un rol introductiv mai ales în faza inițială, a începerii negocierilor sau în intervenția medierii, acestea ajutând negocierile într-un mod mai discret și mai oficios decât anchetă. Bunele oficii sunt în general inițiate de state terțe, care se angajează în asigurarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Jurnal. Traducere de Costache Popa și Ileana Vulpescu, cu o prefață de Zoe Dumitrescu Bușulenga, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965, p. 205. (24) Jacques Neefs, loc. cit., p. 63. (25) Liviu Rebreanu, Jurnal, I, text ales și stabilit, studiu introductiv de Puia Florica Rebreanu, addenda, note și comentarii de Niculae Gheran, Editura Minerva, București, 1985, p. 18. (26) Jean Rousset, Le lecteur intime. De Balzac au Journal, Librairie José Corti, Paris, 1986, p. 157. (27) Condiție discutată atât de către Maurice
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
din D. Cantemir, Anton Pann, T. Maiorescu, M. Eminescu, I. L. Caragiale, N. Iorga, T. Arghezi, M. Sadoveanu, Lucian Blaga, T. Vianu, G. Călinescu ș.a., constituind un adevărat „florilegiu gnomico-sapiențial al literelor române” (Nicolae Balotă). Traducerile și le însoțește cu studii introductive sau postfețe în care prezintă autorii și operele traduse. Prin numeroasele sale articole, interviuri, recenzii, reportaje răspândite în periodice, B. a contribuit la cunoașterea literaturii și culturii românești în rândurile cititorilor maghiari. SCRIERI: Fără interpret, București, 1972; ed. (Tolmács nélkül
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
Colecția SINTEZE 26 (c) 1994 A Pack of Lies, Cambridge University Press (c) Institutul European pentru prezenta ediție în limba română ISBN 973-586-162-3 PRINTED IN ROMANIA J. A. BARNES SOCIOLOGIA MINCIUNII Traducere de Cristina VRĂJITORU Studiu introductiv de Traian D. STĂNCIULESCU INSTITUTUL EUROPEAN 1998 DESPRE SEMNELE MINCIUNII Să fim onești și să recunoaștem de la bun început că exercițiile intelectuale de genul celui de față aparțin unor jocuri ale minții pe care omul, spre a-și glorifica adesea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
arhetipal-virtuale sau manifest-reale); lucrarea recenzată ne pune la dispoziție o impresionantă cantitate de "situații mincinoase", extrem de interesante și sugestive, grupate după principalii itemi ai cercetării sociologice, constituindu-se astfel ca un prețios "limbaj-obiect" pentru "metalimbajul" conturat de propriul nostru studiu introductiv; • urmărirea subiectului supus cercetării dintr-o dublă perspectivă: pe "verticala diacronică" a constituirii sale, pe de o parte, pe "orizontala sincronică" a actualității sale, pe de altă parte; abordarea "semiozei edenice" (a păcatului originar) cu instrumentele conjugate ale hermeneutului (analiza
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-l face pe cititor să uite avertismentul inițial, acest lucru nu ar afecta statutul de ficțiune intenționată al textului în ochii criticilor literari. (Roberts 1972:24) Semnalele de avertizare de acest gen au fost stabilite prin convenție. De exemplu, fraza introductivă "A fost odată" nu este o afirmație legată de restul conținutului (cf. Macdonald 1954:169; Scriven 1954:195); poate că n-a fost niciodată așa ceva. Este de fapt o contra-afirmație, interpretată cu sensul de "N-a fost niciodată". Deși multe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
e.g. "Am aranjat patruzeci de directori de bancă") rămîne astfel deschis imaginației și credulității cititorilor (Sunday Sport 1991). Chiar dezmințirile convenționale pot fi folosite pentru a ataca noțiuni uzuale legate de adevăr, realitate și ficțiune. De exemplu, într-o "Notă introductivă", romancierul Oakley Hall (1973:5 ) spune: Însă orice similaritate între personaje și persoane reale, în viață sau decedate, nu este întotdeauna doar o coincidență, deoarece mulți oameni sînt figuri care se află la granița între istorie și legendă... Misiunea literaturii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]