17,002 matches
-
a colabora cu fasciștii, dar L'Osservatore Romano și La Civiltà Cattolica nu erau de acord. În același an, Papa Pius XI, prin enciclica Rerum omnium (26.I.1923)232, l-a desemnat pe Sfântul Francisc de Sales patron al jurnaliștilor, încurajându-i pe aceștia să apere doctrina creștină. Asociația "Azione Cattolica Italiana" (ACI) a jucat un rol important în pontificatele Papilor Pius XI și Pius XII; ea a sprijinit și a furnizat conducători pentru PPI, deși teoretic se autodefinea ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cattolica critica uneori ziarele catolice din diverse motive; de exemplu, în 1920 când a apărut ziarul de scandal Tutto, prezentat ca fiind ziar catolic La Civiltà a denunțat publicațiile catolice care simpatizau cu cele ce se opuneau Bisericii și cu jurnaliștii care "migrau" fără probleme de la o redacție la alta. Articolul amintea și necesitatea controlării atente a rubricilor publicitare și a celor în care erau anunțate spectacolele de teatru, cinematografice etc.235. În 1922, Mussolini a ajuns la putere. În același
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a mons. Hilen, episcop de Namur 817. A existat o corespondență bogată între Secretariatul de Stat al Sanctității Sale și Nunțiatiră pe de o parte și între Nunțiatură și episcopi pe de altă parte, pentru pregătirea acestui Congres internațional al jurnaliștilor catolici și în vederea participării diferitelor delegații din toate colțurile lumii la eveniment. Amploarea și importanța acestei manifestări a făcut ca ea să fie descrisă pe larg în diverse ziare din Occident (în publicațiile catolice din România a fost prezentată destul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
români la Congresul mondial al presei catolice a fost și nunțiul apostolic, însă el nu a acordat o prea mare importanță evenimentului, sau mai degrabă a manifestat o anumită neglijență, pierzând programul manifestației: "Referindu-mă la viitorul Congres Internațional al jurnaliștilor catolici ce va avea loc la Bruxelles, de care i-am vorbit deja Sfinției Voastre cu mai multe ocazii, nemaiavând nicio copie a programului în nunțiatură, apelez la Dvs. cu rugămintea de a binevoi să trimiteți sus-menționatul program, sau măcar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unui astfel de congres; ei s-au implicat activ în organizarea delegației de participare la eveniment, precum și în întocmirea materialelor necesare: "Făcând referire la venerata scrisoare oficială a Eminenței Voastre Nr. 91034 din 23 mai curent cu privire la Congresul internațional al jurnaliștilor catolici, care va avea loc la Bruxelles în primele zile ale următorului septembrie, am plăcerea de a vă comunica că episcopii noștri, fie ei latini sau greco-catolici, pe care i-am informat corespunzător, au remarcat imediat marea importanță a unei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
zile ale următorului septembrie, am plăcerea de a vă comunica că episcopii noștri, fie ei latini sau greco-catolici, pe care i-am informat corespunzător, au remarcat imediat marea importanță a unei asemenea conferințe, și nu numai că au atras atenția jurnaliștilor și publiciștilor catolici din diecezele lor asupra acesteia, dar au și decis să trimită la congres trei reprezentanți ai presei catolice din România"821. Delegații propuși spre participare la congres au fost: Prof. Ioan Georgescu din arhiepiscopia din Blaj (autor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei catolice încă de la apariția ei, până la data întocmirii respectivului raport 823. Printre rezultatele care au fost așteptate de la participarea reprezentanților români la Congresul din Bruxelles, două au fost considerate cele mai importante și urgente: "a. constituirea unui "Sindicat al jurnaliștilor și publiciștilor catolici" din România, cu sediul la București; b. publicarea, în București, a unui ziar săptămânal cu caracter politic și religios"824. Îndeplinirea acestor inițiative era văzută ca fiind "începutul unei noi și fericite perioade a presei catolice române
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai ușor să-și apere punctul de vedere și să-l valorifice"829. Au fost oferite și posibilele soluții pentru rezolvarea neajunsurile presei catolice românești și pentru unificarea acesteia (și odată cu ea, a catolicismului din România): crearea unui sindicat al jurnaliștilor catolici, a unui birou de informații la nivel național care să alimenteze toate publicațiile catolice din România și unificarea instituțiilor de presă catolice 830. Așadar, în cadrul acestui eveniment internațional, au fost identificate și prezentate problemele presei catolice care funcționa în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cotidian și în care a fost reliefată perfecționarea tehnicii și a organizării jurnalistice; 3. toate instituțiile, activitățile, asociațiile care erau în serviciul presei catolice: societăți editoriale ale presei periodice, agenții de informații, activități de difuzare a presei religioase, asociații de jurnaliști, școli de jurnalism, cu programele și formele de activitate, cu rapoarte despre rezultatele obținute, statistici și nu în ultimul rând, fotografii ale edificiilor, instalațiilor; 4. proiecții fixe și cinematografice integrând ilustrațiile materialului expus. Obiectivul principal al acestei sesiuni a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
argument faptul că Sfântul Părinte dorea desfășurarea acestei expoziții. Scrisoarea adresată de președintele Comitetului, contele Giuseppe Dalla Torre, către Congregație a fost sugestivă și a exprimat motivele organizării și așteptările scontate în urma expoziției. Acesta menționa că în timpul pelerinajului internațional al jurnaliștilor catolici la Roma, desfășurat cu ocazia "Anului Sfânt al Mântuirii", a fost exprimată dorința organizării unei expoziții mondiale a presei catolice, ca omagiu adus Papei Pius IX. Direcția L΄Osservatore romano a considerat că este de datoria sa să promoveze
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Importanța Expoziții mondiale a presei catolice nu a fost pusă la îndoială de către organizatori. Aceștia urmăreau promovarea dezvoltării și sublinierea forței presei catolice, care a propagat o organizare din ce în ce mai riguroasă și a stabilit legături strânse, de solidaritate și colaborare, între jurnaliștii din diverse țări. Pentru ca expoziția să-și atingă diferitele scopuri, trebuia să existe o colaborare fraternă între toți cei care se interesau de apostolatul presei catolice. Comitetul organizator a redactat o propunere tuturor reverenzilor aparținând ordinelor din toate țările și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru viziunea și rolul acordat de Biserică presei, o realitate a modernității către care Biserica se va îndrepta și pe care o va îngloba, dându-i o perspectivă proprie și folosindu-se de ea pentru îndeplinirea scopului său. 77 Mulți jurnaliști nu aveau cunoștințe teologice și chiar dacă aveau studii universitare, nu puteau scrie cu acuratețea unui teolog. Dar dacă voiau să abordeze subiecte religioase, trebuiau să aibă la fel de multe cunoștințe ca atunci când vorbeau despre matematică sau medicină. Dacă nu cunoșteau în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
86 Unul dintre nepoți i-a răspuns că obediența în privința temelor religioase era un lucru bun, dar uneori autoritățile bisericești interveneau în sfere ce nu erau de competența lor, cum ar fi cea politică. Și în acest caz era obligat jurnalistul să se supună? Nu era posibil ca autoritățile ecleziastice să mai și greșească? Don Eusebio i-a replicat că un subiect poate aparține atât sferei politice, cât și celei morale, el fiind întru totul de acord că supunerea este necesară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sa operă de mântuire a sufletelor. E de datoria păstorilor să-i educe pe credincioși...." (Inter mirifica, 2-7). 164 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea II, p. 234. 165 Inter mirifica, 4-14. 166 Am ales acest mod de abordare deoarece profesia de jurnalist mai ales în Italia și Spania, nu a beneficiat de recunoaștere socială în mediul universitar, până în anii '70 și '80 ai secolului al XX-lea. Cei care optau pentru această meserie proveneau din medii foarte diferite și urmau, dacă voiau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și nu se poate dezvolta decât sub egida eternei Roma, păstrând intact caracterul său ecleziastic oriental, vor putea mai ușor să-și apere punctul de vedere și să-l valorifice. În acest scop, s-a dorit crearea unui sindicat de jurnaliști catolici la București, care nu doar să se intereseze de problemele profesionale, dar și de cooperarea presei catolice române cu confrații săi din străinătate. Un birou special s-ar ocupa de informațiile necesare publicațiilor periodice române și ar putea preveni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de la București. 811 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, f. 690-710. 812 "Așadar Excelența Voastră va binevoi să-și dea silința cu toată grija și zelul caracteristice, astfel încât, chiar și în această națiune, jurnaliștii și publiciștii catolici să vrea să acorde sprijin și să coopereze la fericita reușită a congresului viitor și să dorească de asemenea, dacă circumstanțele o vor permite, să trimită și un reprezentant. La cele de mai sus, v-aș ruga
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
817 Ibidem. 818 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, f. 722. 819 Nunțiul a scris episcopilor: "Din data de 31 august până pe 4 septembrie 1930, va avea loc la Bruxelles Congresul internațional al jurnaliștilor catolici, pentru care același Sfânt Părinte și-a manifestat viul interes. Dată fiind necesitatea presei catolice de a se dezvolta continuu, cât și oportunitatea de a coordona variile forțe angajate în această formă de apostolat, rog Excelența Voastră să binevoiască
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
manifestat viul interes. Dată fiind necesitatea presei catolice de a se dezvolta continuu, cât și oportunitatea de a coordona variile forțe angajate în această formă de apostolat, rog Excelența Voastră să binevoiască să-și dea silința cu zelul caracteristic, pentru ca jurnaliștii și publiciștii catolici din această dieceză să-și ofere cooperarea spre fericita reușită a congresului viitor și să dorească, de asemenea, dacă este posibil, să-și trimită reprezentanții. În așteptarea unui răspuns binevoitor..." (Ibidem, f. 710). 820 Iată răspunsul organizatorilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o au, sau pe care ar trebui să o aibă" (Ibidem, f. 707. 829 Ibidem. 830 Iată concluziile raportului privitoare la soluțiile pentru dezvoltarea și unificarea presei catolice din România: În acest scop s-a dorit crearea unui sindicat de jurnaliști catolici la București care nu doar să se intereseze de problemele profesionale, dar și de cooperarea presei catolice române cu confrații săi din străinătate. Un birou special s-ar ocupa de informațiile necesare publicațiilor periodice române și ar putea preveni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
35. 1021 Ibidem, fascicolo 104, f. 40. 1022 AARC București, dosar 131/1930-1932, f. 2. 1023 Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic (atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial). Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice, sau era considerată o treaptă către lumea politică. Din acest motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
individuală: termometru, cântar, tensiometru în casă. Spiritul Renașterii și al sec. XVII este ilustrat și de atoateștiutorul Théophraste Renaudot (1586 - 1653). Liber în gândire, sensibil la nou, plin de energie și dorință de afirmare, medicul Renaudot este și istoriograf și jurnalist. Făcuse studii la Montpellier și își însușise spiritul novator al acestei universități, care ca și cea din Salerno, prefigura spiritul Renașterii. El susține folosirea medicamentelor chimice ca antimoniul, înființează publicația La Gazette sistematizată pe domenii, și-l contrazice pe Guy
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
, Nicolae (10.VIII.1942, Suceava), poet, prozator și jurnalist. Este fiul Elenei (n. Dima) și al lui Vasile Prelipceanu, avocat. Face școala elementară la Crasna (județul Sălaj) și Marghita (județul Bihor), urmează liceul la Curtea de Argeș (1956-1960), iar în 1961 este admis la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
1999), Versuri (2000). Este prezent în majoritatea antologiilor de poezie română contemporană apărute în țară și în străinătate. Versurile i-au fost traduse în maghiară, germană, engleză, franceză, suedeză. Poate că vocația lui P. a fost publicistica, el fiind un jurnalist înnăscut, activ și „posedat” de meserie. Nu a făcut însă din aceasta o obsesie. Vocația în care a „produs” s-a dovedit, până la urmă, proza: Vara unui fost campion de pian (1973), romanul Tunelul norvegian, iarăși un volum de proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Renunțarea la iubire, eseuri, nuvele, piese de teatru. A atras-o scena, a jucat în musichalluri, spectacole nonconformiste în care apărea sumar îmbrăcată sau goală, apariții ce trezeau unora admirația, altora, oroare. Colette s-a căsătorit a doua oară cu jurnalistul și diplomatul Henry de Jouvenel, el era directorul ziarului "Le Matin", ea a susținut o cronică la respectiva publicație. A publicat lucrările Cârceii de viță și Sido, a doua a fost scrisă în amintirea mamei pe care a adorat-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-o. Cu Henry s-a căsătorit și a dat naștere unei fetițe, René. După război (1914-1918), a început o aventură cu fiul soțului ei, Bertrand de Jouvenel, el avea șaptesprezece ani, ea, patruzeci și șapte. Tânărul va ajunge un reputat jurnalist și remarcabil autor al unor studii- eseuri de filosofie politică. O culegere de studii-eseuri a apărut și la Editura Politică, în 1983, sub titlul Progresul în om. În 1923 soțul Henry a părăsit-o, ea a plecat de la Le Matin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]