18,182 matches
-
din satul Stâncești își are numele doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul). Potrivit unui vechi procedeu de influență bizantină, biserica a fost sfințită fără a fi pictată, ci numai împodobită cu icoane și tâmplă sau catapeteasmă. Sub Crucea de la Răstignire, pictorul a scos în relief portretul lui Matei Basarab voievod, precum și a lui Ștefan, mitropolitul Țării Românești. Această pictură s-a executat între anii 1648-1654, timp de 6 ani, și a rămas până în zilele noastre o veritabilă capodoperă a picturii și
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
(n. 12 septembrie 1922, Dorohoi, județul Botoșani - d. 22 martie 2012) a fost un pictor și unul dintre mai mari acuareliști români. A urmat cursurile primare în orașul natal. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Iași între 1941-1946, avându-i ca profesori pe Otto Briese, Jean Cosmovici și Nicolae Popa. În primii ani
Ion Murariu () [Corola-website/Science/324986_a_326315]
-
Shoya a suferit traume severe la craniu și la torace și a decedat în spital. Valentino Rossi a ajutat la ridicarea motocicletei prietenului sau în spatele sicriului, în timp ce logodnică lui Simoncelli, Kate, amintea versurile unui cântec al lui Don McLean, dedicat pictorului Vincent Van Gogh: “Avea numai calități, era perfect. Iar cei care sunt prea perfecți nu pot trăi printre noi, simpli muritori”. Ceremonia a fost transmisă pe un ecran uriaș pe circuitul Misano, din apropiere, unde s-au aflat aproximativ 1000
Marco Simoncelli () [Corola-website/Science/324981_a_326310]
-
-lea când Prusia a declarat război lui Napoléon Bonaparte. Louise a ajutat la redactarea declarației de război. Charlotte era interesată de literatură și a promovat cu aviditate artele la curte. Ea a relaxat regulile și eticheta și a adus muzicieni, pictori și poeți la curte, printre care și scriitorul Jean Paul Friedrich Richter, care a sosit mai 1799. Charlotte a dat omului de rând Jean Paul titlu în Consiliu de Legație și scriitorul a fost logodit cu una din doamne ei
Charlotte Georgine de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/324985_a_326314]
-
icoane pe sticlă atinge culmile sale artistice, susținută fiind de un mare interes pentru folclor și pentru arta populară. Originari din această regiune sunt doi importanți autori de icoane pe sticlă, Savu Moga și Matei Țâmforea, și renumite familii de pictori precum Moldovan, Grecu și Tămaș. Personalitatea artistică cea mai conturată este cea a lui Savu Moga (1816-1899): icoana „Buna-Vestire”, păstrată în Muzeul din Sibiel, reflectă în mod excelent calitatea și stilul picturii sale, care folosește în mod variat și cunoscător
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
stilul picturii sale, care folosește în mod variat și cunoscător nuanțe și amestecuri de culori, cu extraordinare efecte de rafinament. Elev al lui Moga, dar dotat cu o personalitate artistică independentă, Matei Țâmforea (1836-1906) este a doua mare figură de pictor de icoane din zona Făgărașului. Creația sa se caracterizează prin simț de observație, atenție la detalii, gust narativ, ca de exemplu în icoanele cu Sfântul Ilie și istoria evanghelică a Sărmanului Lazăr și a bogatului nemilostiv adăpostite în muzeul din
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
în această zonă fiind utilizarea foiței de argint sau de aur. Însă procesul de oxidare îi degradează efectul cromatic unitar, acesta fiind dominat în final de verdele acid. Mărginimea Sibiului: Săliște, Vale și Poiana - sate din jurul Sibiului, au dat importanți pictori de icoane. Printre cei mai pricepuți se numără Ion Morar (1815-1890): lucrarea sa „Cina cea de Taină” conservată la Sibiel reflectă o puternică influență barocă. Fiicele sale Emilia (1861-1931) și Elisabeta (1866-1939) i-au continuat activitatea, dar fără a-i
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
de stele;în altar Sfânta Treime. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, cu frunze de stejar și alte motive florale,acoperite cu foiță de aur. Pictura icoanelor de pe catapeteasmă este executată în stil neobizantin, însă nu se cunoaște numele pictorului. Biserica nu posedă obiecte de valoare artistică sau istorică. Datorită temeliei slabe, precum și infiltrărilor de apă, pereții bisericii au prezentat cu timpul fisuri și exfolieri. Lucrări de restaurare s-au efectuat în anul 1936, subzidindu-se temelia de beton la
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
(n. 1907, Belgrad - d. 1936 sanatoriul de la Arco di Trento, Italia) a fost un pictor care a activat în România. S-a născut la Belgrad în 1907 din tată italian și mamă de naționalitate sârbă, dar ca urmare a consecințelor dramatice ale Primului Război Mondial a pierdut urma părinților. Nu se știe cum a ajuns în Transilvania
Tasso Marchini () [Corola-website/Science/324494_a_325823]
-
ruinele unei cetăți geto-dacice cu sistem de apărare. Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Principele Mircea din Badeni), articol publicat în rev. Cronică, anul VI, nr. 24, simbata, 12.VI 1971. Ion I. Onu a fost căsătorit cu Elvira Walenstein și au avut împreună șase copii, Sorin Onu și Ion Brăduț Covaliu (1924 - 1991), pictor, fiind din afara căsătoriei. A decedat în anul 1937. de la Universitatea din Iași a fost unul din cei mai străluciți educatori pe care i-a avut România. S-a născut la 3 martie 1877, în satul Scobinti din județul Iași, din
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
nu se întâlnește cu Holmes în această povestire. Într-un episod în care Moriarty este vizitat de către un polițist, un tablou de Jean-Baptiste Greuze este descris ca fiind atârnat pe perete; remarca lui Holmes despre o altă lucrare a aceluiași pictor are rolul de a arăta faptul că tabloul nu ar fi putut fi achiziționat din salariul său de profesor. Lucrarea menționată este "La jeune fille à l'agneau"; unii comentatori au descris-o ca pe un joc de cuvinte al
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
balcon deasupra pronaosului, afectându-se și o altă parte din pictură. În acestă situație, pentru a acoperi stricăciunile, s-a tencuit toată suprafața interioară, iar peste pictura originală de pe tâmplă s-a suprapus o altă pictură, în ulei, realizată de pictorul Ioan Demetrovici din Timișoara. Inițial biserica a fost acoperită cu șindrilă, iar turnul cu tablă. În anul 1896, acoperișul din șindrilă a fost înlocuit cu tablă. În anul 1967 s-a hotărât pictarea bisericii și cu această ocazie s-a
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
această ocazie s-a descoperit existența unei picturi de valoare ce a fost acoperită cu mortar în anul 1867. Direcția Monumentelor Istorice în colaborare cu Departamentul Cultelor, a organizat scoaterea de sub tencuială a picturii, cu valoare aristică și culturală deosebită, pictorii fiind unii cu renume în epocă, mai ales Radu Zugravu (el și ucenicii săi pictând biserica din Gura Văii-Vâlcea, schitul Brădet-Argeș, schitul Cornet-Vâlcea și scene din viața Cuvioasei Filofteia de la Curtea de Argeș). Cea mai reușită pictură a lui Gheorghe și Radu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
Radu este Judecata de Apoi de pe peretele de apus al bisericii din Hălmagiu, după cum precizează profesorul V.Drăguț în lucrarea „Pictura românească în imagini” (București, 1976). Scoaterea de sub tencuială, dar păstrarea urmelor de buceardare din pereți, a fost executată de pictorul specialist Arutiun Avakian din București, în anul 1968. Tot atunci a fost demolat și balconul. Între anii 1970-1971, au fost scoase în evidență formele vechilor ferestre și figuri de sfinți și cuvioși pictați între ferestre, care au fost de asemenea
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
pictați între ferestre, care au fost de asemenea restaurate împreună cu pictura de pe tâmplă. Tot în această perioadă a fost pictată bolta bisericii în tempera și au fost completate spațiile libere care erau nepictate. Toate aceste lucrări au fost executate de pictorul restaurator Ieromonah Firmilian Gh. Ciobanu ajutat de pictorul Gheorghe Trășculescu, ambii din București. Sfințirea bisericii a avut loc la 11 iulie 1971 de către episcopul Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, Teoctist Arăpaș, viitorul patriarh al României, sub pastorația preotului Radu Bejan. În
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
restaurate împreună cu pictura de pe tâmplă. Tot în această perioadă a fost pictată bolta bisericii în tempera și au fost completate spațiile libere care erau nepictate. Toate aceste lucrări au fost executate de pictorul restaurator Ieromonah Firmilian Gh. Ciobanu ajutat de pictorul Gheorghe Trășculescu, ambii din București. Sfințirea bisericii a avut loc la 11 iulie 1971 de către episcopul Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, Teoctist Arăpaș, viitorul patriarh al României, sub pastorația preotului Radu Bejan. În anul 1968 preotul Petru Bejan a înființat o
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
evanghelie cu litere chirilice, din anul 1776 și o listă a Prochimenelor săptămânale datând din anul 1797. Icoanele vechi ce fac parte din colecție sunt: 4 icoane pe lemn din anul 1809, șapte icoane pe pânză, în ulei, pictate de pictorul Ioan Demetrovici din Timișoara, de același autor și din același an se păstrează și cele două uși diaconești transferate în anul 2011 din biserica parohială, 10 icoane prăznicare cu două fețe, pe lemn, din anul 1833, șapte icoane pe sticlă
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
inferioară din epocă și de peliculele de slabă calitate cu care era nevoit să lucreze. Criticul de film Călin Căliman, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Cinci artiști ai imaginii cinematografice”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), îl considera "„pictorul peisajelor sufletești”" , a cărui creație a fost caracterizată de "„erupții și valuri de culoare, de ritm, de mișcare, pregnanțe vizuale, impuse cu același simț al echilibrului”".
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
regelui Carol al II-lea al Angliei, cu care a avut cinci copii. Influența ei a fost atât de mare, încât se făcea referire la ea ca la "regina neîncoronată". Barbara a fost subiectul multor portrete, în special cele ale pictorului de curte Sir Peter Lely. Extravaganța, temperamentul și promiscuitatea ei l-au provocat pe jurnalistul John Evelyn, s-o descrie ca "blestemul națiunii". S-a convertit la romano-catolicism de la anglicanism în 1663. Printre descendenții ei se include și Diana, Prințesă
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
Chiemgau, care datează probabil din secolul al XII-lea. Cupola sa în formă de ceapă este realizată în anul 1626 în stil baroc. În cimitirul insulei aflat la nord de bisericii mănăstirii sunt înmormântați mai mulți artiști și savanți, precum pictorul Max Haushofer și scriitorii Wilhelm Jensen și Felix Schlagintweit. Acesta din urmă a făcut în romanul său "Ein verliebtes Leben" (1943) o descriere literară a cimitirului. În plus, există un cenotaf al generalului Alfred Jodl, iar unii membri ai familiei
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
poartă carolingiană care datează de la începuturile mănăstirii. Este o clădire dreptunghiulară, cu un tuf pătrat în creștere în partea de est. În livada din centrul insulei s-a construit după Primul Război Mondial o capelă memorială. O imagine mare a pictorului Hiasl Maier-Erding împodobește peretele din față; ea prezintă o rugăciune a unui tânăr pescar pe fundalul lacului Chiemsee, cu Fraueninsel. Capela se află pe locul pe care a fost Biserica Sf. Martin, construită în 1393 și demolată după secularizare.
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
(n. 5 octombrie 1712, d. 1 ianuarie 1793) a fost un pictor venețian și membru al Școlii Venețiene. El este considerat ca fiind ultimul practician, împreună cu frații săi, ai școlii venețiene. Franceso Guardi s-a născut în Veneția într-o familie de mică nobilime din Trentino. Tatăl său și doi dintre frații
Francesco Guardi () [Corola-website/Science/327454_a_328783]
-
Venețiene. El este considerat ca fiind ultimul practician, împreună cu frații săi, ai școlii venețiene. Franceso Guardi s-a născut în Veneția într-o familie de mică nobilime din Trentino. Tatăl său și doi dintre frații săi au fost de asemenea pictori, unul dintre ei moștenind muncă tatălui său. Probabil că toți au lucrat că o echipă la unele opere care mai apoi au fost atribuite ca fiind ale lui Francesco. Sora sa s-a căsătorit cu unul dintre cei mai mari
Francesco Guardi () [Corola-website/Science/327454_a_328783]
-
unul dintre ei moștenind muncă tatălui său. Probabil că toți au lucrat că o echipă la unele opere care mai apoi au fost atribuite ca fiind ale lui Francesco. Sora sa s-a căsătorit cu unul dintre cei mai mari pictori ai acelei perioade, Giovanni Battista Tiepolo. În 1735 s-a mutat la atelierul lui Michele Marieschi, unde a rămas până în 1743. Prima sa lucrare atestata este din 1738 pentru o parohie din Vigo d'Anuania. În această perioadă a lucrat
Francesco Guardi () [Corola-website/Science/327454_a_328783]