18,995 matches
-
John Howard Carpenter este un regizor de film producător și ocazional actor american. Carpenter a regizat numeroase filme, fiind considerat unul dintre cei mai realizați și influent regizori de film horror și science-fiction de la Hollywood. I Creditat că editor de film. This is a list of films directed by John Carpenter that grossed more than $10 million at the UȘ box office according to Box Office Mojo. Carpenter
Filmografia lui John Carpenter () [Corola-website/Science/324729_a_326058]
-
este timp pentru a capitaliza cunoștințele dobândite de la o firmă rivală. Protagoniștii povestirii sunt trădați de un partener după reușita unei operațiuni, ajungând să fie urmăriți de fostul lor angajator. Viitorul întunecat al povestirii extrapolează tendințele sociale și economice actuale. Regizorul Abel Ferrara a ecranizat povestirea în filmul "New Rose Hotel", lansat în 1998, care urmărește riguros acțiunea povestirii. Povestirea reprezintă rodul colaborării dintre William Gibson și Bruce Sterling din anii '80. și a apărut pentru prima dată în revista "Omni
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
acord sau nu și a simțit că avea "mai mult sens să încerce să-l influențeze de fapt". Redactorul-șef de la "Washington Post" spera ca filmul să aibă un impact important asupra oamenilor, care aveau un stereotip negativ față de ziare. Regizorul Alan J. Pakula și Redford nu au fost mulțumiți de primul proiect al scenaristului William Goldman. Woodward și Bernstein l-au citit și ei și nu le-a plăcut. Redford le-a cerut sugestii, dar Bernstein și scriitoarea Nora Ephron
Toți oamenii președintelui (film) () [Corola-website/Science/326022_a_327351]
-
au scris propriul lor proiect de scenariu. Redford l-a citit și nu i-a plăcut, spunând: "o mare parte din el era pretențios și în afara acțiunii". El și Pakula au organizat în fiecare zi ședințe de lucru cu privire la scenariu. Regizorul a petrecut, de asemenea, ore în șir de intervievare a redactorilor și reporterilor, luând notă de comentariile lor. Afirmațiile că Pakula și Robert Redford au rescris scenariul au fost scoase la iveală, cu toate acestea, în urma unei investigații în materie
Toți oamenii președintelui (film) () [Corola-website/Science/326022_a_327351]
-
Plimbare cu telescaunul, la Teatrul Maria Filloti din Brăila, regia Constantin Codrescu. În 1988 debutează în Colecția Rampa a Editurii Eminescu unde i se publică versiuni ale primele două comedii. Imediat după revoluția din 1989, Dinu Grigorescu a înființat împreună cu regizorul Tudor Mărăscu, Societatea Teatrală Scorpion, cu primul teatru particular din România postdecembristă și publicațiile săptămânale Scorpion, cu Suplimentul Rampa - serie nouă, și Trei pe un balansoar (redactori șefi George Genoiu și dr.Ion Bogdan). La 26 decembrie 1992 este numit
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
Român de la New York în prezența lui Andrei Serban, Nina Cassian și a altor prestigioși artiști din diaspora. În 2004 a primit un premiu pentru întreaga activitate de comediograf acordat de asociația umoristică “Păcală” și a revistei umoristice “Harababura” conduse de regizorul Geo Saizescu. Este de menționat și faptul că Dinu Grigorescu sprijinit două festivaluri naționale I-L Caragiale, un festival de la Sibiu, numeroase inițiative actoricești, colaborări culturale cu omologi din Ungaria și China, fără să-și promoveze comediile la instituțiile teatrale
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
la Teatrul Barașeum au fost puse în scenă 40 de piese de diferite genuri. La reușita acestor spectacole au participat actorii Jeni Șmilovici (1912-1965), Agnia Bogoslava (1916-2009), Alexandru Finți (1901-1972), Beate Fredanov (1913-1997), Leny Caler (1904-1992) și Dida Solomon-Callimachi (1898-1974); regizorii Moni Ghelerter (1905-1979), Sandu Eliad (1899-1979) și Lică Grunberg (1914-2000), specializat în teatru pentru copii; regizorul și actorul comic N. Stroe (1906-1990); compozitorul și dirijorul Haim Schvartzmann (1897-1982), compozitorii Elly Roman (1905-1996) și Henry Mălineanu (1920-2000); scenariștii Siegfried Wolfinger (1909-1982
Teatrul Barașeum () [Corola-website/Science/326070_a_327399]
-
acestor spectacole au participat actorii Jeni Șmilovici (1912-1965), Agnia Bogoslava (1916-2009), Alexandru Finți (1901-1972), Beate Fredanov (1913-1997), Leny Caler (1904-1992) și Dida Solomon-Callimachi (1898-1974); regizorii Moni Ghelerter (1905-1979), Sandu Eliad (1899-1979) și Lică Grunberg (1914-2000), specializat în teatru pentru copii; regizorul și actorul comic N. Stroe (1906-1990); compozitorul și dirijorul Haim Schvartzmann (1897-1982), compozitorii Elly Roman (1905-1996) și Henry Mălineanu (1920-2000); scenariștii Siegfried Wolfinger (1909-1982) și M.H. Maxy (1895-1971); textierii Nicu Kanner-Nican (d. 1976) și Eugen Mirea (1908-1973), cântărețul Dorel Livianu
Teatrul Barașeum () [Corola-website/Science/326070_a_327399]
-
ieșită din comun asupra vieții artiștilor și a publicului evreiesc din București și România. Apoi a fost înființat Teatrul "Ikuf" al Asociației Culturale Evreiești ("Idișer Kultur Ferband" - IKUF) (înființat în octombrie 1945, după abrogarea legislației antisemite sub conducerea actorului și regizorului Iacob Mansdorf, care a funcționat în aceeași clădire, desființat prin Decretul nr. 391 din 17 decembrie 1948) și apoi "Teatrul Evreiesc de Stat" din București, înființat 1 august 1948, având ca director pe Bernard Lebli și secretar literar pe Ury
Teatrul Barașeum () [Corola-website/Science/326070_a_327399]
-
nr. 21/1997, guvernul României a retrocedat Comunității evreiești din București clădirea Teatrului Evreiesc din București. Teatrul Evreiesc de Stat, ca instituție culturală, a rămas al statului, subvenționat din bugetul Primăriei București. După la 6 august 2012, când a decedat regizorul Harry Eliad, care fusese din 1989 director al Teatrului Evreiesc de Stat, primarul Sorin Oprescu a anunțat că a numit-o pe Maia Morgenstern director interimar și că municipalitate va începe demersurile pentru ca Teatrul Evreiesc de Stat să poarte numele
Teatrul Barașeum () [Corola-website/Science/326070_a_327399]
-
Works". Printre scenele prezentate în film în care are loc cea mai bună utilizare a tehnologiei 3-D sunt un incendiu de la muzeu, un om cu o paletă de tenis de masă și fetele de la spectacolul de cancan. În mod ironic, regizorul de Toth era orb de un ochi și nu putea experimenta viziunea stereo sau efectele 3-D. "Este unul dintre marile povești de la Hollywood", a rememorat Price. Când au vrut un regizor pentru film, au angajat un om care nu putea
Casa de ceară (film din 1953) () [Corola-website/Science/326088_a_327417]
-
și fetele de la spectacolul de cancan. În mod ironic, regizorul de Toth era orb de un ochi și nu putea experimenta viziunea stereo sau efectele 3-D. "Este unul dintre marile povești de la Hollywood", a rememorat Price. Când au vrut un regizor pentru film, au angajat un om care nu putea vedea deloc 3-D! Andre de Toth a fost un regizor foarte bun, dar el a fost de fapt regizorul greșit pentru 3-D. El se grăbea și spunea: "De ce este atât de
Casa de ceară (film din 1953) () [Corola-website/Science/326088_a_327417]
-
putea experimenta viziunea stereo sau efectele 3-D. "Este unul dintre marile povești de la Hollywood", a rememorat Price. Când au vrut un regizor pentru film, au angajat un om care nu putea vedea deloc 3-D! Andre de Toth a fost un regizor foarte bun, dar el a fost de fapt regizorul greșit pentru 3-D. El se grăbea și spunea: "De ce este atât de entuziasmată toată lumea de asta?" Ea nu însemna nimic pentru el. Dar el a făcut un film bun, un thriller
Casa de ceară (film din 1953) () [Corola-website/Science/326088_a_327417]
-
dintre marile povești de la Hollywood", a rememorat Price. Când au vrut un regizor pentru film, au angajat un om care nu putea vedea deloc 3-D! Andre de Toth a fost un regizor foarte bun, dar el a fost de fapt regizorul greșit pentru 3-D. El se grăbea și spunea: "De ce este atât de entuziasmată toată lumea de asta?" Ea nu însemna nimic pentru el. Dar el a făcut un film bun, un thriller bun. El a fost în mare măsură responsabil de
Casa de ceară (film din 1953) () [Corola-website/Science/326088_a_327417]
-
este a doua parte a comediei "Amintiri din Epoca de Aur". Conține două scurtmetraje regizate de Cristian Mungiu, care cedase regia celor 4 scurtmetraje reunite în prima parte () unor regizori tineri. În primul episod, o clasă de liceu organizează o deplasare la Costinești cu ocazia a patru zile libere. Crina le vorbește părinților despre ieșire, dar aceștia îi propun să stea în Constanța la o cunoștință deoarece urmează să plătească
Amintiri din Epoca de Aur 2: Dragoste în timpul liber () [Corola-website/Science/326089_a_327418]
-
decembrie 1892 și în volum la sfârșitul anului 1892 de Editura Hetzel. Acțiunea cărții se petrecea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Transilvania. Potrivit afirmațiilor proprii, prin 1964 sau 1965, înainte de a realiza filmul "Dacii" (1967), regizorul Sergiu Nicolaescu urma să regizeze pelicula „Castelul din Carpați”, după romanul lui Jules Verne. Filmul urma să fie produs de Henry Deutschmeister, un evreu de origine română care era proprietarul studioului Franco-London Films. Filmările urmau să aibă loc în România
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
după romanul lui Jules Verne. Filmul urma să fie produs de Henry Deutschmeister, un evreu de origine română care era proprietarul studioului Franco-London Films. Filmările urmau să aibă loc în România, iar celebrul Christian-Jaque fusese desemnat de partea franceză ca regizor. S-au purtat discuții la Paris cu privire la acest film, dar proiectul nu a mai fost realizat însă. După afirmațiile lui Nicolaescu, "„scenariul a căpătat o formă, însă lucrurile n-au mers întocmai cum a vrut producătorul Henry Deutschmeister”". Scenariul filmului
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
internate în lagărul nazist care spăla podelele. Muzica este interpretată de Orchestra Filarmonicii din Cluj-Napoca dirijată de Emil Simion. Ariile din opera "Traviata" de Giuseppe Verdi cântate în film de Stilla au fost interpretate în realitate de soprana Eugenia Moldoveanu. Regizor secund a fost Ion P. Ion, iar operator filmări combinate Mircea Sterescu. Aparatele de întregistrare a sunetului au fost împrumutate pentru filmări de la Muzeul Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” din București. În afară de acest film românesc, după romanul lui Jules Verne
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
legenda că ar fi bântuit de fantome. De fapt, un ingenios sistem optic, precursor al cinematografului, proiectează pe ziduri imaginea cântăreței. Poveste cu accente romantice, dar și S.F. inspirat de romanul omonim al lui Jules Verne. «Păcat de tinerețe» al regizorului, idee splendidă, ratată, înainte de toate, din lipsa de afinitate a lui Gulea pentru fantastic.”" Călin Stănculescu consideră că filmul lui Gulea este păstrat în memoria fanilor verniști de "„profeția cinematografului în opera lui Jules Verne și replica unui film baroc
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
că filmul lui Gulea este păstrat în memoria fanilor verniști de "„profeția cinematografului în opera lui Jules Verne și replica unui film baroc care se desfășoară în decoruri de thriller carpatin”". Un alt critic, Ioan Lazăr, constată că scenariștii și regizorul mută accentul dinspre latura fantastică a poveștii lui Jules Verne către o posibilă semnificație de profunzime a textului. Filmul pleacă de la o realitate social-politică a vremii, mișcarea națională de eliberare a Ardealului, el devenind mai degrabă "„un fantastic politic, ori
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
Rush a luat lecții intensive de interpretare muzicală la pian. "Shine" a obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor (Geoffrey Rush) și a fost nominalizat la categoriile cel mai bun actor în rol secundar (Armin Mueller-Stahl), cel mai bun regizor, cel mai bun montaj, cea mai bună melodie originală, cel mai bun film and cel mai bun scenariu original. El a câștigat un premiu BAFTA și Premiul Globul de Aur pentru "cel mai bun actor". AFI i-a oferit o
Shine (film) () [Corola-website/Science/326133_a_327462]
-
este un film de comedie românesc din 2004, regizat de Cătălin Saizescu. Scenariul filmului a fost scris de Mihai Arghiropol și Cătălin Saizescu după o idee a dramaturgului Tudor Popescu și a regizorului Geo Saizescu. Acest film prezintă o luptă pentru un inel cu puteri miraculoase între două grupuri rivale, inelul ajungând printr-un bizar concurs de împrejurări la un grup de tineri care furaseră o mașină. În urma unui concurs de împrejurări, Federația
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]
-
fapt niște nebuni. Scenariul filmului a fost scris de Mihai Arghiropol și Cătălin Saizescu după o idee de Tudor Popescu și Geo Saizescu. Acest film a fost realizat cu susținerea Centrului Național al Cinematografiei, din conducerea căruia făcea parte și regizorul Geo Saizescu, tatăl lui Cătălin Saizescu. El a obținut finanțarea CNC-ului în urma unui concurs organizat în anul 2001. În perioada filmărilor, filmul a purtat titlul de „Secretul reginei Cleopatra”. În film apare și câinele Faust, care a fost dresat
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]
-
scriitorului Fănuș Neagu în generalul rus din Crucea de piatră. „Terminați cu prostiile. Apucați-vă de muncă! Dacă stați degeaba, vă vin idei!” - le spune un binevoitor eroilor „Weekendului”. Același îndemn li s-ar fi cuvenit și realizatorilor, dintre care regizorul, care s-a opus îndârjit scoaterii filmului la lumină. După trei ani de eforturi pentru a-l pune cumva în stare de funcționare, ar fi afirmat că acest opus prim „nu-l reprezintă și ar trebui aruncat la coș”. Câte
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]
-
a crede că poate face o crazy-comedy în sensul etimologic al sintagmei, recte divulgând în ultima secvență că totul n-a fost decât elucubrația unor bolnavi mintal dintr-un „sanatoriu de lux”, pe tema tezaurului romanesc (ne)recuperat de la Moscova”". Regizorul Mihnea Columbeanu l-a catalogat ca fiind un film "„prea prost”", "„o fleșcăială absconsă și iremediabilă, care-o duce tot așa până la sfârșit, țintind cu osârdie un tembelism de-a dreptul abisal”". El a remarcat totuși și unele calități precum
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]