18,520 matches
-
criză" (în sensul stabilit mai sus) a literaturii, apare și o "criză" a criticii și teoriei literare. A devenit treptat evident, că veacul nostru nu marchează numai înlocuirea unei modalități critice cu alta, ci și o punere în discuție a rostului criticii în genere. Adică exact aceeași interogație ca și cea remarcată în cazul literaturii propriu-zise. Această introducere are ca scop situaționarea lucrării lui Wellek și Warren. Ea a apărut ca un răspuns de un anumit tip la "criza" teoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
poarta templului din cetatea getului Aetes, adică să ne crăcănăm înțelegerea pe deplin, în acele vremuri - prin secolul Xll î.e.n. - neamul nostru mioritic știa să scrie iar majoritatea dintre ei aveau acest nărav al scrisului și cititului, altfel nu găsim rostul menționării. La templu veneau toți muritorii în anumite sărbători iar memoria strămoșilor era cea mai vie în acel loc. Tragicianul grec Euripide ce a trăit în secolul V î.e.n., în piesa Medeea, spune că eroina era fiica lui Aetes, regele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se bat și pe abii cei plini de dreptate.’’ Așa cum am arătat și mai înainte, abii cei plini de dreptate pe care Zeus îi admiră dar nu le urmează exemplul, îi găsim menționați și în poem, dar istoricii noștri nu știu ce rost are acest neam, deși le-o spune foarte clar Philostratus în scrierea sa despre Ciclul epic. Populațiile care refuzau să ia parte la campaniile de jaf ale ahei-lor erau obligate la o amendă usturătoare. Chiar dacă toți specialiștii în făcături și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Cumanii așezați alături de români nu au format niciodată o structură de tip hanat sau regat ci trăiau pe clanuri conduse de cîte un șef iar cînd venea pofta de jaf sau chemare la oaste se adunau aceste căpetenii și hotărau rostul acțiunii. O singură dată este pomenit într-un document unguresc nu-mele unei căpetenii care a trecut la creștinism împreună cu clanul său. În urma unei acțiuni misionare prelungite de convertire a păgînilor la catolicism, papalitatea a hotărît să înființeze o episcopie pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în noi tîlhari căpcîni, pînă n-am mai fi rumâni! EI SÎNT STRĂMOȘII NOȘTRI Seminția noastră carpatică, veche de cînd lumea, a fost de multe ori cu dor ne-bun de ducă și atunci n-a pregetat să-și caute rostul pe alte meleaguri. Își luau tur-mele și șatra pornind în cunoașterea necunoașterii numai de ei știute. Iar aceste răz-lețiri s-au făcut de fiecare dată cînd vremuri tulburate de om sau de destin îi chemau la drum. Au fost miraculoșii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru a se fuduli. Privește la felul cum a condus această pleavă de cînepă care a stat în fruntea cetății. Cît des-pre Gezo, mita îi ajunge să fie țeapăn de băutură iar pe mama lui o lasă să umble fără rost în sesie. Sfîntul Mîntuitor le-a spus lor: unde nu este cap, vai de picioare! I-am pîndit pentru că s-au ascuns într-o văgăună(adîncitură) unde i-am gonit, i-am prins și i-am lovit. Cercetată și povestită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se răsfrâng și asupra vieții pământești și asupra vieții veșnice din Împărăția lui Dumnezeu. Viața fiecărui om este un unicat în veșnicie, deci trebuie trăită cu cea mai mare atenție, cu cea mai serioasă responsabilitate. Dar nu toți oamenii înțeleg rostul vieții în același fel. Unii prețuiesc viața, alții o disprețuiesc. Unii simt că au un fel de îndatoriri, alții altfel de îndatoriri. Unii cred că nu au nici un fel de îndatoriri. Unii socotesc viața un simplu mijloc de a se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia ț uica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe toate ulițele fără folos, am pornit întristați spre casă. Zarzărele erau de acum zdrobite și au fost îndrumate spre cotețul porcilor. Bunicul s-a arătat foarte supărat pentru că îi spusese unchiului Scarlat să nu obosească cei doi cai fără rost că „muntenii” (cei veniți de la munteă nu vor cumpăra astfel de fructe. L-a trimis pe unchiul Scarlat să dea apă la cai și să-i ducă la păscut. Când s-a însurat, unchiul Scarlat avea atelier de cismărie, dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și mâncam amândoi cașul popii. în anii grei ai înfăptuirii visului de aur al omenirii l-am îndemnat să meargă la seminar, dar nu l-am ajutat cu nimic. Na reușit la examenul de admitere. Se vedea pe sine fără rost în lume. împreună cu alți băieți de seama lui din Constantinești, (Măntăilaă a plecat la Brașov, să-și facă un rost în viață, pentru că acasă, la muncile câmpului nu se mai putea trăi). A fost ucenic, a făcut o școală profesională
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la seminar, dar nu l-am ajutat cu nimic. Na reușit la examenul de admitere. Se vedea pe sine fără rost în lume. împreună cu alți băieți de seama lui din Constantinești, (Măntăilaă a plecat la Brașov, să-și facă un rost în viață, pentru că acasă, la muncile câmpului nu se mai putea trăi). A fost ucenic, a făcut o școală profesională, a devenit muncitor calificat la Uzinele Steagul Roșu. A făcut liceul la seral și a luat bacalaureatul. A devenit maistru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de aritmetică, pe care nu-l cunoșteam, a copiat de la mine tot ce am scris. Profesorul Apriotesei, supraveghetor ls examen, mi-a zis: „Crezi că dacă ai venit la seminar trebuie să faci milostenie”? Târziu, în cursul anului am priceput rostul celor spuse de profesor. „Colegul” era din oraș, profesorul îl cunoștea bine că era foarte slab la matematică, și că nu poate rezolva astfel de probleme. LA SEMINAR Pentru părinții mei admiterea mea la seminar a fost o minune care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-i pentru muci, ci pentru scuipat; de aceea se cheamă scuipătoare. Mi-am dat seama că am mari lipsuri în educație. De fapt, până a ajunge la seminar eu nu mai văzusem o scuipătoare, și nimeni nu-mi vorbise despre rostul unei scuipători. LUAT îN SEAMĂ. Mi-a fost foarte greu la limba franceză, dar la matematică, la cel mai sever profesor din Buzău, profesorul de matematică, Apreotesei, la lucrarea scrisă (la tezăă pe trimestrul I, am obținut nota zece, iar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
absolvit-o la Ineu în județul Arad. LA ȘCOALA DE OFIȚERI M-am prezentat la Cercul Teritorial de încorporare din Brăila. După trei zile de așteptare am fost repartizat la Regimentrul Infanteri din Cetatea Albă. Acolo am stat fără nici un rost zece zile, după care am fost trimis la Școala de Ofițeri de Rezervă din Bacău. Fiind mic de statură, slab și obosit de călătorie, și de nesomn, îmbrăcat foarte sărăcăcios, pentru că fără știrea părinților, lăsasem hainele cele bune și getele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lăsat pistolul în jos, m-a privit ca de pe altă lume, a început să fluiere o melodie și apoi m-a întrebat: „Cunoști melodia aceasta”? Am răspuns: „ Nu mă pot gândi. Nu știu dacă o cunosc”. Căpitanul Drăguș a explicat rostul întrebării: Moisei, această melodie te-a scăpat de Curtea Marțială. Căpitanul fluierase în fața mea melodia pe care eu am fluierat-o când, lovit cu piciorul în coaste, m-am ridicat într-un cot și am fluierat-o și apoi am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
am ieșit din încercuire, compania a trecut în refacere. PRĂBUȘIREA. Între timp au ajuns armatele sovcietice, iar noi am fost scoși din luptă. Ne-am întors la cazarma din Ineu, am reluat instrucția, dar totul mi se părea acum fără rost. îmi stăruia în minte întrebarea: „Pentru cine și pentru ce se mai face instrucție de luptă dacă nu mai avem țară, dacă nu mai stăm pe picioarele noastre? Toată disciplina care se cerea în cazarmă, toată dotarea pe care învățam
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și pentru ce se mai face instrucție de luptă dacă nu mai avem țară, dacă nu mai stăm pe picioarele noastre? Toată disciplina care se cerea în cazarmă, toată dotarea pe care învățam să o mânuim, nu mai aveau nici-un rost, în mintea mea. Ofițerii care ne cereau totuși disciplină mi se păreau niște naivi. Exercițiile de luptă la care ne antrenau, mi se părau niște jocuri perfide. Singura justificare a muncii ofițerilor noștri, după 23 august 1944, mi s-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu pot să adopte atitudinea pe care am propus-o eu. Ești tânăr, ești ofițer de rezervă, ai experiența frontului, n-ai obligații de familie, pe când noi. Despre aceste evenimente amintește părintele ieromonah Adrian Făgețeanu în relatarea comsemnată în revista „ROST” nr.42-43, pe augustsepembrie 2006. În vara anului 1946, după seziunea de examene, mam întâlnit, în orașul Buzău pe stradă, cu fostul director al „Seminarului Episcopul Kezarie”, Părintele profesor Gheorghe Marinescu, acum pensionar și necăjit. L-am salutat cu „sărut
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să găsești fărâme de adevăr, mânat de pura intenție de a le găsi; să lupți pentru a realiza crâmpeie de bine și de frumos; și să nu ai siguranța că stră duința ta și jertfa ta au într-adevăr un rost, iată, cred, supremul grad de libertate interioară ce poate omul să atingă. Iată puterea sufletească cea mai mare, iată moralitatea cea mai înaltă . La capitolul „Bibliografie”, dela sfârșitul volumului al IIIlea sunt menționate aproape toate cărțile scrise de evreii din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
politice. Fundamentalismul islamic reconfigurează astăzi identitatea socială a musulmanilor prin apel la imaginar, magic, simbolic. Ceea ce noi numim fundamentalism islamic ei numesc islam politic, înțeles ca alternativă la ideologiile occidentale. Presupun, printre altele, aplicarea integrală a șariei, învățarea pe de rost a coranului, autoritatea absolută a profesorului și absența spiritului critic. XXV.5. Simbolurile sociale ale fundamentalismului islamic Grație mass-media avem ocazia să cunoaștem o parte dintre simbolurile reprezentative ale fundamentalismului islamic văzut ca o amplă mișcare socială. O parte dintre
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a doua viață a lui Eminescu, adică personalitatea, ceea ce trece dincolo de biologic, de viața primă în general. Această viață primă, ca biografie, ne scapă chiar și nouă, proprietarii ei: „Și când propria ta viață singur n-o știi pe de rost, / O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost?” Dincolo de asta rămân, însă, celelalte umbre ale tale, cea a operei câtă ai lăsat, cea a relațiilor, a faptelor, a personalității tale, într-un cuvânt. Goethe afirma (în traducerea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de referință în receptarea biografiei poetului). Doctorul Vineș numește cauza „legendei”, scrisoarea Hanrietei vrând, probabil, să arate că amintitul frizer a născocit „cărămida” pornind de la scrisoarea respectivă, așadar că acesta întărește scrisoarea și nimic mai mult. La urma urmei, ce rost avea amintirea acelui incident minor, nesemnificativ, cu pietricica și care, în plus, n-a fost consemnat de către doctor în fișele sale, ci acesta l-a readus în atenție din memorie? Mișcată rămâne și această pietricică în tradiția biografică eminesciană. La
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în ziar, nu mai scriau cu râvna de mai nainte. Lucrul acesta, firește, a oprit mult din avântul ce-și luase, ceea ce s-a constatat la numerii 14,15 și 16 când numai cu mare greutate s-a putut face rost de banii trebuincioși pentru tipărirea și espedierea ziarului.” în aceste condiții, L. Niculeanu, I. Popescu, Al.I. Hodoș, Cesar Colescu și Nerva Hodoș își dau demisia (și vor fi găsiți la Universul, ziar mult mai important) iar alți colaboratori îi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o formă nepieritoare marele vis românesc „De la Nistru pân’ la Tisa” zguduind conștiința națională și făcând-o pururea trează. Dacă misiunea scriitorului nostru în trecut a fost să pregătească și să deștepte o conștiință națională pentru înfăptuirea marelui vis românesc, rostul scriitorului de azi este de o tot așa de mare însemnătate. El trebuie să înțeleagă sensul vremei și să cunoască adâncul vremei în care trăiește. El trebuie să se ridice până la înălțimea vremurilor acestea luminate încă de razele sângerate ale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vechi. Iată cum poeta a salvat mănăstirea, zic cei care ți împărtășesc asemenea taine. Vreau să spun că există multe necunoscute în ecuația acestei vieți, ca să mă exprim în expresie pozitivistă; că există, adică, taine până azi ținute bine în rostul lor. La fața locului simți, însă, din primul moment că te afli în poezia eminesciană. Casa poetului are deschidere către largul cimitir care se încheie, mai jos, cu biserica Sfântul Ioan (nu e vorba de cea din interiorul zidurilor mănăstirii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]