17,957 matches
-
anunță doctorul în timp ce se ridică. Se va trezi, dar nu pot spune cu precizie cât timp i-a mai rămas. Așteptăm ca Hsien Feng să-și recapete cunoștința. Când o face, îl implor să termine de semnat, dar el nu rostește nici un cuvânt. Am ajuns într-un mare impas - împăratul refuză să ia pensula de scris. Eu pregătesc întruna cerneala. Mi-aș dori ca prințul Kung să fie aici. Simțindu-mă neajutorată, încep să plâng. — Orhideea... se aude vocea Majestății Sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Tung Chih are nevoie de mine. Făcând un efort ca să rămân calmă, îl întreb pe An-te-hai de unde are această informație. Îmi spune că i-a parvenit de la prietenul său Chow Tee, slujitorul împăratului. — Chow Tee a venit la mine azi-dimineață, rostește An-te-hai cu voce tremurândă. Mi-a spus să fug imediat. L-am întrebat ce s-a întâmplat. Îmi zice: „Zilele tale sunt numărate“. Îi zic: „Termină cu gluma, nu e amuzant“. El zice că vorbește serios. Auzise din întâmplare conversația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
faci? Ce pot să-ți ofer? Majestatea Voastră, zic eu, Tung Chih vă va urma la tron? Hsien Feng zâmbește cu afecțiune: — Da, desigur. Tung Chih îmi va urma la tron. Aveți un titlu pentru domnia lui? — Ch’i Hsiang, rostește Majestatea Sa cu ultima suflare. — Fericire de bun augur, spune secretarul imperial în timp ce notează cuvintele. Mulți au spus că inițiativa mea în acel moment ilustra un principiu important: pentru o femeie de la Curtea manciuriană, supraviețuirea impunea cutezanță. Au avut dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și ne-am îndepărtat machiajul. Tremuram atât de tare, că mâinile mele nu puteau să țină cârpa de șters. Am plâns când mi-am amintit ultimele cuvinte ale lui Hsien Feng. Efortul pe care l-a făcut pentru a le rosti îmi spune că în inima lui trebuie să fi fost loc și pentru iubire. Când ne-am întors, eu și Nuharoo eram îmbrăcate în pânză de sac, aspră și albă, iar părul ne era înfășurat în fâșii de țesătură albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cel al ministrului său periculos. Îl imit pe Su Shun fără a-i folosi numele, dar preiau până și accentul său nordic. Vreau să-l învăț pe Tung Chih să nu fie intimidat de dușman. Când lecțiile iau sfârșit, nu rostește niciodată „mulțumesc“ sau „la revedere“, iar când îmi desfac brațele și spun „te iubesc, fiule“, el mă dă la o parte. Ceremonia care marchează urcarea oficială pe tron a lui Tung Chih începe atunci când trupul lui Hsien Feng este pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
setea sa de putere să-i corupă sufletul. Arunc o privire spre Su Shun înainte de a concluziona: împărăteasa Nuharoo și eu am hotărât că atâta timp cât vom fi în viață, ne vom onora angajamentul față de soțul nostru. Înainte de a apuca să rostesc ultimul cuvânt, Su Shun se ridică în picioare. Pielea lui măslinie s-a înroșit, iar ochii îi trădează mânia: — Inițial, nu am vrut să fac publice discuțiile mele private cu Majestatea Sa, dar nu-mi dați de ales, doamnă Yehonala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de mormânt. Ceasurile de pe pereți încep să bată. Mult timp, nimeni nu îndrăznește să se miște. Razele soarelui pătrund prin draperii, transformând tapiseria în aur. Rămas singurul în picioare, Tung Chih nu știe ce să spună în continuare. — Ridicați-vă, rostește în cele din urmă copilul, ca și cum și-ar fi amintit o frază uitată dintr-o lecție. Mulțimea se ridică. — Îmi dau demisia, Tânăra Voastră Majestate! Su Shun este din nou el însuși. Își scoate căciula cu pene de păun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
amintit o frază uitată dintr-o lecție. Mulțimea se ridică. — Îmi dau demisia, Tânăra Voastră Majestate! Su Shun este din nou el însuși. Își scoate căciula cu pene de păun și o pune jos în fața sa. Cine mă va urma? rostește el, vrând să iasă din sală. Restul membrilor din Regență se uită unul la altul. Se holbează la căciula lui Su Shun de parcă i-ar vedea nestematele și perlele decorative pentru prima oară. Prințul Yee, vărul primar al împăratului Hsien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Trupul meu este pregătit pentru eliberare. În tăcere, An-te-hai mă ia în brațe. Îmi atinge încet și delicat umerii, gâtul, spatele. Corpul meu este alinat. El continuă să maseze. Mâinile sale sunt peste tot. Ca într-un vis, el îmi rostește liniștitor la ureche versuri dintr-un cântec: El a venit prin pădurea luxuriantă. Crânguri de bambus apun printre dealuri Un templu pe jumătate ascuns Intrarea sa - o ruină. Golul din mintea mea se dilată, și flori de prun dansează în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Majestățile Lor? Prințul Kung se întoarce spre Su Shun: Ca să vă asigurați că tot ce spunem sau facem este cuviincios? Înainte ca Su Shun să poată răspunde, prințul Yee, care trebuie să fi simțit că este rândul său să vorbească, rostește: — Mergeți, prințe Kung, dumneavoastră sunteți persoana pe care a convocat-o Majestatea Sa. Rămânem fără cuvinte când ne vedem unii pe alții în veșmintele albe. Tung Chih se repede la unchiul său, care îngenunchează și salută. Privindu-i, Nuharoo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și despre cine e suficient de VIP ca să folosească intrarea aia. Mai e o singură Întrebare. Cine e Sammy? Nu prea puteam să remarc la microfon că Sammy era cuplat la sistemul nostru și auzea fiecare cuvânt pe care-l rosteam - nici că era de-ajuns să-l văd pentru ca nervii mei s-o ia razna. —Foarte drăguț, Elisa. Dă-i lista și gata, bine? M-am rugat s-o lase așa, dar În confuzia ei indusă de Înfometare, perseveră. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
le examina statutele și a cere modificările trebuincioase pentru stabilirea relațiunilor cu centrală băncilor populare. ... Dobîndă și scopul se vor fixă de către consiliul direcțiunii generale a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi, în urma raportului centralei băncilor populare; d) A se rosti asupra admiterii fiecărei federale și bănci populare, a lucra, cu centrală și a-i fixă creditul; ... e) A prescrie toate măsurile de supraveghere și control ce le va crede trebuincioase spre a feri federalele și băncile populare de nereguli și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
oraș și nu de băile comunale, și că ar fi recomandabil să se îmbrace atunci când își face apariția pe stradă tot așa cum procedează și acasă, răspunsul mirat ala cestuia ar fi "Dar așa si fac!". Iar omul nostru nu ar rosti decât adevărul. Deci fluxul modei este orizontal și concomitent către toate clasele socio-demografice astfel difuzarea modei poate porni, în același timp, de la orice clasă socială. Oferind o asemenea perspectivă asupra propagării modei, teoria fluxului orizontal se fondează pe celebrele caracteristici
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
A., An inquiry into the nature and cases of The Wealth of Nations, London, 1776 49. Stănescu C., Analiza economico financiară, Editura Economică, București, 1996 50. Sumantra G., Bartlett Christopher A., The Individualized Corporation, 1999 51. Tseliscev I., Iaponskaia modeli rosta: sberejenie, creditovanie, investirovanie, Mirovaia Ăkonomika i Mejdunarodnîie Otnoshenia, Nr. 6/2001 52. Vasilescu I., Eficiența economică a investițiilor, Editura Economică, București, 1995 53. Vasilescu I., Românu I., Investiții, Editura Economică, București, 2000 54. Vernon R., The Product Cycle Hypothesis in
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
scaun în 369, în contextul conflictului cu Valens (364-378). Conform relatării lui Sozomen (sec. V), în Istoria bisericească, împăratul, arian convins, aflat în drum spre Constantinopol, s-a oprit la Tomis, unde a intrat în basilica episcopală. Vetranion, netulburat, a rostit un cuvânt în care a apărat învățătura celor 318 Părinți de la Niceea, apoi a părăsit biserica cu credincioși săi. Ofensat, Valens a decis exilarea episcopului Vetranion, dar a revenit curând asupra deciziei temându-se de o "revoltă a sciților". În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
slavo-bulgari s-au refugiat în nordul Dunării, unde și-au continuat activitatea cărturărească în limba slavă. În aceste împrejurări, a fost adoptată slavona de către clerul și clasa cnezială slavo-românească, apoi de cancelariile domnești. Evident, poporul, mulțimea, vorbea românește, predica se rostea în aceeași limbă, dar liturghia și celelalte slujbe se făceau în slavonește, și aceasta timp de sute de ani! În același timp, ritul bizantin de limbă slavă, consideră Pr. Păcurariu, în împrejurările de atunci, a fost pentru noi un mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Păstorel, trăsăturile de caracter ale omului Leonid Boicu: „La amintitele mai sus «colocvii», la care participau membri ai breslei, dar și oameni din afară, se povesteau întâmplări, se precizau detalii legate de diferite împrejurări și, de multe ori, se rosteau vorbe de duh, care au rămas și au circulat pentru tâlcul și savoarea lor [...] Acestea sintetizau nu numai tema și atmosfera discuțiilor; ele reliefau fapte de importanță, mai puțin cunoscute, caracterizau oameni și comportamente. Seriozitatea sa <se> împletea cu umorul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
luptei românilor și o abatere de la el se confunda cu o inserție din afara spiritului politic precumpănitor în epocă, cu un „corp străin”. La Petersburg, în orațiile adresate țarinei de șefii celor două deputății (mitropolitul Grigore și episcopul Inochentie) au fost rostite cuvintele de supunere, robi etc., dar tot cu sens feudal, creștinesc, cum o făceau și domnitorii Moldovei și Munteniei, la 15 iulie 1677, care se închinau țarului, numindu-se holopi ai săi. Din acea orație, cu adevărat semnificativ este pasajul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
metodă, eclectismul. Îi atribuia lui Dumitru Berlescu calități reale și de mare valoare, dar îi rămânea inexplicabilă, până la perplexitate, „grafofobia” acestuia din urmă. În 1960, Andrei Oțetea avea să-mi spună că nutrea un profund dispreț pentru „responsabilii” (este cuvântul rostit de el) istoriografiei ieșene. Din acest punct de vedere, semnificativ ni se pare și comportamentul său din anii 1967-1968 când, nevoit să facă repetate drumuri la Iași pentru vânzarea casei din strada Lascăr Catargi, ocolea metodic Institutul și Facultatea de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la picioarele tale”. Conduita vicecancelarului și ministrului său de externe, Nesselrode, se reducea la a face pe placul țarului, a-l minți, a ghici în ce direcție înclină voința sa, a căuta să-i îndeplinească dorințele înainte de a fi fost rostite, a întocmi rapoarte false, dar plăcute etc.; la fel procedau și ambasadorii. S-a insistat pe lângă prințul Lieven - nota Tarlé - să spună țarului un adevăr neplăcut, la care cel dintâi a răspuns: „să-i spun eu asta împăratului ? Doar nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să evite să intre în vorbă cu o domnișoară, iar în cazul în care totuși o face, să se limiteze cu strictețe la subiecte dintre cele mai banale. "Am fost la bal, unde mi-am petrecut întreaga seară alături de mama", rostește zeflemitoare Louise de Chaulieu, o eroină a lui Balzac. Iar ea s-a priceput de minune să-mi găsească drept parteneri de dans tot soiul de netoți, care îmi pomeneau toți cât e de zăpușeală, de parcă eu aș fi fost
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să se înțeleagă că știe foarte bine cât de ușuratice sunt purtările surorilor lui Napoleon... În acest fel, tânăra să mărginește la cuvinte, care păstrează distanțele. Se mărginește la vorbe, care, benigne și efemere, își iau zborul de îndată ce au fost rostite. Respectă acel cod al conveniențelor care stabilește ca băieții și fetele să nu se atingă, să nu se apropie prea mult unii de alții. Totuși, aceste cuvinte exact asta fac, îi "ating" pe băieții cărora le sunt adresate. Merg drept
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o altă sursă de neliniște. Tânăra își caută cu disperare sufletul-pereche hărăzit ei pe acest pământ. Visează un bărbat cu sufletul "frumos și puternic, deopotrivă nobil și generos", care să o înțeleagă și pe care să-l înțeleagă din vorbe rostite pe jumătate, abia șoptite. Însă Catherine nu întâlnește niciunde un astfel de bărbat. Nu e îndrăgostită cu-adevărat. Cel mult, simte uneori o urmă de dorință, un "soi de duioșie, pe jumătate prietenie, pe jumătate dragoste", ce o face "să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
apoi inițiază o mișcare de repliere, bate în retragere. De pildă, atunci când vărul său Henri Pozzi-Escot îi face o vizită, pe 19 februarie 1897, Catherine, care strălucește în societate, se arată și mai "însuflețită, și mai spirituală ca de obicei". Rostește "vorbe de duh atât de originale", este "atât de vioaie și de plină de haz", încât tânărul, înzestrat cu o fire mai curând rezervată și distantă, devine "puțin câte puțin mai agreabil" și o părăsește cu cuvintele "pe curând, adorabilă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la 12 octombrie 1896. "E ca o floare căreia nimeni nu vrea să-i soarbă mireasma. Când se află în societate, doamnele și domnii sunt vizibil stingheriți și apăsați de îndatorirea pe care simt c-o au. Se abțin să rostească frivolități. Se controlează. Ce plictiseală pentru o fată tânără!" În concluzie, Catherine nu are cui să împărtășească neliniștile, îndoielile care o chinuie, dilemele sale metafizice, conflictele sale interioare. Aflată în căutarea perfecțiunii, este invadată de sentimentul copleșitor al propriei josnicii
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]